Sursa PC (AT / ATX) modificata pentru alimentare Etaj Final

[Vizitator smilex]

nu stiu cum sa caut

Mergi pe incredere.

[Ciprian Alexandrescu]

Dr.L:

Bobina este pusa peste ambele E-uri.

 

Pentru mine nu e clar de ce un transformator format dintr-un E si un I are aceiasi inductie ca unul format din 2 e-uri sau de ce un tranformator format din 2 e-uri scurte dar cu aceiasi latime si grosime are aceiasi inductie ca unul format din 2 e-uri lungi.

 

Cele 2 transformatoare din imagine au aceiasi sectiune pentru un E.Considerand acelasi numar de spire si aceiasi tensiune aplicata vor avea aceiasi inductie?

 

 

smilex:

Nu-mi lipseste increderea, vreau doar sa inteleg .

[Dr.L]

Ok,sa incerc sa explic altfel.Scoti bobina din traf si ramane goala pe interior. Prin gaura aia trece tot fluxul magnetic. Iar ceea ce conteaza e aria acelei gauri,nu adancimea ei (gandeste-te la un cablu electric - curentul e dictat de aria lui, si nu de lungimea lui)Si cum gaura aia din interior e identica la ambele trafuri,nu poti depasi o anumita inductieDiferenta intre tarfuri e ca pe traful 2E poti pune mai multe spire (inductie mai mica!) cu o sarma mai groasa (curent mai mare) fata de traful E+I (evident, ca mai multe spire cu sarma mai groasa nu incap),astfel il poti folosi la o putere mai mare

Cele 2 transformatoare din imagine au aceiasi sectiune pentru un E.Considerand acelasi numar de spire si aceiasi tensiune aplicata vor avea aceiasi inductie?

DA! Vezi povestea cu gaura...

[Ciprian Alexandrescu]

Multumesc Dr.L pentru explicatie . Acum am inteles in sfarsit .O sa rebobinez tranformatorul de comanda si apoi revin cu noi intrebari in funtie de cum se comporta.

[Ciprian Alexandrescu]

Dupa multe experimente si rebobobinari nu am reusit sa fac un transformator care sa asigure stabilitatea insa am observat ca multe dintre oscilatiile parazite depind de partea de control(bobina de control, castigul tranzistorilor de control si rezistentele din bazele acestora).Am simulat toata schema insa acolo totul merge ok...deocamdata sunt blocat...

[Vizitator tyc]

Pt a face o sursa valabila e necesara multa experienta ;simulatoarele nu iau in calcul conditiile reale ci cele teoretice (de exemplu ,la o bobina considera ca sarma e perfect dreapta ,izolatia are aceeasi grosime ,ignora fenomenele de strapungere ,etc) .Asa ca uneori ,simularile corespund cu realul.Aia de au creat integratele pt smps sant mai multi si au posibilitati materiale de cateva ordine mai mari ca ale tale .De ce nu folosesti un IC dedicat pt proiect? Un IR sau aiurea ,faci traful final si gata.

[Ciprian Alexandrescu]

Simularea mea ia in calcul multe, inclusiv inductantele parazite. Am observat ca instabilitatea creste cu capacitatea de iesire(sunt tot fara reactie). Deasemena reactia nu poate devenii stabila pana sursa nu este stabila fara aceasta.Dupa cum am zis mai demult..ar fi mai simplu sa fac o sursa cu mosfet dar m-am incapatanat sa o rezolv si pe asta, am reusit sa fac multe imbunatatiri dar inca nu e perfect stabila...

[Vizitator]

Poti sa spui si pe intelesul incepatorilor ce inseamna instabilitate fara bucla,este un termen prea vag.Pozele cu oscilogramele sant cele mai recomandate

[Ciprian Alexandrescu]

Prin instabilitate fara bucla in cazul sursei mele eu inteleg oscilatiile parazite de frecventa mai mica in afara frecventei normale de comutatie.In poze nu se vad decat in cazuri extreme..ar trebui sa fac un film dar deocamdata nu am cum...

[Ciprian Alexandrescu]

Am reusit sa stabilizez sursa fara feedback si sa trag puterea dorita de 900W(teste scurte de maxim 1.1kw).

 

Cu o singura pereche de 2sc2625 nu am reusit sa trag 900W decat cateva zeci de secunde(au cedat la ~ 90 grade celsius masurati pe carcasa).Am decis sa pun 2 perechi cu rezistente de egalizare in emitor, sper ca acestea sa nu se mai arda. Totusi conform calculelor si masuratorilor facute nu am depasit disipatia maxima de 32W pentru un tranzistor la 100 de grade deci ar fi trebuit sa reziste si in varianta initiala.. .

 

Din pacate sursa cu reactia conectata este total instabila, asa de instabila incat se cupleaza protectia la puteri mai mari insa sursa "canta" la orice putere. Stabilitatea se imbunateste doar la timpi de raspuns foarte mari de ordinul sutelor de milisecunde .

 

Aici este schema :

 

[Vizitator tyc]

In simulare a mers sau pe real?

[Ciprian Alexandrescu]

Sursa reala este instabila, insa cred ca am rezolvat partial problema, mai trebuie sa fac niste teste.

[claw]

Salutari tuturor! Am o sursa ATX pe care as vrea sa o modific .O sa defisez tot ce inseamna +5V ,+3,3V si -12V . As vrea sa obtin o tensiune secundara intre +/-20V si +/-30V. Pentru asta ar trebui rebobinat transformatorul principal sa inteleg(mai precis secundarul)....Am desfacut cateva trafuri de genu' pana acum ...la unul din ele am observat ca infasurarile de 5V(avand cate 3 sarme in paralel fiecare) se inseriaza cu alte 2 sarme pentru acei 12V. Ma gandesc sa rebobinez traful(pe partea secundara) cu sarma de aceeasi grosime ,dar cu lungime dubla pt 2x24V ...Redresarea ,din cate am vazut e monoalternanta .Inca ceva :am observat ca primarul trafului e format din 2 sarme inseriate ,una la baza trafului si una peste infasurarile secundare ,secundarul aflandu-se intre cele 2 sarme......o sa o desfac sa vad ce si cum si o  sa revin cu noi date . Multumesc...

[Marian]

Claudiu ti-am mutat postarea aici deoarece topicul despre depanari ATX se ocupa totusi cu depanari, asta este dedicat modificarii lor. Gasesti aici informatii destule, mai poti parcurge si:

http://www.elforum.info/topic/22807-din-atx-in-sursa-reglabila-modificare-sursa-atx/

http://www.elforum.info/topic/64558-sursa-pc-atx-modificata-pentru-alimentare-etaj-final-2/?p=662765

[Th3_uN1Qu3]

Redresarea nu este monoalternanta. Este dubla alternanta cu priza mediana.

 

Primarul este bobinat in felul acela pentru a micsora inductanta de scapari a transformatorului si a obtine un mai bun cuplaj intre primar si secundar, deci o eficienta mai mare. Asa este indicat sa il rebobinezi si tu, bineinteles, cu izolatie corespunzatoare intre fiecare jumatate de primar, si secundar.