dificultate schema amplificator 6h13C/6AS7

[fcon]

Negativarea fixa nu se scade din tensiunea de alimentare doar e evident , anodul la plus , catodul la masa , stii curentul , tensiunea , e legea lui Ohm ...

Ntz... Nu pentru toti, nu intotdeauna si nu oricum!

De aceea este viata asa grozava: daca esti atent la cum gandesc ceilalti, nu te plictisesti niciodata!

[sebi_c]

fcon, si eu sunt de aceeasi parere cu Depanatoru'. Daca printr-o componenta diport (Anod-Cathod) trece un curent si generaza o tensiune, inmultirea lor este tocmai puterea disipata. Daca ai negativare automata, tensiunea catodului este undeva deasupra masei (caderea de tensiune de pe rezistenta catodica) si in acest fel se satisface si conditia de tensiune negativa pentru grila care este trasa la masa de o rezistenta. In acest fel lampa cu tensiune de negativare mare (miu mic) isi face PSF(bias) prin irosirea de energie de pe rezistenta catodica prin care trece curentul din catod (curent mare). Din aceasta cauza se mareste tensiunea anodica, adica tocmai, pentru ca pe lampa sa cada o tensiune cat mai mare pentru a compensa ce cade pe rezistorul din catod. De ex., 320V(Ualimetare)-90V(Urez. catod)=230V, deci pe lampa cade o tensiune sub cea maxim admisa.Daca tensiunea de negativare este fixa, atunci ea se injecteaza direct in grila (practic fara curent) si pierderea de energie inutila nu mai are loc. Dar, in acest caz trebuie reconsiderata tensiunea de alimentare sa nu se depaseasca puterea disipata.

[Depanatoru]

E sigur asa , nu e vorba de o parere , nu stiu cum se face ca tot timpul ajungem la lucrurile simple care nu sunt intelese cum trebuie ...

[sebi_c]

Ei, Depanatoru'le, parerea era o exprimare mai plastica! Trebuie gasite mecanisme de explicare sa-nteleaga toata lumea. Apreciez ca ai o gandire inginereasca, dar de multe ori oamenii cauta mecanisme mult mai sofisticate decat e cazul si ajung la pareri subiective. Oricum, cazul 6N13S este un exemplu in care negativarea fixa isi arata avantajele.

[blue]

Oricum negativarea fixa este de regula mai avantajoasa, este evitata disiparea de putere pe rezistorul din catod pt negativare automata !Totusi pt tuburile de putere cu factor de amplificare mare si tensiuni de negativare scazuta ,este mai simpla negativarea automata, iar unii o prefera pt compensarea punctului de functionare a tubului prin uzura in timp, discutabil... O solutie buna este reglarea automata a bias-ului, insa dificila si doar firmele mari o aplica ,personal am incercat un sistem de compensare al erorilor bias, functioneaza fara probleme dar in constructile DIY ,metoda nu prea este justificata !

[Depanatoru]

6n13s ca si 6s33s sunt mai deosebite , sunt triode stabilizatoare la care nu e recomandata negativarea fixa , de asta in general schemele sunt cu rezistenta de catod , altfel si normal ca ar fi avantajos sa nu fie o rezistenta pe care cad multi volti si disipa multi watti , mai ales in PP .

[blue]

Dar trebuie sa fie o justificare pt care nu este recomandata negativare fixa pt aceste tuburi, eu nu am gasit-o !

[fcon]

Daca stateam la o vorba cu cineva, referitor la problema in cauza, sunt sigur ca nu calcam in strachini; citind zeci de articole si sub influenta lor, nici nu m-am mai gandit la legea lui Ohm. Stiu ca nu intelegeti, insa credeti-ma pe cuvant... si nu era nici bere si nici alt lichid ajutator... Sfantul entuziasm, bazat pe ignoranta si lipsa de experienta.Una peste alta, folosirea unui resou (rezistente de 25-50W) imi repugna; trebuie sa ma gandesc la o solutie de a evita esecul biasului fix si ideea francezului din postul lui merita dezvoltata. Tin minte ca d-l Mateescu imi povestea cum lumineaza-n noapte anozii arzand ai lampilor din amplifurile rusesti cu rezistente variabile intrerupte din circuitul de bias fix... Pe de alta parte, exista si recomandare, evidentiata si de , de a evita negativarea fixa in cazul acestei lampi, cu toate ca am urmarit atent eventualele variatii ale tensiunii de negativare, care nu au aparut in decurs de 2-3 zile, de cand experimentez. Am mai auzit si de sistemul cu bias fix si automat, care merita si el explorat, insa n-am idee cum.Ce doream sa va spun: nu stiu cu cat am scurtat sau nu viata tubului, cu 75 mA la 320 V (am schimbat traful de alimentare si am trecut de la 280V la 320V, deoarece si puterea infasurarilor de filament era mai buna), insa tubul se comporta admirabil; cum spuneam, anozii se inroseau pe la 300-400 mA (cand am uitat sa cuplez traful si alimentarea pentru tensiunea de negativare), insa la 75-100 mA/300V se comporta minunat.Chiar ii rog pe cei care experimenteaza cu acest tub sa imi confirme aceasta observatie..., reusesti vreo simulare, cum discutam saptamana trecuta? Tare sunt curios ce se poate obtine, macar teoretic, deoarece vad ca, in afara de scheme de pe net, nimeni nu are nicio idee (schema - triode in paralel, SEP, putere in SE, traf, distorsiuni, tensiuni optime, etc...)., am gasit, la un moment dat, o explicatie, insa nici n-am retinut-o, nici n-am pastrat linkul; imi pare rau! Cum spuneam, tensiunea de negativare este mare (150V), insa nu mi sa-a parut ca variaza, cum spuneau unii ca trebuie sa stai cu surubelnita, sa tot reglezi la ea...

[Depanatoru]

Explicatia ar fi ca nu sunt prea stabile fara reactia negativa in c.c. data de negativarea automata ( rezistenta de catod ) , cam acelasi lucru cum e la tranzistoare ambalarea termica . Mai ales cand sunt noi ar trebui facut azasisul "burn-in" , dupa care sunt mult mai stabile .De ce nu sunt la fel de stabile ca tuburile obisnuite ? Din cauza ca pentru stabilizare au nevoie de rezistenta interna foarte mica ( de asta sunt folosite in OTL-uri ) si pentru a obtine asta catodul , grila si anodul sunt mult mai apropiate . Poate e vreo explicatie mai buna si mai completa , gasiti-o voi .

[blue]

M-i se par plauzibile explicatile, am doua 6080 si cred ca voi incerca ceva cu ele.

[sebi_c]

Ok fcon! O sa fac o simulare. Pune o schema pe care vrei sa o simulez pentru ca sunt multe variatii despre care s-a facut vorbire. Spune cat este Raa, sau daca nu, raportul de transformare si valoarea rezistentei de sarcina. Ar fi bine daca mi-ai spune si cat este valoarea inductantei in primar. Daca nu poti o sa pun ceva sa se potriveasca. Poti sa mai adaugi si alte date. Curent de mers in gol, tensiuni pe anod la toate etajele (fara semnal). Referitor la amplificatoarele cu triode am observat din simulari ca este foarte importanta calitatea tensiunii anodice, in special pentru etajele finale. O variatie relativ mica face ca sa se schimbe PSF. La pentode acest lucru nu este atat de important, o data reglat curentul de mers in gol se mentine destul de bine la variatiile tensiunii anodice. Asta vine de la faptul ca o trioda folosita fara curenti de grila este o sursa de tensiune comandata pe cand pentoda este o sursa de curent comandata. Aceste lucruri sunt mai mult sau mai putin adevarate pentru ca nu sunt ideale, dar ponderea este ceea ce am spus mai sus. In schimb cand o trioda functioneaza cu curenti de grila tinde sa devina o sursa de curent comandata. Nu chiar ca o pentoda, dar destul de apropiat. Am observat asta la 6N7S care poate functiona cu curenti de grila (Ug=0, Ia=10mA). Din concluziile de mai sus rezulta ca sursa de alimentare este mai importanta in cazul triodelor.Pt. Depanatoru: In afara de constructia geometrica, trebuie luat in calcul si curentul mare de la filament. Cred ca e o bogatie foarte mare de electroni acolo. L-am simulat ca stabilizator si se comporta aproape ca un LDO. Are nevoie de 20..30V mai mult ca sa stabilizeze bine. La un PL500 trebuie cel putin 150V mai mult.

[fcon]

Ok fcon! O sa fac o simulare. Pune o schema pe care vrei sa o simulez pentru ca sunt multe variatii despre care s-a facut vorbire. Spune cat este Raa, sau daca nu, raportul de transformare si valoarea rezistentei de sarcina. Ar fi bine daca mi-ai spune si cat este valoarea inductantei in primar. Daca nu poti o sa pun ceva sa se potriveasca. Poti sa mai adaugi si alte date. Curent de mers in gol, tensiuni pe anod la toate etajele (fara semnal).

Multumesc!

Iata schema cu toate valorile cerute si detaliile despre transformator.

Este, practic, un traf de PP UL.

 

Lampi: 2x 6N6 + 1 6H13S.

Acuma vad ca rezistentele din catozii lampilor 6N6 trebuie schimbate cu ceva mai mic...

 

Made by DjDog, in urma cu vreun an. Acum, daca s-a intors din vacanta, il pot ruga sa-mi faca trafuri dedicate, numai sa stiu de care...

[sebi_c]

fcon, acum vad ca ai o schema destul de particulara. Folosesti un traf de PP pentru SE. Cred ca asta nu-i chiar indicat, dar in fine, daca tu ai testat si merge nu comentez. Dar daca ai atatea tuburi si traf PP de ce nu abordezi un PP? Eu fac de regula trafurile la Petra si astia chiar ma-ntreaba de fiecare data curentul de mers in gol. Nu sunt meserias in trafo de JF, dar fara intrefier cred ca inductia in miez ajunge la valori neconvenabile si se poate satura usor.Transformatorul pe care-l ai se poate configura pe un PP, astfel: 4000sp/(90+35)sp=29.62; 29.62^2=877.4; 877.4 X 4Ohm=3509Ohm, Raa din primar. Daca folosesti tot secundarul: 4000sp/180sp=22.22; 22.22^2=493.83; 493.83 X 8Ohm=3950Ohm.6N13S merge cel mai bine pe 4K din testele mele simulate, dar se poate incerca si pe 3.5K (4ohm), cred cu rezultate bune, iar pe 3950 (8ohm) ca in simularile mele. In acest caz folosesti tot un 6N13S si doua duble triode. Nu stiu de ce folosesti asa duble triode puternice in atac? Eu as pune 6H1P defazor si 6N2P la intrare. Pe langa consumul mare, au si amplificarea cam mica (miu=20). Ori in orice configuratie, 6N13S are nevoie de excursie foarte mare de tensiune (cam 100V(!) la SE sau 200V la PP).Revin la intrebare, nu vrei sa incerci PP? Daca da, poate ceva cu negativare fixa, care oricand se poate transforma in automata.

[Vizitator]

Domnilor m_am uitat si eu pe caracteristici Ia=f(Ua) ,Ia=f(Ugt) la 6n13 si as zice asa: lampa asta in SE ar trebui sa aiva in repaos(gol) pt Uak=150V-200v(tensiune anod-catod) , Ia=85mA-65mA pt fiecare trioda ,-Ug=60V-100V ,personal as opta pt negativare automata in SE si fixa in PP bineinteles in situatia de PP curenti ceva mai mici pe anod cca 25mA-30mA(fiecare anod),in orice caz daca as fi in situatia SE as cauta sa nu depasesc -Ug= 70-80V considerind ca peste aceasta valoare lampa ar deveni foarte puturoasa (greu de modulat curentul anodic),desigur daca as fi in situatia SE si negativare automata as folosi un Ua=250-280V pt a compensa pierderea de tensiune pe Rk(rezistenta de catod),as cauta sa nu depasesc Uak=200V , mas situa chiar sub aceasta valoare peste 200V Uak tensiunea de negativare creste dramatic atacul fiind greu de realizat !.

[fcon]

fcon, acum vad ca ai o schema destul de particulara. Folosesti un traf de PP pentru SE. Revin la intrebare, nu vrei sa incerci PP? Daca da, poate ceva cu negativare fixa, care oricand se poate transforma in automata.

Incerc diverse configuratii; nu am un traf dedicat, asa incat l-am luat pe acesta; voi ajunge si la push-pull...Intai am folosit triodele in paralel, pe un traf pentru SE, cu impedanta de 3,9 H (SE UL pentru 6P3S) apoi le-am pus individual, pe cateo infasurare a trafului de PP, ca sa vad cum se comporta, deoarece am vazut undeva indicatia de-a nu fi utilizate in paralel (fara explicatii...). Acum am, deci, "aproape" un push-pull; am modificat schema actuala pentru PP (pe aceleasi trafuri), si o voi testa la noapte.Driverul va fi 6N9S sau ECC83, sa vad cum imi este mai la indemana...Astept si parerea lui despre configuratia in SRPP.