Williamson schema si realizare

[carageae]

In principiu asa am crezut si eu, am cerut sa-mi faca doua secundare de 43+50+65 spire. o sa le leg dupa cum imi iese bine raportul de transformare. Am cerut sarma groasa pentru a le putea lega in serie. Totusi ceva trebuie sa fie la PP, am verificat si la trafuri Lundahl (la care e dat raportul de transformare) si nu iese nici acolo, iese ceva de genul:Zp=N2*Zs*1,15, deci nici vorba de Zp=N2*Zs! Unde e misterul?Am studiat si niste date de Marshall, ma rog pentru chitara, dar PP si la fel nu iese formula...Culmea e ca "greseala" din Tehnium e copiata aidoma din ceva carte de Presura cred, am tras demult la xerox doar referirile la acest amplificator (exact aceeasi schema) si nu mai stiu exact titlul, dar era mentionat si in bibliografia articolului.Eu cred ca greseala a fost la conectarea bobinajelor primare, am si spus ca e cam mult 4 sectiuni in paralel, cu doua cate doua sectiuni iese calculul mai bine. Evident se leaga si secundarele in serie.Totusi oricum am lua-o nu vad de unde au scos 6600 ohmi, fie ca e vorba de 135 fie de 50 spire in secundar(e)...

[mișa]

Ce mister? Arata-mi unde apar in calculul tau rezistenta in cc a sirmei, inductanta de pierderi, capacitatile parazite. Normal ca impedanta masurata va fi un pic diferita de cea calculata. Aici intervine experienta. Oricum o diferenta de 15% fata de impedanta ceruta nu e chiar asa importanta. De exemplu unii recomanda pentu o lampa 5K, altii 6K altii 6K6. Daca vrei sa faci un calcul exact ce valoare alegi? Oricum trebuie sa crezi pe cineva pe cuvint nu? Daca nu, ia un traf cunoscut si cu o sarcina variabila determina impedanta pe care ai cel mai mare transfer.

[carageae]

Inteleg ce spui, asa e, dar de ce atunci la SE ies formulele? "Misterul" era de fapt intrebarea daca se mai foloseste aceeasi formula sau nu?Acu' am dat comanda cum am spus mai sus, om trai...si om experimenta!Sustin inca intrebarea referitoare la reactia negativa...Diferenta de 15% era pentru Lundahl, la altele iese mult mai mult...

[mișa]

Condensatorul de compensare pus in paralel cu rezistenta de reactie negativa are valori de la 0 la 100 pF, depinde de prea multe ca sa poti primi un sfat. Trebuie vizualizate semnalele. Condensatorul este necesar, cel putin teoretic, in toate situatiile in care avem un amplificator cu reactie negativa globala. Daca prin masuratori constatam ca nu e necesar, inseamna ca sunt suficiente capacitatile parazite, nu ca el nu e necesar. Din experienta, pentu un amplif cu traf de iesire si rezistenta de reactie negativa de 47K, valoarea lui e de la 22pF la 47pF, dar nu e batut in cuie. Eu zic ca doar dupa ce ai stabilit valoarea prin masuratori poti incepe sa experimentezi diverse alte valori ca sa vezi cum suna, si asta numai daca "te bucuri de proprietatea" de a avea un auz fin.Referitor la diferentele constatate la trafuri de iesire, acestea exista si la SE. De asemenea, un traf de iesire corect calculat foarte rar va avea un raport intre primar si secundar 10la1 sau 15la1 sau 20la1. In realitate poate are 11,34la1 si ei declara 10la1. Nu te mira, eu am fost intrebat de un VINZATOR de componente audio "Ce raport de transformare are traful care l-am folosit in schema X" si cind am zis dupa un calcul scurt 24,7la1 a zis ca gresesc pentru ca "Nu exista asa ceva". (oricum intrebarea era cretina, si raspunsul nu-l ajuta cu nimic) Daca ziceam 20la1, cred ca era acceptat raspunsul.Trezeste-te! Nu-ti mai pune intrebari existentiale! Pune-ti problema inginereste, ca e un amplificator, nu o filozofie si respecta legi arhicunoscute. Numai dupa ce "prinzi" chestia asta, poti trece la filozofie. Eu inca nu am ajuns acolo. Sunt niste pasi de facut...fara ei, esti surd in domeniul amplificatoarelor.

[carageae]

Multumesc! De domeniul 0-100pF aveam nevoie. Initial o sa fac reglajele dupa ureche, iar cand o sa termin generatorul de semnal (am cumparat un kit de la Epsicom cu XR2206) o sa vad ce se intampla si cu formele de unda pe osciloscop.Dar stiu deja ca multe amplificatoare cu tranzistoare care arata perfect in teste nu suna ca un amplif bun pe lampi. De asta m-am si apucat de lampi...100pF se poate aproxima si cu doua trimere de 10-50pF, reglate initial la minim...

[mișa]

Hmmm... Cum arata bine in teste? Esti sigur ca testele sunt bine facute? Eu NU. Oricum, ma bucur ca incerci...

Poti sa pui ce trimer vrei pe reactia negativa dar nu vei observa vreo diferenta de sunet prin invirtirea lui.

[mișa]

Caragea, statutul tau de muzician, ma prvoaca la discutii pe tema asta! Ia hai fa niste experimente!

Iata un experiment: incearca sistemul pe piesa http://dl.dropbox.com/u/3712780/06%20-% ... usness.mp3 Dupa ce o asculti de 2-3ori astept un raspuns.

[feri.visky]

Muzica pusa de misa il descrie perfect... poate fi linistit, tata perfect, prieten pe care te poti bizui dar si exploziv ca un vulcan... fix, ca si muzica data ca exemplu.

Ei, tocmai aceasta muzica "solicita" parametrii unui amplificator la maxim. Trecerea de la armonic la... demonic nu poate fi compensata de nicio reactie de nici un tip... Problema este si... uleiul de sarpe... evident!

 

Este cert ca o compensare la o frecventa nu se va auzi, dar efectul global al ei va fi unul foarte aproape de cel benefic... Ceea ce va spun, nu este nici o "frectie" de nici un fel ci tine de teoria sunetului si de teoria functiilor de transfer cu care misa este in clar, mai mult ca...sigur (si catva de pe acest forum...).

 

Daca insa testele, cum am mai sugerat, s-ar face cu zgomot alb sau mai bine cu cel roz atunci, fara o instrumentatie foarte sofisticata am putea califica sistemul audio (amplificator-difuzor-camera, incinta) doar cu o ureche muzicala (...a la caragea).

[mișa]

Am cautat materialele in vederea bobinarii trafului de 25 cm2 si sunt intr-o oarecare dilema. Sa folosesc tole E20 sau sa folosesc E25? Cu E25, miezul e perfect patrat si am loc mai mult pentru bobinaj, dar sunt groaznic de mari, in disproportie cu lampile...Parca ar fi trafuri pentru cite 4 GU50 pe ramura...Cu E20, arata mai frumos totul...

[feri.visky]

Cand e vorba de estetica este usor sa decizi... iti place e ok! Dar pe celalt taler al cantarului vine ingineria si spune: E20 are sectiunea ferestrei (daca n-am gresit) de 3 cmp iar la E25 mai bine de 4 si ceva. catre 5... deci e mai usor de bobinat!Dupa mine, cel care asigura lungimea medie de flux mai mica (E20), pentru ca in acest caz ai si spire mai putine la inductivitatea data.

[mișa]

E20 are 12cm2 fereastra iar E25 are 18.75cm2.

[zal]

Mai precis, la E20 e de 20x60mm, la E25 de 25x75mm.

[Vizitator viobio]

Multumesc! De domeniul 0-100pF aveam nevoie. Initial o sa fac reglajele dupa ureche, iar cand o sa termin generatorul de semnal (am cumparat un kit de la Epsicom cu XR2206) o sa vad ce se intampla si cu formele de unda pe osciloscop.Dar stiu deja ca multe amplificatoare cu tranzistoare care arata perfect in teste nu suna ca un amplif bun pe lampi. De asta m-am si apucat de lampi...100pF se poate aproxima si cu doua trimere de 10-50pF, reglate initial la minim...

cind faci compensarea cu acel C ii modifici valoare de la mare la mic incit sa se auda corect cinelele si fuss -ul lui Portnoy,in special pe partea de inceput a melodiei,atunci cind face acele break-uri bucata aceasta cu Dream Theater este extraordinara,cam asa trebuie sa sune muzica adevarata!pe mine ma inebuneste aceasta bucata ,are tot ce ii trebuiereglajul mai bine il faci cu urechea ,nu cu osciloscopulfelicitari lui misa ca asculta Dream Theater! :supz: :supz: :supz:

[carageae]

E faina piesa, desi nu ascult in primul rand progresiv cand si cand ascult si Dream Theater, chiar si Yes.

Totusi nu cred ca muzica de factura pop/rock/jazz necesita musai un amplif cu lampi ca sa sune bine. Si motivul e simplu - chiar daca pune la incercare un amplificator prin tranzientii de putere nu cred ca dinamica pune probleme unui amplif bun pe tranzistoare; la o piesa simfonica insa numarul de instrumente/voci e mult mai mare si daca peste asta e si un nivel mare (un pasaj forte) amplificatoarele cu semiconductoare au tendinta de a amesteca sunetele.

Eventual la jazz si la muzica vocala se simte sunetul mai cald al lampilor, dar sunt si amplifuri bune pe tranzistoare pe care un jazz suna foarte bine. Urmand zicala (completa!) as spune:"sa dam Cezarului ce e al Cezarului si lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu!"

...Nu ma refer la a le distorsiona, nu ajungem pana acolo, ci nu se mai aud la fel de detasat instrumentele. Cel putin pe mine asta ma intereseaza la tehnologia lampilor. Teoretic unii spun ca definitia creste din cauza slew-rate.ului, dar chiar si cu tranzistoarele actuale, rapide, problema persista. Mai exista si problema ca un amplificator cu tranzistoare cu un slew-rate mare are tendinta sa oboseasca auzul (ma gandesc la amplificatoarele si monitoarele de referinta folosite in studiouri). Un amplif cu lampi chiar daca are o definitie buna mai "linisteste" urechea, cred ca tocmai din cauza acelor distorsiuni armonice inerente la un amplif cu lampi.

Spun pentru a nu stiu cata oara: distorsiunile armonice (pare) nu suna intotdeauna rau! Cel putin armonicile primare insotesc in mod placut orice sunet! Cred ca de asta unii prefera amplifurile SE!

Abia cand procentul e mare si apar si fenomene secundare (intermodulatie, frecvente parazite, armonice impare etc.) sesizam in mod vizibil ca ceva nu suna cum trebuie.

Revenind ON-TOPIC (nu eu am inceput!) intrebarea mea e si daca configuratia ultraliniara nu intra in conflict cu defazorul descris aici - toate schemele de Williamson si derivatele pe care le-am vazut au alimentare clasica pentoda sau trioda - asta daca nu sunt chiar triode reale in etajul final.

[mișa]

Acest defazor, si nu numai el, poate ataca fara nici un fel de conflict final cu triode, sau pentode (ul sau nu) in clasa a, ab sau b. Totul depinde de configuratia si regimul de lucru al finalului. Fiecare varianta va avea sunetul ei atit din cauza lampilor folosite cit si din cauza configuratiei. Trebuie sa experimentezi, sa vezi ce-ti place si ce se potriveste mai bine la ce asculti tu. Mie de exemplu, sunetul de pentoda imi place cel mai mult in final, dar pot sa-ti dau si citate ale unora care au alta parere. Inca o parere personala: Daca vrei triode, pune triode nu pentode conectate ca trioda.

Pentru cineva care experimenteaza, este foarte util un transformator de iesire construit cu mare atentie iar secundarul sa aiba un numar suficient de mare de infasurari incit sa poata fi folosit pentru multe valori de impedante. (Nu scoti prize din primar ci doar din secundar si prin asta alegi impedanta de intrare)