Amplificator PP cu EL34

[Depanatoru]

Daca nu stii nici sa citesti ce am scris mai bine abtine-te , te faci de ras . Dar ma bucur ca ti-ai dat seama ca 6N23P nu are nimic in comun cu ECC808 , ECC88 nu are nimic in comun cu ECC808 ( seamana numai denumirea ) .Deci ECC808 este un ECC83 , caracteristicile sunt aproape identice ( transconductanta tot 1,6mA/V este ) . Doar zgomotul e mai mic la ECC808 , si bineinteles pinii sunt dispusi altfel http://frank.pocnet.net/sheets/020/e/ECC808.pdf

 

ECC88 este cu totul altceva si este echivalenta cu 6N23P . 6N1P e foarte diferita maestre , te-ai uitat vreodata la caracteristici sau vorbesti ca papagalul dupa anumiti vanzatori de pe ebay sau de aici de pe forum care-si fac reclama ?

[zal]

Pu?in pe lîng? subiect:Totu?i pu?ometrii din schema de preu de ton trebuie pu?i liniari, ca în orice re?ea Baxendall, excep?ie fac cei dintr-o astfel de re?ea monta?i în bucla de amplificare, la amplifuri cu semiconductori, care sînt antilogaritmici (scorneal? comun? Philips-Mathushita).

[Vizitator]

...6N1P e foarte diferita maestre , te-ai uitat vreodata la caracteristici sau vorbesti ca papagalul dupa anumiti vanzatori de pe ebay sau de aici de pe forum care-si fac reclama ?

Prin ce este FOARTE DIFERITA 6n1p ?faptul ca este folosita cu predilectie tot in audio fregventa de producatori ei RUSII sau ca echipeaza corectoare defazoare etaje de preamplificare in joasa fregventa si ca are caracteristici NET SUPERIOARE in ceea ce priveste panta,curent anodic,putere disipata,etc in raport cu ECC83 sau ECC808.''vanzatori de pe ebay sau de aici de pe forum care-si fac reclama ?"au dreptate si mai stiu si de ce!spre deosebire de oameni care vad mereu GRESELI IN SCHEME FARA CA ELE SA EXISTE gen depanatorul,cu alte cuvinte nu poate citi o schema !?si nu o poate intelege!?confunda etajele cascod cu repetore pe catod si alte chestii banale chiar pentru incepatori !.citate din depanatorul:-"Interesanta schema din link ... daca mai adaugam si piesele care lipsesc Amandoua repetoare catodice nu au rezistenta din catod la masa ( pe acolo pe unde sunt condensatorii de 2,2uF incercuiti ) , si nici finalele nu au rezistenta de grila spre masa . Apoi nici celelalte doua etaje de p..."-"Da , asa e , m-a pacalit modul in care e desenata schema ."Am incheiat citatul nu ca n_ar mai fi ,dar consider suficient pentru a desemna papagalul !.

[Depanatoru]

Daca pentru tine o lampa de 1mA curent anodic folosita in etajele de semnal mic si amplificare mare , cum e ECC83 sau ECC808 , nu e prea diferita de 6N1P , lampa de 10mA curent anodic , buna pentru driver atunci lasa-te de lampi.

[Vizitator]

... nu e prea diferita de 6N1P , lampa de 10mA curent anodic , buna pentru...

Cei 10mA reprezinta de regula curentul maxim,nu inseamna ca aceasta lampa trebuie folosita obligatoriu la acest curent ,ea poate fi folosita binemersi la 0,5-1-1,5-2mA samd pina in 10mA in functie de necesitati,nemaivorbind de anduranta acestui tub la curenti de 1mA si peste.6N1P furnizeaza acelasi cistig ca ECC83 sau ECC808 chiar cu rezistente de sarcina in anod reduse la jumatate din valoarea necesara in cazul ECC83 sau ECC808,asigurind astfel o rezistenta mai mica privita ca sursa de semnal,lucru mai mult decit benefic,transferul de tensiune catre etajul urmator facinduse mai bine si mai integral la acelasi cistig,imunitatea la zgomot devenind mai mare si asa mai departe.Corectorul de ton nu este un etaj de amplificare de semnal foarte mic !.6N1P poate avea in anod si rezistenta de sarcina de 15k,lucru aproape imposibil la ECC83 sau ECC808 fara sa duca la distrugerea lampi respective prin uzura prematura si accelerata.Mai exista si alt aspect intilnit in special la ECC83 atunci cind este alimentat filamentul se arinde initial foarte intens de cele mai multe ori dupa un numar de succesiuni(aprinderi)acesta intrerupinduse.Din punctul meu de vedere 6N1P se preteaza fara discutie in aplicatii de AF cotate ca fiind HIGH-END,si este net superioara surori ei mai mici 6N2P.

[89-CEC]

In urma dezbaterii problemei despre ce tub este recomandat a fi folosit in corectorul de ton m-am hotarat sa folosesc 6N1P.Va multumesc pentru argumentele pro si contra asupra acestor tuburi,in special @valderama si @depanatorul.Apropo,se poate folosii pentru alimentarea filamentului (pentru toate tuburile),o sursa in comutatie?Catalin

[danzup]

IApropo,se poate folosii pentru alimentarea filamentului (pentru toate tuburile),o sursa in comutatie?Catalin

Da .

[THOMAS]

In urma dezbaterii problemei despre ce tub este recomandat a fi folosit in corectorul de ton m-am hotarat sa folosesc 6N1P.Va multumesc pentru argumentele pro si contra asupra acestor tuburi,in special @valderama si @depanatorul.Apropo,se poate folosii pentru alimentarea filamentului (pentru toate tuburile),o sursa in comutatie?Catalin

Studiaza aici si iti dai seama singur,trebuie sa ne uitam si prin carti si atunci intrebarile vor fi mai pertinente, ca si raspunsurile."depanatorul" are dreptate(!!)P.S poti alimenta filamentele dintr-o sursa in comutatie,dar o sa vezi cate probleme de zgomot o sa ai,mai ales armonici de radiofrecventa.Sa stii ca sursele in comutatie sunt apanajul firmelor profesioniste,nu este chiar asa de usor sa lucrezi cu ele in special in audio de calitate.In conditii de amator si in lipsa unei vaste experiente (in audio si in choopere),o sa ai foarte multe probleme,nu vreau sa te descurajez,incearca si daca reusesti.....nu pot decat sa te felicit. Spor la treaba!

[89-CEC]

In sfarsit pot sa afirm ca am terminat partea de final. Brum aproape de minim;cand apropii urechea de difuzor se aude un "fasait",in rest .............foarte multumit.Am testat si cu 6p33s-e si rezultatele aproape identice.Tubul folosit pentru "atacul" finalelor este (si ramane) 6n1p.Imi cer scuze pentru comentariu,dar la asa ceva nu ma pricep.Mai jos atasez ceva poze din faza de teste:[attachment=2]PICT8825.JPG[/attachment][attachment=1]PICT8828.JPG[/attachment][attachment=0]PICT8831.JPG[/attachmentCele doua canale reprezinta forma de semnal la iesirea din generator (canal 1),respectiv la iesirea din transformator (canal 2)Catalin

[Vizitator]

In sfarsit pot sa afirm ca am terminat partea de final...

Trebuie sa fii un pic atent,ai timpi diferiti pe cele doua semiperioade ale semnalului sinus(o semialternanta este usor mai bombata si mai lunga ca timp si cealalta mai tuguiata si mai scurta ca timp),asta inseamna ca ai o asimetrie,care poate fi generata de o asimetrie a semnalului de atac din defazor sau de lampile finale(inegale,uzura inegala,negativare inegala ,etc)eventual verifica din nou si conexiunule la traf sau scimba finalele intre ele sau bratele defazorului(iesirile lui)ar trebui sa se schimbe si asimetria,adica aspectul sinusul din iesire traf sa se schimbe cu 180 grade la verticala,este bine sa vezi care este cauza si sa o elimini.semnalul pe iesire trebuie sa fie cit se poate de simetric.Bineinteles daca intrarea 2 a osciloscopului lucreaza corect ,ca sa verifici introdu semnal sinus si pe aceasta intrare din generator cam cu aceasi amplitudine cit ai pe iesirea din traf si vezi cum este redat sinusul.bravo ! si succes in continuare !

[mișa]

De aici se pare ca va rezulta un semnal bogat in armonica a doua. Cam asa ceva: viewtopic.php?f=28&t=39996&start=0

[89-CEC]

De aici se pare ca va rezulta un semnal bogat in armonica a doua. Cam asa ceva: viewtopic.php?f=28&t=39996&start=0

Ceva asemanator la ce ati prezentat dv apare si la ampliful meu(sau cel pütin asa cred).Sa inteleg ca sunt pe calea buna, sau ca mai e ceva se facut?[attachment=1]PICT8838.JPG[/attachment][attachment=2]PICT8842.JPG[/attachment][attachment=0]PICT8845.JPG[/attachment]Va multumesc si va astept in continuare criticile si recomandarile.

[mișa]

Mai sunt de facut multe. Armonicile inseamna distorsiuni. Trebuie sa le elimini. Semnalul de iesire trebuie sa fie cit mai apropiat ca forma de semnalul de intrare. Teoretic trebuie sa fie identice. (ca forma, nu ca amplitudine) Daca cumva se vede vreo diferenta pe osciloscop, e o problema mare.Clar apare excesiv armonica 2.Ai undeva, ceva limitare....

[Vizitator]

Ce armonica ?Ce limitare ?. N_ui nici o armonica de intesitatea asta la 1khz!,Nu e conectat corect transformatorul de iesire(Transformatorul are in primar cinci prize fiind un UL,se poate conecta usor gresit ?).Spune ce tensiune de alimentare ai si ce curent de repaos prin lampile finale(Daca ai negativare fixa,ca masuratoarea Ia sa devina mai facila desfa catozi finalelor de la masa si conecteazai prin rezistente de 10-20 ohmi,astfel vei putea masura tensiunea pe aceste rezistente,implicit curentul).Lasa etajul final in cite o singura finala pe rind stinga dreapta si revino cu oscilograme.Verifica cu osciloscopul semnalul furnizat pe G1 finale(de defazor) cu lampile finale scoase din montaj,posteaza oscilogramele si in aceasta situatie.

[89-CEC]

Tensiunea de alimentare este de 310v,curentul de repaus este de 58mA(este adjustabil),iar in urma verificarii semnalului de atac al grilelor se pare ca problema este din defazor.Am incercat si cu un alt tub si nimic nou.[attachment=0]PICT8846.JPG[/attachment]Cele duoa semnale sunt vizualizate simultan; canal unu (sinusoida) este cel din catod iar celalalt (linia) din anod.