+_Florin_+ Postat Aprilie 20, 2009 Partajează Postat Aprilie 20, 2009 Stie cineva cum se calculeaza un filtraj pt un redresor anodic in configuratie condensatur-drosell- condensator? Am cautat prin carti si am gasit doar ceva orientativ, adica condensatorul de la iesire trebuie sa fie dublu ca valoare fata de cel de la intrare, si ca tensiunea de iesire in sarcina este cca 85% din val de varf a tens de intrare. Pe mine ma intereseaza un calcul precis, adica: 1. Cum se calculeaza inductanta necesara droselului; 2. Cat scade tensiunea de iesire in functie de curent, etc; 3. Cum se calculeaza "fizic" droselul (miez, nr de spire, intrefier) cunoscand inductanta necesara. Multumesc anticipat. Link spre comentariu
zal Postat Aprilie 20, 2009 Partajează Postat Aprilie 20, 2009 Depinde în primul rînd cu ce faci redresarea, ptr redresoare cu tuburi, g?se?ti în cataloage valoarea recomandat? ptr primul condensator din filtru, la semiconductori nu ai aceast? valoare limitat? de diode ci de curentul maxim admis din secundarul trafo. Droselul îl calculezi ptr curentul maxim consumat de montaj (diametrul sîrmei), sec?iunea în func?ie de putere... Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Aprilie 21, 2009 Autor Partajează Postat Aprilie 21, 2009 Da, diam conductorului si intrefierul se alege functie de curent ca la orice traf iar miezul functie de putere, dar cum se calculeaza inductanta necesara? Am luat cazul redresarii bialternanta cu tub, unde val primului condensator e limitata si am trasat un grafic (atasat mai jos) in care se reprezinta: - cu negru tensiunea dupa redresare; - cu rosu tensiunea filtrata insuficient cu primul condensator (in sarcina); - cu verde tensiunea dupa drosel, la iesirea filtrului. Inductanta fiind necesara pt a se opune variatiilor de curent (ondulatiilor de tensiune) ar trebui calculata astfel incat reactanta sa inductiva la 100Hz sa fie egala cu raportul dintre "tensiunea ondulatoare" si variatiile corespunzatoare de curent, adica doar componenta alternativa. XL = (Uv - Uf)/ delta I (vezi graficul) Tensiunea Uf depinde la randul ei de valoarea condensatorului C1 care se descarca pe sarcina R in timpul tx. Sarcina R este de asemenea complexa ( curentul de incarcare a lui C2, curentul prin consumator, etc) . Aici as avea nevoie de putin ajutor. Link spre comentariu
zal Postat Aprilie 21, 2009 Partajează Postat Aprilie 21, 2009 Tensiunea la ie?ire nu are cum s? fie neted? perfect, în sarcin?, nici în gol. M? gîndeam la o variant? mai b?beasc?: sîrma ?i sec?iunea se afl? u?or, trebuie numai s? alegi m?rimea tolei ca s? cuno?ti aria ferestrei ?i nr de spire care încap în ea, rezult? lungimea sîrmei, rez ei se poate aproxima, etc. Ai nevoie de o inductan?? cît mai mare la o rez acceptabil?, faci vreo 3 variante ?i alegi cea mai convenabil?. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Aprilie 22, 2009 Autor Partajează Postat Aprilie 22, 2009 Tensiunea la ie?ire nu are cum s? fie neted? perfect, în sarcin?, nici în gol. M? gîndeam la o variant? mai b?beasc?: sîrma ?i sec?iunea se afl? u?or, trebuie numai s? alegi m?rimea tolei ca s? cuno?ti aria ferestrei ?i nr de spire care încap în ea, rezult? lungimea sîrmei, rez ei se poate aproxima, etc. Ai nevoie de o inductan?? cît mai mare la o rez acceptabil?, faci vreo 3 variante ?i alegi cea mai convenabil?.Pana la urma am gasit un drosel dintr-un tv rusesc pe care scrie 10H, 100ohm, 250mA, o sa-i pun primul condensator de 100uF/385V si al doilea de 220uF/385V ca d-astia am. Cred ca va filtra bine o tensiune de 300...310V la un curent de 90mA valoare fixa, cam astea sunt valorile uzuale. Nu ma mai complic cu tub redresor, montez 4 diode 1N4007. Link spre comentariu
zal Postat Aprilie 22, 2009 Partajează Postat Aprilie 22, 2009 Foarte bine, încearc? s?-l calculezi ca s? vedem ce iese ?i s? compar?m, cred c? mai sînt ?i al?i amatori ptr asta. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 3, 2009 Autor Partajează Postat Mai 3, 2009 Azi am facut alimentatorul si masuratorile de rigoare: - tensiunea in secundar 240Vef; - tensiunea pe primul condensator de filtraj 337...339V (variaza permanent tensiunea retelei); - tensiunea pe al doilea cond dupa drosel in gol 337...339V iar in sarcina in jur de 303V la un consum al sarcinii de 60mA. Am masurat tensiunea aplicandu-i diverse sarcini (grupuri de rezistente de putere serie/paralel) si am constatat ca la consumuri intre 0 ... 60mA tensiunea scade progresiv pana 303V, iar intre 60 ... 90mA se "stabilizeaza" (impropriu spus) adica scade doar cativa volti. De aici trag concluzia ca trebuie folosit in aceasta plaja (60...90mA) iar tensiunea de iesire scade cu circa 35V fata de valoarea de varf, adica cca 10%. Primul cond 100uF, drosel de 10H (2800spire 0.25mm pe 6 patrati cu intrefier), al doilea cond 220uF. In alta ordine de idei, as incerca sa fac si un reglaj continuu de tensiune stabilizata in plaja 50...250V cu un tub (ex EL500) montat ca repetor catodic si cu tub stabilovolt. Are cineva o idee sau o schema de genul acesta? Link spre comentariu
blazeu Postat Mai 15, 2009 Partajează Postat Mai 15, 2009 Parerea mea: Circuitul de filtraj "in pi" poate fi vazut ca un ansamblu de impedante, la care:1) din diagrame existente pentru redresoare cu filtru capacitiv simplu, se poate calcula valoarea ondulatiilor pe primul condensator, functie de valoarea condensatorului, curentul consumat si rezistentele redresoarei (redresoarelor pt. punte), a secundarului si a primarului reflectat in secundar2) bobina si al doilea condensator formeaza un divizor care reduce pulsatia (de 50 sau 100Hz, la mono sau bi-alternanta); practic apare si o (mai) mica pierdere de tensiune continua, pe divizorul format din rezistenta ohmica a bobinei si rezistenta de sarcina3) pentru realizarea bobinei trebuie avut in vedere ca, trecand prin ea o componenta continua, va avea NEAPARAT intrefier, pentru a nu satura miezul. Inductanta poate fi calculata din calculul pentru transformatoare de iesire la finale in clasa A (se utilizau mai ales la receptoare cu tuburi, dar s-au realizat si receptoare cu tranzistori, stationare cu final in clasa A) Din pacate, nu stiu unde ati putea gasi un exemplu de calcul pentru asemenea componenta.Cerintele sunt mai usor de realizat pentru tensiunile relativ inalte (si curentii mai mici) specifici montajelor cu tuburi (eu n-am prea vazut asemenea filtraje la aparate cu tranzistoare, functionand la curenti mari (si tensiuni mult mai joase). Succes! Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum