dificultate schema amplificator 6h13C/6AS7

[fcon]

Domnilor m_am uitat si eu pe caracteristici Ia=f(Ua) ,Ia=f(Ugt) la 6n13 si as zice asa: lampa asta in SE ar trebui sa aiva in repaos(gol) pt Uak=150V-200v(tensiune anod-catod) , Ia=85mA-65mA pt fiecare trioda ,-Ug=60V-100V ,personal as opta pt negativare automata in SE si fixa in PP bineinteles in situatia de PP curenti ceva mai mici pe anod cca 25mA-30mA(fiecare anod),in orice caz daca as fi in situatia SE as cauta sa nu depasesc -Ug= 70-80V considerind ca peste aceasta valoare lampa ar deveni foarte puturoasa (greu de modulat curentul anodic),desigur daca as fi in situatia SE si negativare automata as folosi un Ua=250-280V pt a compensa pierderea de tensiune pe Rk(rezistenta de catod).

... adica (aproape) exact conditiile pe care le-am avut in SE, cu triodele in paralel (alimentare cu 280V, 60V cadere de tensiune pe catod, in negativare automata, 75 mA consum pe fiecare trioda).La un moment dat (viewtopic.php?f=28&t=44494&st=0&sk=t&sd=a&start=36) spuneati despre importanta transformatorului de iesire si m-ati intrebat despre ce fel de pachet de tole dispun.Cred ca cel mai potrivit era cel de ferosiliciu (trafuri alimentare radio) cu limba E-ului de lungime 42 mm; latime=28 mm; distanta intre laturile E-ului si limba (fereastra)= 15 mm; grosimea pachetului de tole=48 mm. Probabil ca primarul ar suporta CuEm de 0,3 mm, iar secundarul - de 0,8-1 mm. Detaliile infasurarilor ar fi cele mai interesante, mai ales ca s-a intors si DJ-Dog din vacanta...Multumesc.

[Vizitator]

Din descrierea dvs. ar fi vorba de E14 latime 28mm inalatime 42mm limba centrala si mai probabil fereastra 14mm as opta pt CuEm 0,35-0,38mm primar si cel putin 3 x 0,65mm CuEm Secundar(trei infasurari paralel secundar,cu cit mai multe infasurari in secundar in paralel cu atit mai bine !!!!!!!!),problema ar fi ca spatiul conferit de fereastra nu este prea generos si nu va incapea un nr prea mare de sp primar-secundar,astfel va rezulta o inductanta relativ mica in primar, va fi lipsa de joase mai profunde ,dar ma rog ...,ideal ar fi sa procurati ceva miezuri mai generoase tot veti face o cheltuiala barem sa si merite...faceti rost totusi daca puteti de doua miezuri mai generoase,ar fi pacat sa faceti compromisuri la traful de iesire ,personal as aborda mai intii de toate trafurile de iesire...,restul... e apa de ploaie ! dar nu zic ca nu se poate si cu E14 ,totusi daca ramineti la SE E14(pt doua triode paralel) e putin !, registrul inferior va fi putin expus(basul da amploare sunetului si creaza senzatie de dinamica mare)Pt E14 as merge pe un raport 15:1 primar 4 x 250sp serie si in faza secundar 3 x 68sp paralel si 8 ohmi (pt 6n13 si E14) si as miza pe 8W/8_ohmi sinus aproape garantat(poate chiar 10W sinus).Raspuns liniar in fregventa probabil 50Hz-25000Hz

[sebi_c]

O sa simulez cum vrei, dar la PP, un tub 'trage' si altu' 'impinge'. Aici amandoua fac acelasi lucru! Cum e cu trafo in acest caz? O sa vad la simulare. Dupa mine, PP e mult mai simplu cu trafo care-l ai. Tuburile sunt montate in anod corect, mai trebuie defazate semnalele si dupa aia poti sa ai si 180mA (daca nu mai mult!) la maxim prin tuburi si de aici putere si eficienta.De asemeni cu triodele din fata, care de fapt pot fi chiar finale, treaba e putin peste mana. Is bune cand finalul e atacat in putere, adica A2, AB2..In fine, trec la treaba!PS. Am facut deja o simulare! Nu iese nimic. Exact asa cum am presupus, trafo, daca e legat ca la un PP nu scoate nimic. Poate ai acolo alta conexiune. In simulator am pus un trafo cu infasurarile egale si asa cum presupus, curentii se anuleaza reciproc. Nu-mi explic cum scoti putere!

[blue]

Calculul informativ a lui Valderama este corect, o impendanta de 1800 ohmi este rezonabila, dar practic pe tole E14 este cam greu de bobinat transformatorul , mai ales ca pt micsorarea capacitatilor este nevoie de straturi izolatoare cu grosime inacceptabile pt aceste tole ! De curiozitate poate sa spuna cineva ce compromisuri trebuiesc facute pt capacitati parazite si inductante de pierderi mici ?

[sebi_c]

Am simulat schema cu presupunerea ca ai pus infasurarile in acelasi sens. La 2Vvv a doua lampa incepe sa lucreze cu curenti de grila. Am marit rezistenta la 4K7 in catod lampa 2 si nu se mai intampla. La iesire (cu 4Vvv la intare) se obtin 4W cu 5% distorsiuni. Acest lucru este obtinut cu infasurarile de la trafo PP 2000sp pe fiecare tub si secundarul de la capat la capat (180sp) pe 8Ohm sarcina. Cu negativarea -140V, curentul de mers in gol e 50mA, Putere disipata de fiecare trioda finala 16W.La 4W output: -pe rezistentele din catod sunt 16Vvv, axati pe 9V(valoare repaos). -Putere dispata de fiecare trioda finala: 14.1W;Am mai modificat rezistenta anodica de la prima lampa la 82K. In rest cu datele din schema. Tensiunea anodica la lampa1, 80V, lampa2, 160V cu cele doua rezistoare modificate (82K anod lampa1 si 4K7 catod lampa2).PS: Analiza AC:- Amplificare in tensiune 15dB;- Banda de frecv. in acest caz: 30Hz..30KHz la 3dB. Trafo din simulator nu e saturabil!!!

[fcon]

PS. Am facut deja o simulare! Nu iese nimic. Exact asa cum am presupus, trafo, daca e legat ca la un PP nu scoate nimic. Poate ai acolo alta conexiune. In simulator am pus un trafo cu infasurarile egale si asa cum presupus, curentii se anuleaza reciproc. Nu-mi explic cum scoti putere!

Fiecare lampa are infasurarea ei de primar; infasurarile sunt separate. Cand deconectez una dintre lampi, semnalul se aude putin mai incet, deoarece functioneaza, in continuare, cealalta, pe primarul propriu. Infasurarile sunt ele in sens invers, insa, fiind bobinaje separate, le-am cuplat in faza.Am scos traful si l-am pus din nou pe cel de SE descris (pentru 6P3S), cupland anozii in paralel. De asemenea, am scos 6N6 si am pus 6N2 si 6N1 (cu rezistente de anod de 100k si 110K) si se aude bine, insa cu distorsiuni spre maxim, ceeea ce nu se intampla pe traful PP.Ramane sa testez PP-ul, cu 6N1 ca driver...Later edit

Am simulat schema cu presupunerea ca ai pus infasurarile in acelasi sens. La 2Vvv a doua lampa incepe sa lucreze cu curenti de grila. Am marit rezistenta la 4K7 si nu se mai intampla. La iesire (4Vvv la intare) se obtin 4W cu 5% distorsiuni. Acest lucru este obtinut cu infasurarile de la trafo PP 2000sp pe fiecare tub si secundarul de la capat la capat (180sp) pe 8Ohm sarcina. Cu negativarea -140V, curentul de mers in gol e 50mA, Putere disipata de fiecare trioda finala 16W.La 4W output: -pe rezistentele din catod sunt 16Vvv, axati pe 9V(valoare repaos). -Putere dispata de fiecare trioda finala: 14.1W;Am mai modificat rezistenta anodica de la prima lampa la 82K. In rest cu datele din schema. Tensiunea anodica la lampa1, 80V, lampa2, 160V cu cele doua rezistoare modificate (82K anod lampa1 si 4K7 catod lampa2).

Multumesc; este pe-aproape: am consum in repaus=40mA; tensiune pe rezistenta de catod a finalei: 10V; am folosit pentru fiecare anod al finalelor infasurarea de 3 H, si nu toata 1/2-a primarului, iar pentru secundar, 45+90 spire. Boxele de test: 4 ohmi.Concluzie: musai trebuie sa incerc acel PP, pana imi fac trafurile pentru SE.Voi posta schema testata...

[sebi_c]

Referitor la modelele utilizate, le-am procurat de pe un site rusesc, unde pana la urma a venit unu' si a facut ordine ca "gentelmeni aici se vorbeste si scrie ruseste". Cu rezistoarele din catod si anod la 6N6P se obtinea 90V in repaos, fata de 100V cat e la tine. Neaparat, daca vrei sa ai ceva putere mai mare si fara distorsiuni, mareste rezistenta din catod lampa 2 (prefinala). Eu am pus 4K7. Rezistoarele din catod (lampa1 si 2) nu trebuie sa fie de 5W. Pot fi chiar de 1/2W. La finale trebuie sa fie de putere.

[fcon]

... unde pana la urma a venit unu' si a facut ordine ca "gentelmeni aici se vorbeste si scrie ruseste". ....

.. adica "tovarisci, zdiesi mi pagavarim i na[...] tolico pa ruschi'... (intre parateze=a scrie - scriem, pe ruseste, care cam seamana a ceva legat de aparatul urinar, si ma gandesc la scriptul sitului elforum, care va reinterpreta...)------------6N6 a "zburat"; trec pe 6N9S sau ECC83 (as fi preferat ECC82, dar nu am...); renunt la triodele in paralel din prefinal si trec fie pe trioda simpla-repertor pe anod, sau SRPP.

[sebi_c]

6N9S e o lampa ce-mi place. E foarte bine daca utilizezi peste tot 6N9S. Unii ar spune ca e mai bun 6N8S in defazor, dar intrucat ai nevoie de amplificare mare pentru atac finale merge mai bine cu 6N9S peste tot. In acest caz poti sa ai si oarecare eficienta la o reactie negativa globala. La utilizarea cu negativare fixa, rezistenta din catod e bine sa fie mai mica (10..22), iar liniarizarea sa se faca cu o reactie globala.PS: Nu a zis 'tovarisci' ala ci 'djentelmeni'.

[Kosmin]

 

 

E foarte bine daca utilizezi peste tot 6N9S. Unii ar spune ca e mai bun 6N8S in defazor, dar intrucat ai nevoie de amplificare mare pentru atac finale merge mai bine cu 6N9S peste tot.

Se poate folosi ca driver un 6n7s dupa defazorul facut probabil cu 6n8s sau 6n9s, in unele carti rusesti se face referire la 6n8s ca fiind "tatal" lui 6n1p si 6n9s al lui 6n2p.

[fcon]

6N9S e o lampa ce-mi place. E foarte bine daca utilizezi peste tot 6N9S. Unii ar spune ca e mai bun 6N8S in defazor, dar intrucat ai nevoie de amplificare mare pentru atac finale merge mai bine cu 6N9S peste tot. In acest caz poti sa ai si oarecare eficienta la o reactie negativa globala. La utilizarea cu negativare fixa, rezistenta din catod e bine sa fie mai mica (10..22), iar liniarizarea sa se faca cu o reactie globala.

 

6N8S am incercat-o deja, in SRPP (din schema cu 6P3S - ) si nu da atacul necesar; 6N9S - da. Reactie negativa globala (din secundarul trafului final?) n-am vazut-o la nicio schema cu 6AS7/6N13S, insa este o idee la care nu ma gandisem si merita incercata; de ce nu?

PS: Nu a zis 'tovarisci' ala ci 'djentelmeni'.

Cat de putin tipic! O fi avut MBA-ul...

...se poate folosi ca driver un 6n7s dupa defazorul facut probabil cu 6n8s sau 6n9s, in unele carti rusesti se face referire la 6n8s ca fiind "tatal" lui 6n1p si 6n9s al lui 6n2p.

Da, as dori sa incerc si ECC83 (echivalentul lui 6N7S, nu?).

Din punct de vedere al aspectului final, prefer ceva mai mare decat o dubla trioda gen 6N1/6N2 sau ECC (altfel, prea ar arata ca un David si Goliath), de aceea 6N8S sau 9S ar arata mai bine...

[sebi_c]

Unii rusi spun ca 6N1P este urmasul lui 6N8S iar 6N2P al lui 6N9S. Dupa mine, asa luate in general, mai aduc ca ordin de marime, dar sunt diferente. 6N9S are miu=70, fata de ECC83 care-l are 100, ca de altfel si 6N2P. Totusi sunt si alte diferente, dintre care tensiunea anodica maxima. Triodele rusesti nu prea trec la maximum de 300V, pe cand ECC83 admite 550V. Asta-i un neajuns de care ma lovesc acum cand vreau sa fac un regulator de 800V in care sa pun o trioda ruseasca in amplificatorul de eroare.

 

Cat despre 6N7S este o alta trioda ruseasca interesanta. Pentru Ug<0 este aproape un 6N8S. Spre deosebire de acesta admite si curenti de grila, asa ca admite si puteri mai mari pe anod. Rusii spun ca o dubla trioda 6N7S in PP scoate 10W pe Raa=10K. E uimitor, adica cam ce scot 2xEL84 PP!? Eu am simulat o schema si se poate spune ca e cam asa. La 10W output curentii din grila de comanda erau de cca 10..12mA. Tensiunea de grila in repaos: zero volt, adica potentialul masei.

[Depanatoru]

Ma indoiesc foarte mult ca poti scoate 10W cu 6N7S , asta trebuie dovedit practic . Oricum cu 2 EL84 poti scoate dublu , adica 18W - 20W .

[mișa]

Rusii spun ca o dubla trioda 6N7S in PP scoate 10W pe Raa=10K.

OFFSi mie 6N7S mi s-a parut o lampa interesanta. Ai putea sa dai un link de unde sa aflu mai multe? Nu prea am gasit documentatie in afara de foaia de catalog.

[Vizitator]

... Rusii spun ca o dubla trioda 6N7S in PP scoate 10W pe Raa=10K. E uimitor, adica cam ce scot 2xEL84 PP!? Eu am simulat o schema....

O dubla trioda 6N7S in PP scoate maximum 7W in clasa B(in extremis,in circumstante exceptionale) ,2xEL84 in PP clasa B se obtin lejer 20W(in circumstante exceptionale cu 2xEL84 se pot obtine 30W:Ua=400-420V, Ug2=250V , 2 X Ia0=2 x 10-12mA, Raa=12k).Sint o gramada de amplificatoare de instrument cu 2xEL84 in PP de 20W.