6P3S in schema SE

[danzup]

La cererea publicului un nou thread de discutie.Asa cum spunea , el a incercat 6P3S in Se si nu a putut obtine putere mai mare de 3W .Eu i-am zis sa incerce un traf cu impedanta mai mare : intre 5...10 Kohmi , desi de pe site rusesti toti recomanda standard in jur de 5 Kohmi Ra ( mai precis am gasit intre 4 ... 5K recomandat cu cel putin 4 infasurari in primar distribuite inseriate ).Pentru ca am gasit un articol a unui cercetator rus despre lampa asta tradus in engleza il atasez .Cititi va rog sfarsitul articolului cu atentie !

[fcon]

Multumesc, pentru noul topic. Era si greu sa ma gandesc la asta la serviciu, si-atunci am ales calea cea mai usoara...

 

"6P3S tube is quite inapplicable in SE stage". Cam asta ar fi concluzia studiului, nu?

M-am cam pleostit... dar cine stie ce mai apare!

[Dj_Dog]

eu am la vanzare trafuri de SE cu 6p3s cu urmatoarele specificatii:6cmp, primar 2000sp cu 0.18 iar secundarul are 60+40 sp cu 0.8am dat cateva trafuri cu specificatiile astea si oamenii au fost multumiti, aici de pe forum ar putea sa ne comfirme Vlad_dude.In viitorul apropiat o sa fac si eu un SE si o sa vdm ce iese, va tin la curent

[Vizitator]

De remarcat!, studiul este facut in conexiune trioda(in conexiune trioda armonica doua la 6p3s are alt nivel fata de conexiunea tetroda,ea fiind de fapt o tetroda cu fascicol dirijat,este binecunoscut ca performantele acestei lampi in conexiune trioda mai ales ca putere sint foarte slabe ,cu totul alceva se intimpla in conexiune tetroda).Si tot catre sfirsit se spune:"I DON'T AIM TO RECOMMEND ANYTHING".

[mișa]

Si eu am gasit mai demult acest articol dar am avut dubii asupra rezultatelor obtinute. De exemplu, cum poti sa compari performantele unui tub ca 6N13S care are o impedanta interna de citeva sute de ohmi cu 6P14P de exemplu, pe aceeasi sarcina de 5K? Practic 6N13S merge aproape in gol, pe cind 6P14P duce ceva sarcina. Alta chestie: acel Ip, trebuie sa fie un generator de curent, nu poare fi un doar un instrument de masura. Nu stim nimic despre el.Eu cred ca nu prea sunt relevante comparatiile decit in conditiile in care sunt respectati parametrii de catalog pentru fiecare lampa. La ce m-ar interesa cum merge 6N13S pe 5K daca eu nu o sa il folosesc niciodata pe impedanta asa mare.Concluzia mea e ca omu' a facut un studiu referitor la cum se comporta lampi diferite in conditii identice, studiu a carui rezultate nu prea sunt relevante.Nu e neaparat ca cineva care face un studiu, chiar daca e rus, e si savant. Eu am mai gasit tot felul de informatii gresite pe internet.

[Vizitator]

De acord in totalitate cu misa,parametri din studiu nu indeplinesc conditiile specifice in parte pentru fiecare elemet (tub)studiat mai ales ca discutam de tetrode sau pentode(in conexiune trioda) as fi iteles daca era vorba de 2A3, 300B,sau orice alta trioda finala.Probabil ca studiul vrea sa ne spuna ce tetrode sau pentode se preteaza mai bine la SE in conexiune trioda.Rezistenta interna la 6p3s este in jurul a 25k parca ceva mai mica decit EL84 38K implicit Rs la 6p3s pentru Ua=250V ar trebui sa fie in jurul 3k6_3k7

[danzup]

Si eu am gasit mai demult acest articol dar am avut dubii asupra rezultatelor obtinute. De exemplu, cum poti sa compari performantele unui tub ca 6N13S care are o impedanta interna de citeva sute de ohmi cu 6P14P de exemplu, pe aceeasi sarcina de 5K? Practic 6N13S merge aproape in gol, pe cind 6P14P duce ceva sarcina. Alta chestie: acel Ip, trebuie sa fie un generator de curent, nu poare fi un doar un instrument de masura. Nu stim nimic despre el.Eu cred ca nu prea sunt relevante comparatiile decit in conditiile in care sunt respectati parametrii de catalog pentru fiecare lampa. La ce m-ar interesa cum merge 6N13S pe 5K daca eu nu o sa il folosesc niciodata pe impedanta asa mare.Concluzia mea e ca omu' a facut un studiu referitor la cum se comporta lampi diferite in conditii identice, studiu a carui rezultate nu prea sunt relevante.Nu e neaparat ca cineva care face un studiu, chiar daca e rus, e si savant. Eu am mai gasit tot felul de informatii gresite pe internet.

Da : principala hiba este ca nu a testat fiecare lampa pentru Ra recomandata in parte.Dar in rest sunt lucruri interesante !Am inceput sa lucrez la un montaj de test cu 6p3s ,pe care vreau sa-l masor sa vad ce date rezulta practic .

[fcon]

Pun inca o data, de data aceasta schema simplificata a SE-ului cu 6P3S testat, cu traf cu o singura bobina in primar.Pe aceeasi preamplificare si tensiuni de alimentare (bineinteles cu 12V tensiune de filament) am testat si GU50, cu rezultate excelente.Trafurile de iesire au fost: unul dintr-un radio Ceaika (cu 63PS in final) si altul pentru GU50 (1/2 din primarul unui traf pentru EL84, de cca 10 cm2). Varianta testata cu GU50 a functionat excelent: sunet mai puternic, clar si oarecum mai autoritar, in comparatie cu SE-ul EL84 deja functional, fara distorsiuni perceptibile la maximum, ceea ce ma determina sa finalizez montajul intr-un amplificator separat.Mai ramane SE-ul cu 6P3S, care ma sacaie...Consumul anodic a fost stabilit la cca 70 mA in fiecare varianta testata. Nu sunt absolut sigur de valoarea rezistentei de grila din varianta cu GU50 (am desenat schema din memorie, modificand schema cu 6P3S).

[blue]

niste observatii interesante :

[mișa]

Deoarece nu stiu ce se intimpla cu ampliful lui fcon, imi permit sa-i raspund doar lui danzup.Danzup! acum fara nici o urma de gluma, ce ti se pare interesant? In conditii improprii spectrul poate fi oricum. Eu am banuiala (nu certitudinea) ca acea lampa finala din schema rusului functioneaza in scurt circuit. In acest caz, spectrul poate avea aspecte aberante. Motivele sa cred asta sunt urmatoarele:1. "Ip" pare un aparat de masura. Daca e un miliampermetru, are impedanta apropiata de zero. Sursa de alimentare "Up" pare a fi o sursa de tensiune, deci cu impedanta mica, apropiata de zero.Ca efect, tubul lucreza in scurt circuit,(bine, aproape in scurt circuit) spectrul la redare poate fi oricum2. In configuratia asta, transformatorul il legi intre anod si alimentare. Mi se pare o timpenie sa pui in anod o sarcina si sa legi transformatorul prin condensator. Metoda asta se foloseste in alte configuratii.3. Daca individul voia sa-si faca in amplificator de casti, folosea o configuratie specifica aplicatiei. Nu zic ca nu se poate si cu transformator de iesire (poate e chiar mai bine) dar transformatorul se conecteaza NORMAL, in anod in configuratia asta.4. In cazul in care instrumentul "Ip'' e de fapt o sursa de curent (nu stim), e ceva mai bine, dar tot rau e de fapt.Tot FARA urma de gluma: Nu mi se pare nimic relevant aici. Mai mult incurca acest articol. Personal cred ca "binevoitorul" care l-a tradus in engleza, mai bine il traducea in chineza, macar pe noi sa nu ne incurce.Efectiv mi se pare ridicol totul: schema, explicatiile, masuratorile si concluziile.

[blue]

Misa, , cred ca este vorba de o sursa de curent constant si atunsi Karpov ar putea sa aibe dreptate...

[mișa]

E posibil, nu zic nu, dar atunci ea face parte din elementele de baza a proiectului. Nu poti sa o treci cu vederea ca si cind nu ar exista. De asemenea, transformatorul e foarte important. Cum faci o MASURATOARE SPECTRALA si vrei sa fi crezut daca nu dai detalii despre transformator. Eu miine pun un alt traf si am alte rezultate.... Mai frate, hai sa deosebim dumele de realitate. Nimic nu se potriveste in aceste masuratori, incepind de la comparatia unor lampi diferite total, montate in aceeasi schema, pina la configuratia schemei si elementele ei.

[Vizitator]

Uitel nene l_am incropit in fire si sirme in dimineata asta asa...... ca sa terminam cu folclorul,precizez ca lampa 6p3s nu este noua e de prin 1967(am ales special o vechitura,numai zic daca puneam un 6p3se nos),transformatorul este inadegvat(pt EL 84 spire ceva mai multe sirma ceva mai subtire 0,18 primar,din cauza asta limiteaza ceva mai devreme frontul pozitiv,de fapt transfoirmatorul era conceput pt EL84/6W/8 ohmi)Ua=340v,Ug2=265v Rk=270 ohmi Rg1=150k,Rg2=470 ohmi in ciuda faptului ca traful nu este pt 6p3c tot scoate 6W/8 ohmi(sarcina in primar in aceasta situatie fiind ceva mai mare decit normal pt aceasta lampa) tensiunea virf la virf in prag de limitare aprox 20Vvv ceea ce inseamna 7Vef pe iesire in prag de limitare ,asa cum se vede tensiunea de atac G1 8,45Vef.Toata smecheria sta in trafurile de iesire fratilor!(practic ele constitue sarcina lampilor prin oglinda de impedanta pe care o creaza)Pentru mine puterile pe lampa sint o joaca ca sa intelegeti(daca ma supar scot 8W 6P3S CLASA A SE SINUS si fara sa distrug lampa,probabil ceva uzura prematura dar nu exagerata)Datorita faptului ca 6p3s are panta cam la jumatate in raport cu EL84 adica 5_6mA/V necesita tensiune de atac aproape dubla,amplificarea etajului final in tensiune fiind usor subunitara in cazul 6p3s si usor supraunitara in cazul EL84.6P3S se situeza undeva la mijloc intre EL84 si EL34 pe o scala imaginara de putere in SE dar mai aproape de EL34(regina pentodelor in audio).Cind o sa am timp o sa fac un traf dedicat 6P3S sa vedeti si voi cit scoate sinus putere utila in SE aceasta lampa,ca sa nu mai vina uni si alti cu fel de fel de idei din folclor aburitoare sa ma contreze(mai bine ar invata ceva!).

[fcon]

Etajul de preamplificare SRPP cu 6H8C din schema este, atunci, suficient pentru atac, sau trebuie altceva?Consumul pe anod la 70mA?

[sebi_c]

De la inceput, subliniez ca sunt un fan Karpov. Il urmaresc din 2000 si mi s-a parut ca stie ce se petrece in lampi. Nu mai spun ca are o contributie la studiul lampilor pentru a le face simulabile cu acuratete suficient de buna.Ca parere personala, nu sunt adeptul configuratiei SE. Asta din cauza ca semnalele sunt de regula axate pe zero, iar caracteristica de transfer (Ia, Ug) nu ne arata o dreapta ci o curba, deci din start nu va exista simetrie fata de axa zero. Astfel, distorsiunile vor fi evidente si in special cele de ordin par. In aceeasi idee, nu cred ca sunt amplificatoare SE care scot ceva putere cu distorsiuni prea mici in conditii fara reactie negativa. Pentru edificare, inainte de a construi ceva, se poate folosi programelul lui din matlab, SEcalc. Eu am incercat sa-l folosesc, dar trebuie incercate puncte statice mai bine analizate, si am obtinut distorsiuni in general intre 8...11% (din care cel mai mult armonica a doua) la circa 4..6W si putere disipata destul de mare, circa 20..25W (Imijloc=80..100mA). Ranod a fost intre 1.4K si 3K la Umax=350V. Trebuie ceva rabdare mai mare pentru alegerea optima!In orice caz, rezultatele programului seamana izbitor de bine cu testele reale facute de el pe analizor spectral!Eu prefer PP tocmai din cauza ca chiar daca caracteristica de transfer este mai curba, la un curent de mers in gol bine ales, caracteristica se mediaza acolo unde se suprapune (are si curbura ceam mai pronuntata) si devine astfel suficient de dreapta, mai ales daca tuburile nu au dispersie prea mare. Cine vrea clasa cea mai buna, sa faca PP in clasa A. Atunci se mediaza caracteristicile si se obtinea cea mai buna liniaritate, dar cu costuri energetice mari.Referitor la ce spune Misha am cateva comentarii. Karpov a configurat PSF cel mai bine dupa o analiza in matlab, asta o spun sigur dupa asemanarea cu programul lui. Ca sa gasesti un optim iti trebuie ceva timp sa tot cauti o dreapta de sarcina si un PSF pe dreapta care sa convina. Valderama a spus bine ca autorul articolului vrea sa sugereze ce lampa se comporta mai bine in config. SE. Rezistentele interne in tub apar ca o consecinta a excursiei curentului si tensiunii. Karpov pe langa ca este un teoretician, este si un mare practician. A se vedea pe forumurile rusesti (de unde m-a izgonit unu' ca foloseam engleza, atentionand ca acolo e vorba de un forum in limba rusa).