Curent din campul liniilor de inalta tensiune

[iop95]

Puterea reactiva (de orice fel) determina pierderi suplimentare pentru ca valoarea curentului aparent este mai mare fata de situatia in care cosfi=1, iar pierderle ohmice sunt proportionale cu patratul acestui curent; caderile de tensiune sunt proportionale cu acest curent.

Din acest motiv, este importanta compensarea puterii reactive, pentru a reduce curentul aparent intr-un sistem dat.

[Mircea]

@mitica, ati extras din context.

 

Sa explic iar: daca pui inductanta ca shunt, atunci va consuma VAr. Acesti VAr consumati sunt pierderi, caci acesti VAr nu sunt transformati in putere utila.

 

E mai clar acum? Sper ca da.

[flomar60]

 

Personal am folosit aceasta metoda, dar nu clandestin, ci pentru a alimenta un echipament montat pe un stalp al unei retele de 220 kV. Un electrod plat, lung si ingust, bine izolat, a fost montat paralel cu unul dintre fire la o distanta sigura (secreta)....

Distanta minima de siguranta pentru o LEA de 220KV este de 5m....

Si o experienta personala cand eram elev la Liceul Industrial Energetic din Craiova si faceam practica la termocentrala Isalnita...linie de 220KV ,profesorul instructor si eu iar ceilalti colegi asistau....ne-am plasat sub linie ,eu pe o dala de beton si proful pe pamant....ne-am atins dosul palmelor de la mana dreapta a fiecaruia....surpriza si socul a fost mare intrucat tensiunea indusa a fost in stare sa produca o contractie serioasa a muschilor mainii drepte a subsemnatului....linia se afla la 16m inaltime!

[Mircea]

Tu erai mai izolat decat el, fiind pe betonul uscat probabil. Bine ca a fost numai asta.

 

Am fost in multe statii. Insa numai intr-un singur caz (statie de 230 si 550kV) mi se ridica parul (il am tuns scurt) sub casca cand treceam pe sub liniile de 550kV. In mod suspect, caci eram imbracat numai in bumbac, bocancii in buna stare, iar statia avea pietrisul destul de curat. In rest, nici in 735kV n-am simtit campul.

[puriu]

Se simt si campuri mai slabe. Recent, fiica-mea si ginerele stateau pe peronul unei gari. Cand isi atingeau mainile simteau curentul. El este mai inalt si era mai aproape de catenara de 27 kV.

[rasputin]

Pentru că aţi virat discuţia spre energia reactivă, îndemn a vă spune că nu-i mai mult decît o simplă prezumţie. S-a acceptat “existenţa” ei doar pentru uşurinţa înţelegerii reprezentării matematice şi totodată făcînd foarte intuitiv procesul energetic.

Mai în glumă, mai în serios, povestea asta seamănă cu povestea berzei ce aduce copii. Povestea cu barza întăreşte o certitudine, anume că copiii nu sînt din totdeauna, ei vin sau sînt aduşi de undeva, serviciul de curierat făcînd-ul barza.

Deşi e o”teorie” sublimă (povestea cu barza) are o mare hibă, nu reuşeşte a explica cine aduce puii de barză. La fel stă situaţia şi cu „ezoterica” energie reactivă, îi capabilă a explica multe dar nu se pricepe a se explica pe sine.

N-aş fi îndemnat la acest post dacă nu-mi atrăgeau atenţia spusele colegului thundered (şi nu numai a dînsului, pe întinderea netului găsii o grămadă de referate şi lucrări de laborator), cum că bobina consumă energie reactivă iar condensatorul o produce. Chestia asta arată că povestea cu barza îi capabilă a naşte postulate.

Inocenţa copilului acceptă şi teoria berzei, acceptă şi postulatele sale. Adultul, ce ştie a explica de unde vin puii berzei, ce ştie că-n povestea asta, alături de plăcerea lucrului bine făcut, a curs şi un strop de sudoare, ei bine, adultul..., gîndeşte la stropul de sudoare, că plăcerea i-a cam ieşit şi pe ochi şi pe urechi.

Dincolo de glumă, chiar dacă e mai greu de dibuit, sublima energie reactivă chiar nu există, există (pe subiectul în cauză, evident) doar energie electrică.

 

Acu’, deşi va citi tăt omu’, eu am să îndemn a vorbi către colegul thunderer:

Nu mi-a trecut nici o clipă prin cap că n-aţi şti povestea cu barza, mai bine zis aceea cu energia reactivă. Am convingerea că dorinţa de a face lucrurile intuitive e în fapt aceea ce semnează postulatele cu condensatorul şi bobina.

Una peste alta, ştiind că am un dar înăscut de a supăra, îndemn a-mi cere scuze pentru orice supărare, chiar şi pentru simplul gest de a fi ridicat din sprînceană.

[Mircea]

Accept nota dvs. Si inteleg de ce ati intervenit.

 

E adevarat ca se foloseste termenul de energie in loc de putere tocmai pentru a vulgariza (explica mai simplu) termenii tehnici.

[Mircea]

 

Toate scrierile se fac despre energie caci asta intelege orice om care plateste o factura de electricitate. Daca ii spui de putere... il pierzi.

[Vizitator]

Posted 17 November 2017 - 09:54 PM

Pentru că aţi virat discuţia spre energia reactivă, îndemn a vă spune că nu-i mai mult decît o simplă prezumţie

 

Exact, sunt firme la care barza le-a adus niste bobine uriase in loc de copii si ele au fost obligate sa le dea o utilizare, asa ca le-au montat la capatul unor linii de IT...pentru ca nu au gasit alta rima.

[puriu]

Puterea reactiva are asociata o energie pierduta pe rezistenta conductorilor. De aceea, puterea reactiva se plateste si trebuie sa fie compensata.

La capetele liniilor de inalta tensiune (220 kV) se monteaza niste bobine speciale. De-a lungul acestor linii se transmit (pe unde lungi) numeroase date, inclusiv telefonie, in tot sistemul national. Introducerea si extragerea informatiei in linia de IT se face cu ajutorul acestor bobine.

[UDAR]

Nu e nicio legătură practică între bobinele de compensare de care vorbește @miticamy și bobinele de blocare de care vorbește @puriu.

Primele au rol tehnologic , de a compensa caracterul capacitiv al liniilor de transport de înaltă tensiune și lungime mare iar ultimele un rolul de a bloca ( după cum le spune numele ) frecvențele din domeniul zecilor-sutelor de kHz folosite pentru comunicații de tip PLC ( sau TIF în românește ) pentru ca aceste frecvențe să nu fie șuntate de aparatajul/echipamentele din stație . Informația de înaltă frecvență este extrasă înainte de respectivele bobine ( spre linie ) , de obicei la o priză a divizorului de tensiune capacitiv. Se folosesc tot mai puțin odată cu generalizarea echipării liniilor de înaltă tensiune cu conductor de protecție cu fibre optice ( OPGW).

Editat Noiembrie 19, 2017 de UDAR

[flomar60]

...bobinele de blocare... rolul de a bloca ( după cum le spune numele ) frecvențele din domeniul zecilor-sutelor de kHz folosite pentru comunicații de tip PLC ( sau TIF în românește ) pentru ca aceste frecvențe să nu fie șuntate de aparatajul/echipamentele din stație . Informația de înaltă frecvență este extrasă înainte de respectivele bobine ( spre linie ) , de obicei la o priză a divizorului de tensiune capacitiv. Se folosesc tot mai puțin odată cu generalizarea echipării liniilor de înaltă tensiune cu conductor de protecție cu fibre optice ( OPGW).

Am participat-va rog sa intelegeti insușit!-la dezmembrarea unei astfel de instalatii....produsa de polonezi....componente de calitate ,diversificate si utile unui electronist....carcase ,comutatoare,lita de radiofercventa cu bumbac,condensatori,toruri,oale de ferita,etc,etc...

[Vizitator]

Traducere Gogu:

După cum sugerează și numele, sunt conectate reactoarele de șunt

o configurație paralelă (șunt) la sistemul de alimentare

pentru a compensa puterea reactivă capacitivă a

sisteme de transport și de distribuție și, prin urmare, să le mențină

tensiunile de operare în nivelele admisibile.

Două aplicații principale ale reactoarelor cu șunt pot fi identificate:

a) reactoarele care sunt necesare permanent pentru funcționare

motive de stabilitate (în special pe liniile lungi de transmisie); sau

b) care sunt necesare pentru controlul tensiunii într-un sistem cu ochiuri

și sunt pornite numai în condiții de încărcare ușoară, când

există un exces de putere reactivă capacitivă.

În funcție de mai mulți factori, reactoarele de șunt pot fi

conectat (1) fie la înfășurarea terțiară a unei alimentări

transformator sau (2) direct la bara de distribuție a stației sau (3) la

(3), așa cum se arată în figura 1.

Reactoare de șunt de conexiune terțiare

În funcție de cerințele clientului reactiv

puterea nominală a reactoarelor de șunt conectate la terțiar

înfășurarea unui transformator de putere poate varia de la câteva Mvar

până la aproximativ 100 Mvar pe fază. Din cauza lor

avantajele costurilor, reactorii din clasa de distribuție în general și

în special, sunt în mod obișnuit reactoare de șunt în legătură terțiară

de tip uscat. Deoarece tensiunea de conectare la

terțiar este de 34,5 kV sau mai puțin, tensiunea nominală a șuntului

reactorul nu este, de obicei, un factor de control în selecție

a lungimii înfășurării. Ca urmare, reactorul poate fi

concepute cu o formă optimă pentru conductorul minim

lungime și astfel pentru costul minim. Asemenea desene sau modele

constituie soluția cea mai rentabilă pentru reactiv

compensarea puterii. Figura 2 prezintă o clasă de distribuție

bobina reactorului de șunt - 20 kV, 45 Mvar 3 faze, 50 Hz.

Editat Noiembrie 19, 2017 de Vizitator

[Mircea]

Domnule Mitica, asa cum mi s-a reprosat, folosim un limbaj nu uzual multor colegi care inca cred in barza.

 

Sa ramanem la voltaj, amperaj si omaj (asta e favorita mea).

[UDAR]

Am participat-va rog sa intelegeti insușit!-la dezmembrarea unei astfel de instalatii....produsa de polonezi....componente de calitate ,diversificate si utile unui electronist....carcase ,comutatoare,lita de radiofercventa cu bumbac,condensatori,toruri,oale de ferita,etc,etc...

Bănuiesc că nu la dezmembrarea bobinei de blocare ci a echipamentului ( ETN-4 ? )