Amplificator Single Ended 2x6P3C-E / canal

[RockDok]

Oricum vreau sa refac tot cablajul pe dublu placat iar o fata va fi "punctul comun de masa".Pina atunci am trect finalii in mod trioda. Ultrastabil. In modul de legare al infasurarilortransformatorului am facut niste ghidusii care mai mult ca sigur au dus la instabilitate.Nu voi rata ocazia sa vi le postez dar cum am zis vreau sa le dau cit de cit o forma.

[RockDok]

Si daca tot refac cablajul voi renunta la corectia de ton din repetor care din ECC83 il trec in ECC82iar in loc de EF86 voi pune corectia de ton / preamplificare din Quad 22 ( testat merge excelent cite un ECC83 / canal). Dar si asa cum este acum ( 6P3C-E trioda) cred ca am 6W buni / canal.

[Vizitator]

Oricum vreau sa refac tot cablajul pe dublu placat iar o fata va fi "punctul comun de masa"..

Punct comun de massa nu e "tot cablajul" ci un punct (sau stea daca vrei) unde se unesc toate conexiunile componentelor ce fac massa........

[mișa]

Valderama, ai dreptate cu reactia negativa, mi-am dat seama si eu si am corectat la 1 minut dupa ce am postat. Am propus reactie negativa doar pe final (pe R22).Dok, inainte sa faci un nou cablaj, testeaza "pe sirme".

[RockDok]

Amplificatorul oscileaza doar cu G2 la 21%. Cu G2 in serie cu 1K la 42% este stabil.Este stabil si cu finalii in mod trioda. Poate si ordinea in care am legat infasurarile trafo genereaza instabilitatea.Am atasat calcule si modul de legare al bobinajelor pentru trafo iesire.De cele patru intrari si doua iesiri am nevoie, nu le-am pus acolo aiurea.Sa inteleg faptul ca in cazul in care realizez un cablaj pe dublu placat iar una din fete o folosesc pentru legaturile la masa ( toata suprafata necorodata) nu este OK? Oricum nu ma sperie sa fac mai multe cablaje dar va rog sa nu asteptati de la mine sa lucrez "in aer".

[Vizitator]

Probeaza traful in felul urmator ,deconecteazal din circuit si apoi aplica 6,3Vca pe una din infsurarile secundare de 60sp. In primar si la capete trebuie sa obtii cca 200Vca-210Vca(daca infasurarile sint legate corect si in faza,totalul de 1950sp) pe restul prizelor proportional.Daca totul e in regula grupeaza si infasurarile secundare asa cum ti_ai propus masoara si la capetele lor vezi ce obtii ?.Scoate LM_urile temporar si pune in loc cite o rezisteta de 250-330 ohmi pe la 2w(catod-masa) vezi ce se intimpla ?.Scoate si prima lampa EF86 din soclu(sub nici o forma nu ar trebui sa mai oscileze in lipsa acestui tub).Comunica rezultate .

[blue]

Amplificatorul oscileaza doar cu G2 la 21%. Cu G2 in serie cu 1K la 42% este stabil.Este stabil si cu finalii in mod trioda. Poate si ordinea in care am legat infasurarile trafo genereaza instabilitatea.Am atasat calcule si modul de legare al bobinajelor pentru trafo iesire.De cele patru intrari si doua iesiri am nevoie, nu le-am pus acolo aiurea.Sa inteleg faptul ca in cazul in care realizez un cablaj pe dublu placat iar una din fete o folosesc pentru legaturile la masa ( toata suprafata necorodata) nu este OK? Oricum nu ma sperie sa fac mai multe cablaje dar va rog sa nu asteptati de la mine sa lucrez "in aer".

Legaturile de masa se fac intr-un singur loc,punctele de conectare sant situate radial, de genul stea cu mai multe brate, daca folosesti suprafata necorodata aproape sigur vei avea necazuri (autooscilatii sau zgomot) Conectarile "in aer"i-ti displac dar sa stii ca de regula sant cele mai sigure si au o flexibilitate la eventuale modificari ,varianta agreata de tine te obliga sa faci traseele foarte dificile in plus exista riscul de cuplaje nedorite, prin lungirea acestora !

[Vizitator]

Punctul de masa comun de care se tot vorbeste, in cazul tuburilor nu este altceva decit armatura de MINUS A CONDENSATORULUI ELECTROLITIC DE FILTRAJ(minusul ultimului condensator electrolitic din blocul de alimentare,NU se realizeaza asa...un punct comun undeva intimplator dupa care se conecteaza la minus cu cine stie ce lungime de fir,cablaj,etc),terminalul de minus al acestui condensator trebuie sa fie cit mai scurt(fara fire etc) si in punctul lui de cositorire se formeaza punctul comun de masa !.Armaturile de minus a condensatorilor de filtraj locali din etaje constitue si ele la rindul lor puncte comune de masa locale pe etaj.Daca toti curenti (in general mai mari) vor circula pe trasee diferite si distincte catre acest punct de masa asa cum l_am descris nu vor fi surprize neplacute.De ce este de evitat traseu comun catre masa ?,pentru simplul motiv ca un traseu dat si parcurs de curenti de audio fregventa are o impedanta data(NU discut de rezistenta in CC a traseului),impedanta pe care apare o tensiune de audiofregventa mica,la rindul ei aceasta tensiune se insumeaza in faza sau antifaza pt vre_un alt etaj,situatia de faza ducind de regula la oscilatii nedorite,desigur marimea cistigului(amplificari) are si ea un cuvint de spus.Cam asa ceva(daca ne referim la circuit imprimat):

[RockDok]

Am priceput cum sta treaba cu traseele de masa si sigur voi tine cont de asta la urmatorul cablaj.Pina atunci cred ca voi sari peste topicul curent fiindca tocmai am inlocuit cele patru 6P3C-E cu EL34 si acestea in mod trioda. Am atasat schema. Prima data am incercat in UL dar la fel ca si in cazul 6P3C-E sunetul era oarecum "infundat". Drept sursa de semnal folosesc audio CD (sa asculti mp3-uri pe lampi este ca si cind ai sparge nuci cu microscopul). Nu pot sa va descriu ce diferenta este intre UL si trioda, hotarit in defavoarea primului. Nu am avut probleme de stabilitate in niciunul din cazuri. In acelasi timp are loc si o scadere de putere. Momentan in catodul EL intra cu o buna aproximatie 70 mA. Asta inseamna ca prin anod ies cam 60 mA iar prin G2 cam 10 mA ( 1V cadere de tesnsiune pe R28/30). Conform datelor de catalog ar trebui sa cresc curentul anodic la 100 mA iar la G2 15 mA, un total de 115 mA prin R29/31. Asta ar trebui sa scoata maximul din EL34. Urmeaza intrebarea: Cam ce puncte de functionare ar trebui sa aiba EL34 in mod trioda si in conditiile de alimentare date in cazul in care rationamentul meu este gresit?

[mișa]

Foarte frumos ce vrei sa faci, dar daca nu iti este cu suparare imi spun parerea: daca folosesti pentoda, utilizeaz-o ca pentoda. Daca vrei trioda, pune o trioda. Eu nu cred in faptul ca o pentoda "suna mai bine" in montaj trioda. Doar pierzi putere si nu numai. Fa amplif cu EL34 pentoda si cu 300B (sau 6S33S, 6N13S) trioda. Oricum e bine ca nu folodesti pentoda ca dioda...Pentoda, tehnic vorbind, e o evolutie fata de trioda. Vezi ca ceva gresesti. 6p3s suna foarte bine ca pentoda.Vezi ca in urma unei conventii internationale, curentul electric circula de la plus la minus. Adica de la anod la catod.

[RockDok]

Scuze, sint obisnuit sa folosesc sensul real al curentului si m-a luat valul. Modificarile pe care le fac sint pentru a gasi sursa instabilitatii in cazul 6P3C-E 21% UL. In oricare alte cazuri amplificatorul este satbil. Evident nu am incercat EL34 21% UL, incerc totusi si aceasta varianta dupa care voi trece la 6P3C-E mod pentoda. Voi incerca sa schimb si modul de succesiune al bobinajelor primarului trafo iesire.

[mișa]

Daca tot am intrat in discutia asta, imi permit sa iti mai spun citeva lucruri: Unele montaje si in special amplificatoarele audio cu lampi, merita experimentate pe placa de test, cu sirme, pentru a pune in evidenta unele neajunsuri "de finete" ca sa le spun asa, si care nu mai pot fi corectate dupa executarea cablajului. De exemplu pozitia relativa a unor componente, reducerea brumului indus de filamente alimentate in AC si altele.Faptul ca un amplificator e stabil, nu inseamna ca nu oscileaza. Pentru a verifica stabilitatea (dupa ce ai inlaturat oscilatia), trebuie sa aplici la intrare un semnal dreptunghiular, fara a depasi semnalul maxim la iesire. Vizualizind semnalul la iesire, pe sarcina reala, nu trebuie sa ai oscilatii amortizate dupa fronturi. Daca ai, le masori aproximativ frecventa si astfel afli ca amplificatorul are tendinta de a oscila pe aceasta frecventa. Aceste oscilatii pot fi eliminate atit prin schimbarea pozitiei relative ale unor componente, (doar experienta si flerul iti spune care) cit si prin introducerea unor condensatori de compensare de ordinul zecilor de pF in diverse puncte. Cel mai frecvent intilnit condensator de acest gen e in paralel cu rezistenta de reactie negativa.Poate te intrebi la ce te incurca aceste oscilatii pe care le-ai pus in evidenta cu semnalul dreptunghiular. Raspuns: Presupunem ca aceste oscilatii au 12 KHz. Daca introducem un semnal sinusoidal de 12 KHz la intrarea amplificatorului, vom observa ca la iesire vom avea un nivel mai mare decit cel asteptat, iar in jurul acestei frecvente, sinusoida la iesire va fi deformata.Unii numesc acest fenomen (si pe drept cuvint) "sunet murdar pe inalte" sau "inalte murdare".Succes.

[blue]

Totusi, majoritatea autooscilatilor se produc din cauza traseelor de masa, un tratament cu ,condensatoare nu inlatura fenomenul si in plus se poate pierde liniaritatea amplificatorului, in schimb zgomotele pot aparea din cauza amplasarii gresite a transformatoarelor , drosselelor etc

[mișa]

Totusi, majoritatea autooscilatilor se produc din cauza traseelor de masa, un tratament cu ,condensatoare nu inlatura fenomenul si in plus se poate pierde liniaritatea amplificatorului, in schimb zgomotele pot aparea din cauza amplasarii gresite a transformatoarelor , drosselelor etc

Ziceam de chestii de finete, dupa ce merge totul si nu mai oscileaza nimic.Ai dreptate cu autooscilatiile. Sa zicem ca le-am rezolvat si mergem mai sus cu un pas.Toate amplificatoarele au condensatoare de compensare. La unele, ajung cele ale componentelor si ale traseelor. La altele nu. La "si mai altele", capacitatile de compensare ale componentelor si traseelor sunt prea mari si trebuie re-compensate cu capacitati pe reactie pozitiva. (vezi capitolul Regulatoare) Numai asa poti obtine un raspuns liniar, sau asa cum il doresti. (asta e valabil pentru orice amplificator, cu lampi, tranzistoare, audio sau RF)

[mișa]

Daca cumva pare prea ermetic postul meu, imi cer scuze. Asta e. Comentati va rog.