CAUT Informati despre DIODE DE PUTERE!

[harman37arun]

Dupa sectiunea cablului care iese din ele poti sa calculezi aproximativ cam ce curent suporta.La un aparat de sudura sau la un robot de pornire pt masina eu zic ca se comporta excelent.

nu se poate calcula asa ceva in functie de grosimea cablului, sau ce putin nu te poti baza pe asa ceva.ce cadere de tensiune au diodele alea ?

De calculat aveti dreptate dar daca nu e catalog aproximativ se poate nu cred ca firma punea un cablu de 12mm pentru 50A.Fiind diode normale si nu Sotky ,0,6v.

[Vizitator tyc]

...DAR,la diodele de putere caderea de tensiune e de ~2V.A facut cineva proba?

[CATA2003]

...DAR,la diodele de putere caderea de tensiune e de ~2V.A facut cineva proba?

E foarte mult 2v , adica daca eu am un curent de 100A asta inseamna o putere disipata de 200w , absurd ...... deodele de inalta tensiune au cadere mare pe ele datorita sandiciului de deode interne , aici e alta treaba , deodele de mare curent sunt construite astfel incat sa aiba o cadere cat mai mica 0.6 sau mai mici de exemplu la Schottky caderea e mai mica deoarece au si un metal in caompozitia siliciului ,dar le scade mult tensiunea maxima admisa ....

[Dr.L]

vezi graficele din datasheeturi,ca si pe diodele shottky caderea e >0,6v la amperje mari!Si tocmai d-aia diodele de sudura au radiatoarele alea

[CATA2003]

vezi graficele din datasheeturi,ca si pe diodele shottky caderea e >0,6v la amperje mari!Si tocmai d-aia diodele de sudura au radiatoarele alea

Man , hai ca n-am chef sa caut pe netul asta datasheeturi , uite cum sta treaba http://en.wikipedia.org/wiki/Schottky_diode baga si citeste de aici , nu prosti invatasem semestrul trecut la faculta .....\Si da au radiatoare imense k trec curenti de sute de A pe acolo chiar si la 0.4 v drop ,puterea e de 40w , .....deci iti dai seama

[Dr.L]

Dintre a crede ce scrie vre-unu pe wikipedia si ce scrie producatorul in datasheet,eu unul aleg datasheetul!Stiu ca teoretic pe o dioda shottky cad 0,3v,dar la curenti mari se cam schimba treaba (si asta inclusiv la curenti <10A)

[CATA2003]

Dintre a crede ce scrie vre-unu pe wikipedia si ce scrie producatorul in datasheet,eu unul aleg datasheetul!Stiu ca teoretic pe o dioda shottky cad 0,3v,dar la curenti mari se cam schimba treaba (si asta inclusiv la curenti <10A)

Pai acuma nu stiu daca ala care a scris wikipedia o scris si cursurile mele..... daca e sa o luam asa iti zi ca si pe un cablu de 10 cm de cupru poate cadea 1v daca e racit bine sa nu se topeasca ...... si inca ceva noi vorbim de masurarea deodei cu un aparat de masura , care nu injecteaza un curent de 10A , vorbim de tensiunea minima la care se intampla minumea aia care se numeste conductie , e posibil ca si pe o deoda normala sa pice multa tensine .... si daca ai vedea cum arata un radiator de sudura cu deode dinastea normale cu siliciu ai zice ca acela din invertoare e jucarie (da , e si alta frecventa si alte treburi ).....Ase e constructia lor siliciu imbunatatit sau cum se numeste procesul cu alte metale(deci apar electroni in banda interzsia .....asa ca conductia apare la valori mai mici ale tensiuni de alimentare ..... poate am sciris vro prostie cu banda aia interzisa ....nu mai tin minte exact cum era )

[Dr.L]

in invertoare sunt racite cu aer (ventilatoare).intr-adevar nu stiu ce contin cursurile,insa banuiesc ca acolo se vorbeste mai mult teoreticin cazul din topicul asta nu conteaza la ce tensiune incepe conductia(asa si la diodele normale cu siliciu,pt un curent fff mic conductia incepe sub 0,6v!) ci conteaza ce tensiune cade pe niste diode strabatute de zeci/sute de A

[remus68]

Din curiozitate, chiar acum am facut un experiment : am luat o banala dioda 1N4007 si am conectat-o in conductie directa la iesirea unui alimentator cu reglaj al curentului de scurtcircuit - la If=200mA am masurat Vf=0,79V iar la If=700mA / Vf=0,81V. In catalog spune Ufmax=1,1V/Ifmax=1A. Voi face experimente cu redresoare de sudura si voi comunica rezultatele (de ex TU28 are in catalog 1,4V/650A ).

[Sandu_alex_999]

Diodele de 355A/1600\1200v , cele folosite la locomotive , au cadere de tensiune de 1.4-1.8v.

[remus68]

Datele din catalog sint specificate pentru o temperatura de 25*C a capsulei dispozitivului si in functioare (in sarccina) este imposibil a se asigura aceasta temperatura. O dioda de putere, chiar montata pe un radiator supradimensionat, nu va putea lucra cu aceasta temperatura (de ex la Vf=1.4V si If=100A rezulta Pd=140W) in plus existind mai multi factori care se cumuleaza inrautatind transferul de caldura (Rth capsula/radiator, Rth radiator/mediu ambiant). In timpul functionarii in sarccina se vor masura parametri cu valori usor modificate fata de cele prezentate in catalog.

[Vizitator vasilica]

pentru aparat de sudura sunt brici la cat de gras e cablu ce iasa din ele!!

da dar sa tina la tensiunea aia , cat o fi ea 60v sau poate mai mult , ar fi bine daca ai pune so o bobina cu cablu tot tot la fel de gros ca cel din secundar si bobinat pe un tor cu sectiune de 40cm*2

si mie mi ar trebui o informatie cu privire la cele de mai sus, si anume : am si eu tot un aparat de sudura la care i am pus punte redresoare din 4 diode de putere foarte mare cred, is din Rusia sau Ucraina, merge aparatul dar mai arunca putina zgura de aiurea, i mi spuneti si mie ce fel de transformator se mai leaga inainea sau dupa aparatul de sudura propriu zis si cam ce cum se face. multumesc mult sia tept raspuns din partea d - voastra. vasi grig.

[CATA2003]

Pentru filtrarea tensiuni s-ar putea pune condensatori sau bobine .In aplicatia aceasta condensatori nu merg deoarece curntul de incarcare /descarcare este foarte mare , practic ei se vor aprape descarca /incarca cu aceasi frecventa de la retea deci ei se vor incalzi excesiv si in cele din urma vor crapa sau se vor intrerupe pur si simplu , ramane ca solutie bobinaAcesta se va conecta inserie cu iesirea (inainte de electrod dupa deode) avand ca rol netevirea cat de cat a tensiuni , pentru a nu exista acele intreruperi dintre alternante .....bobina ar trebui executata pe un miez destul de mare pt a nu satura miezul si cu un cablu destul de gros pentru a nu avea pierderi prin efect joule , ar merge un cablu cu aceasi sectiune cu cel din secundar , pentru date exacte se folosesc formule de calcul , sau merge si babeste pe incercate , un traf cu sectiune mai mare de 40cm^2 ar merge , poate ca e bun si mai micut dar depinde de ce performante doriti sa obtineti , in ultimul caz merg si condensatori pusi in pararel cu iesirea din puntea redresoare , dar cand se sudeaza la amorsarea arcului apar pocnituri ca petardele , iar durata de viata a lor va fi scurta , cred ca ar fi cat de cat buni aceia din televizoarele vechi pe lampi , conzi aceaia de 100-400 uf pe 400v , mai multi in pararel , cred ca daca se folosesc conzi cu capacitate mare de 1000-10000uf acestia vor avea viata scurta din cauza curentilor mari de descarcare/incarcare , determinand topirea foliei de aluminiu din jurul pinului de conexiune ........ (asa ca cei mai buni conzi ar fi cei de 100-400 uf /200-400v si cat mai multi in pararel)......dar tot bobina e pe locul 1

[Vizitator tudy123]

Am si eu o problema cu un aparat de sudura ... I-am pus diode , unele de 100 A dar cu toate astea nu e mare diferenta la felul in care functioneaza ( sudeaza ) si chiar stiu cum ar trebui sa mearga un aparat in curent continuu. Acuma cand am vazut ce face am masurat tensiunea cu un aparat la iesire , dar ce mi se pare ciudat e ca masoara ~ 56 V masurat cu multimetru si pe pozitia Curent Continuu dar si pe alternativ . Am mai vazut pe un site ca diodele ar trebui montate 2 pe un radioator si doua pe rediatoare separate , si eu le am montate tot cate doua pe un radiator . Ma poate ajuta si pe mine cineva sa imi spuna ce ar trebui sa fac ??? Sau trebuie sa ii pun o bobina cum se zicea mai devreme ?????

[Vizitator tudy123]

:up: