sesebe Postat August 12, 2017 Partajează Postat August 12, 2017 Reactanta capacitiva a condensatorului la 50Hz trebuie sa fie cu atit mai mica cu cit curentul consumat este mai mare. Condensatorul cam trebuie sa fie nepolarizat.... Utilizind numai o rezistenta nu scapi de componenta DC dar reduci mult curentul. Link spre comentariu
hpavictor Postat August 12, 2017 Partajează Postat August 12, 2017 Doar asta contează , curentul ! Link spre comentariu
Marian Postat August 12, 2017 Partajează Postat August 12, 2017 Deci,iau ca exemplu dioda P600M care are Vf de 1V...deci un condensator de 2,5V ar trebui sa mearga dar citind ce a scris domnul Victor pe acel forum,ca ar putea aparea uneori chiar si 3VDC pe retea as alege niste condensatori cu tensiune de lucru in jur de 10V. Nu are legatura, repet inca o data ( si pentru ultima oara ), tensiunea pe condensatori nu poate fi mai mare decat Vf la diode. Link spre comentariu
gsabac Postat August 13, 2017 Partajează Postat August 13, 2017 (editat) Am sa detaliez putin aceasta cadere de tensiune pe diodele folosite pentru DC-Trap si de fapt pentru tensiuni mai mari de 1,5V se pot folosi mai multe grupuri de diode. @marian, dupa cum am mai studiat impreuna pornirea tranzitorie a unui transformator si tinind cont de curentul "inrush" si incarcarea de la zero a eventualilor condensatori de filtraj, rezulta urmatoarea diagrama de curenti prin primarul unui transformator de 1500W. Daca secundarul este folosit la incarcarea unor condensatori pentru un amplificator audio, forma de unda se simetrizeaza si virfurile de cutrent ajung la circa 60A. Ca rezultat al acestor curenti tranzitorii tensiunea pe condensatori si diode arata aproximativ in felul urmator: Pe diagrama sunt trecute datele initiale iar tensiunea maxima pe 1 dioda poate ajunge la virf la 1,70V, o valoare normala pentru 60A. In total deci 3,40V. Pentru simulare am folosit condensatori de calitate cu ESR 20-40mOhm si diode cu 9mOhm rezistenta serie. Cu sageata am indicat ca tensiunea medie in regim permanent este de 1V, egala cu tensiunea DC-Trap si tensiunea alternativa pe condensatori in sarcina este de circa 1400mVvv. Oarece concluzii la postare, problema DC-Trap este utila doar la puteri mari, in schema trebuiesc folositi condensatori de calitate la 10V, eventual mai multi in paralel si daca se masoara tensiuni mai mari de 1,5V trebuiesc folosite 3 sau chiar 4 grupuri de diode antiparalel. @gsabac Editat August 13, 2017 de gsabac Link spre comentariu
smilex2 Postat August 13, 2017 Partajează Postat August 13, 2017 Cu precizarea ca graficele anterioare pot fi valabile numai in lipsa unui softstart. Exista condensatoare bipolare cu un curent admis acceptabil, capacitate si tensiune suficienta, care pot fi pusi in paralel (eventual) pana la satisfacerea cerintei de curent maxim in regim normal. 1 Link spre comentariu
cavit Postat August 13, 2017 Partajează Postat August 13, 2017 (editat) Asta am vazut, nu le place componeneta de cc ar necesita intrefier. Asa prajesc exploziile solare transformatoarele din statii. Daca esti suparat pe ei poti sa-l prajesti foarte simplu pe cel din PT cu o baterie de masina si un droser zdravan pe un miez deschis i sau u Bazaiala vine de la fluxul magnetic mai mare si efectul de magnetostrictiune mai puternic la miezurile premagnetizate in cc. Pe vremuri feritele de electrostrictiune aveau un magnet permanent incorporat tocmai in acest scop. Editat August 13, 2017 de cavit 1 Link spre comentariu
iop95 Postat August 14, 2017 Partajează Postat August 14, 2017 Asimetria formei de unde duce la deplasarea graficului in cadranul I sau III si aparitia saturatiei cand alternanta tensiunii se afla in zona deplasata. Cum rezistenta infasurarilor scade cu puterea, o asimetrie de zeci mV e suficienta pentru a muta zona de functionare. E ca si cum pe traf ar mai fi o infasurare alimentata in cc care impune o inductie intr-o singura directie, reducand astfel excursia inductiei pe alternanta respectiva. Link spre comentariu
gsabac Postat August 14, 2017 Partajează Postat August 14, 2017 Am calculat rezistenta serie si inductanta primarului la transformatoare de diverse puteri, tole E+I: Puterea secundar (VA) Rezistenta (ohm) Inductanta primarului (H) Curentul RMS in primar in sarcina (A) 10 158 162 0,062 20 111 82 0,105 50 27 65 0,265 100 12 38 0,51 200 5,2 22 0,99 500 1,77 12,9 2,36 1000 0,78 9,3 4,62 2000 0.34 6,5 9,25 La o tensiune continua de 250mV curentul continuu la 2000W este de circa 0,74A, deci intensitatea cimpului magnetic creste cu circa 8% intr-un sens si scade cu 8% in celealalt sens, nu si inductia in miez. Sa presupunem ca miezul s-ar satura intr-un sens, dar transformatorul trebuie proiectat sa functioneze corect la o crestere a retelei cu 10% adica la 253VRMS deci sa tragem concluzia ca un transformator care se supraincalzeste sau zbirniie la un DC de 250mV este proiectat la limita ? Doar asta contează , curentul ! In acest caz, sa presupunem ca in primar adaugam o rezistenta serie de 1 ohm, la 2000W aceasta rezistenta va scadea tensiunea primarului din 230V la circa 220V iar curentul DC din 0,74A in 0,2A, care cu siguranta nu va face probleme, deoarece si inductia a scazut corespunzator scaderii tensiunii din primar. @gsabac Link spre comentariu
iop95 Postat August 14, 2017 Partajează Postat August 14, 2017 Mai corect ar fi sa calculati solenatia data de cei 0.74A, apoi inductia aferenta. Inductia e data de relatia Miu*n*i/lm; valorile rezultate o sa iasa destul de mari, dar trebuie avut in vedere ca Miu variaza inductia in miez, respectiv scade puternic aproape de saturatie. Pentru n=850spire, i=0.5A, lm=20cm si Miu®=1000, rezulta o valoare teoretica de aprox. 2.7T... departe de realitate, probabil ca in realitatea este undeva sub pragul de saturatie, functie variatia Miu® cu inductia. Link spre comentariu
cavit Postat August 14, 2017 Partajează Postat August 14, 2017 Din acest calcul reiese ca mizul poate fi saturat usor chiar si cu o mica componenta de cc, cele toroidale mai cu seama, deoarece au cel mai scurt circuit magnetic si cel mai mic volum de material. Link spre comentariu
gsabac Postat August 14, 2017 Partajează Postat August 14, 2017 (editat) Daca pune cineva curbele reale de histerezis se poate face o aproximatie oarecare. La 2000W N=178 spire Dece ar fi o diferenta intre curentul continuu si cresterea nivelului de 50Hz, nu este aceeasi curba de histerezis ? @gsabac Editat August 14, 2017 de gsabac Link spre comentariu
iop95 Postat August 14, 2017 Partajează Postat August 14, 2017 Formula de mai sus este valabila pentru cazul in care componenta de cc ar fi neta si constanta iar reluctanta magnetica minima (un miez uniform si perfect realizat). In practica acea componenta continua nu este constanta ci pulsatorie, asta face sa intre si inductanta in ecuatie, iar curentul este mult mai mic, respectiv solenatia si inductia. Cu un trafo cu 3 infasurari s-ar putea testa relativ usor acest efect, alimentand una dintre infasurari in cc dintr-o sursa reglabila. "Dece ar fi o diferenta intre curentul continuu si cresterea nivelului de 50Hz, nu este aceeasi curba de histerezis ?" Nu inteleg intrebarea... Link spre comentariu
gsabac Postat August 14, 2017 Partajează Postat August 14, 2017 Intrebarea este pentru @cavit. @gsabac Link spre comentariu
gsabac Postat August 14, 2017 Partajează Postat August 14, 2017 Foarte sugestive imaginile si explicatiile in romana. In cazul nostru insa premagnetizarea de CC este mica si doar virfurile de la o polaritate a sinusoidei se duc spre saturatie, celelalte se apropie de zona lineara. @gsabac Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum