Ce părere aveţi despre aparatele de radio româneşti

[md_2910]

Astazi postez si eu poze cu radioreceptorul Royal.Aparatul este gata de aproape o saptamanadar din lipsa de timp nu am reusit pana acum sa fac poze. Am schimbat din el toti conzii electrolitici,butonul de pornire,difuzorul, sigurantele si panza din fata difuzorului.Ma surprins faptul ca potentiometrele de volum si de ton sunt in stare buna de functionare,chiar si dupa atatia ani de functionare Tunerul UUS nu este prea sensibil,a trebuit sa-i atasez o antena serioasa ca sa prind ceva cu el.

[md_2910]

Scuze,se pare ca pozele sunt mai mari decat permite legea O sa incerc mai tarziu.

[md_2910]

Mai multe poze

[md_2910]

Bara de ferita am luat-o de la un radioreceptor Pacific 4 dezafectat

[Selena]

Un Madrigal-1 (Tehnoton), pe care l-am reglat la toate aspectele. Merge ceas, silentios si sensibil, pe masura simplitatii schemei.

Un scan in banda LW, spre miezul noptii, pe ploaie (propagare buna). Traiasca radioreceptoarele romanesti, recunostinta proiectantilor si executantilor!

http://www.youtube.com/user/RadioAscult ... grTHhEzgdo

[ctepeo]

La Muzeul Politehnicii (U.P.B.) am avut ocazia să admir ceva aparate româneşti, inclusiv "combina" Traviata. Mai era şi un aparat cu carcasa din plastic, numic Club... Doamne, ce prost era construit (ziceai că-i chinezărie).

[Vizitator]

Clubul are numai partea fata din plastic in rest este din material lemnos (pal) vopsit in negru.

[kripton]

Iata-l aici . Este fabricat de "Tehnoton". A fost destul de raspandit insa a disparut repede din cauze arhicunoscute aparatelor romanesti dar cred ca la acesta s-a adunat tot ce putea fi mai rau .( claviatura , condensatori si caseta ) Despre acustica, e bine sa ma abtin . Cu toate astea , schema de principiu ( teoretic ) este bine gandita tinand cont si de faptul ca circuitele integrate romanesti au fost reusite .

[Trabant]

Schema este relativ identica cu SOLO 300 , afara de etajul final.Aparatul a fost bine gandit dar prost construit, sa o zic asa, facut din saracie. S-a vrut o modernizare, dar din pacate, a cam pierdut piata in fata produselor vestice care la acelasi pret cu CLUB aveau performante net superioare si un aspect mai frumos. CLUB mi se pare ca avea ambele benzi UKW, atat CCIR cat si OIRT.

[Selena]

E departe de Solo300. Sensibilitate dubla, filtru ceramic, unde scurte, antene, filtre antioscilatii etc.Imi place alimentatorul de la retea: Filtre in primar, filtru in serie cu dioda zener.Camerele de hotel de pe Valea Prahovei fusesera dotate cu acest radioreceptor.

[Vizitator]

Stie cineva va rog,pana in ce an s-a produs radioreceptorul Club?Au mai existat alte versiuni in afara de "01"?

[unchiujim]

Iata-l aici . Este fabricat de "Tehnoton". A fost destul de raspandit insa a disparut repede din cauze arhicunoscute aparatelor romanesti dar cred ca la acesta s-a adunat tot ce putea fi mai rau .( claviatura , condensatori si caseta ) Despre acustica, e bine sa ma abtin . Cu toate astea , schema de principiu ( teoretic ) este bine gandita tinand cont si de faptul ca circuitele integrate romanesti au fost reusite .

de fapt receptorul CLUB e o clona urata si mai proasta a receptorului romanesc (tot Tehnoton)SAMBA.

[Vizitator]

Mai proast o fi dar urat in nici un caz.Club 01 are un design reusit,modern si proportionat.Din potriva...mie Samba mi se pare oribil (fiecare cu gusturile lui..care trebuie respectate)Totusi,stie cineva pana in ce an s-a produs acest model de radioreceptor (Club) si daca au mai existat alte variante in afara de 01?

[Selena]

M-am delectat cu o ruina de radioreceptor, Omega (Tehnoton, 1977), provenit dintr-o locuinta cu condens...Matasea de pe bobine este ca o pasta. Totul este corodat, inclusiv de la bateriile 777. Totusi, l-am facut sa mearga.Dar ce doresc sa va spun?Tranzistorii finali, EFT, sunt ruginiti, iar rugina a mancat si terminalele, chiar langa carcasa. Am lipit prelungiri, prevazute cu ochi deasupra, fara a lua masuri de racire ( de regula, ar trebui sa cufund capsula in apa, cu terminalele in sus...). Ba mai mult, am repetat operatiunea, ca iesise lipitura stramba. Tranzistorul functioneaza mai departe, nu a patit nimic. Trag concluzia ca tranzistorii cu germaniu nu sunt chiar atat de sensibili pe cat se spunea...Fiind prezente distorsiuni audio, am extras toti condensatorii ceramici placheta si i-am verificat. Cei de tip II CL32.00 (in poza, cel marcat cu codul culorilor) s-au incadrat in parametri si i-am lipit la loc. Dar varianta necunoscuta mie, marcata in clar si cu indicativul RTD, era defecta, ohmetrul indicand 50 kohmi. Stie cineva cine a fabricat aceasta varianta?, pentru ca mereu se dovedeste cu defectiuni, spre deosebire de condensatorii marcati cu codul culorilor (IPRS).Tot asa, am extras condensatorii electrolitici (capsula etansa, turnata din plastic), si s-au aratat fara cusur. I-am lipit la loc.Un pont: mereu se infunda pompa de cositor, chiar am zgariat canalul, incercand sa o desfund. Am rezolvat asa: am eliminat vata de la capetele unui 'betigas" de scobit in urechi - este ca o teava de plastic de diametru potrivit. Cand termin treaba cu pompa, inmoi betigasul in ulei mineral, il var pe canalul pompei si il las acolo. La refolosire, cositorul se transforma in bilute fine si nu se mai prinde de canal.Cele bune!

[doru3160]

Preventiv,la tranzistorii cu Ge,le pun un pic de vaselina siliconica chiar langa capsula,pe terminale,am intalnit cazuri cand oxidati fiind,inca mai mergeau si am reusit cred eu prin aceasta sa stopez oxidarea si implicit ruperea terminalelor in timp,chiar daca erau slabiti mecanic(subtiati).La majoritatea tipurilor de aparate romanesti,toata treaba a stricat-o calitatea condensatoarelor si a elementelor de comutare(aceasta din urma nu chiar la toate...au mai fost si exceptii de la regula),nu de putine ori am fost placut surprins sa intru in posesia unor aparate fabricate in anii 70-75 si sa constat ca fara mari interventii inca fac fata unei folosiri zilnice...ca si conceptie personal nu am ce reprosa,doar realizarea, din motive pe care ni le mai aducem aminte,a fost in unele cazuri sub orice critica,si nu de putine ori din cauza unor plachete de 47-100nf au fost aruncate aparate ce altfel puteau fi tinute inca in uz.La electrolitici nu am excelat,dar parerea mea e ca au fost mai buni ai nostri decat cei sovietici,imi aduc aminte cum ii mai cautam prin VEF-uri mai ales cei de valori mici,in cuplaje,ai nostri probabil in functie de lot,au fost exemplare care se comporta si in zilele noastre,dupa atatia ani,inca bine,am destule aparate care inca mai merg cu capacitatile originale.Principalul atu al celor din vest a fost calitatea componentelor,si mai putin performantele schemelor,aici facand referire evident la aparate din aceeasi clasa.