Din ATX in sursa reglabila (modificare sursa ATX)

[Vizitator]

probabil eu am folosit cel mai mult expresia/conceptul/ideea ca sursele cu tl494 se modifica cel mai usorATENTIE!--ma refeream la sursele at/atx si nu la orice sursa cu tl494si se poate discuta aici daca sursa are o schema asemanatoare cu atx,semipunte cu bipolari

[Vlad Mihai]

am pus si eu mana pe o sursa atx cu tl494, ma rog e cu ka7500 dar sunt echivalenti, m-au prostit baietii de la un service si le-am dat 10 lei pe ea,(numai asa am putut face rost de una cu acest ci) condensatorii absolut toti de pe secundar sunt umflati(imi imaginez cat a fost de folosita).momentan nu porneste, dar cand ajung acasa ma bag in ea sa o fac sa functioneze dupa voi mai reciti inca odata topicurile si ma bag in ea sa modific, fara a bubui.

,nu inteleg 100% ce face riplul

@costi75 din cunostiintele mele nu prea vaste stiu ca tensiunea de riplu("riplul") este o tensiune parazita care apare atunci cand redresezi curentul alternativ. De exemplu la o baterie daca o pui osciloscop vei vedea o simpla linie, iar daca iei un transformator(sa zicem de 12 ca) si redresezi cu punte redresoare si un filtrul LC , ei bine atunci cand conectezi osciloscopul la bornele condesatorului vei observa ca el afiseaza un fel de unda sinusoidala(de amplitudine foarte mica) cu ofsset pe care oricat ai incerca tu sa il filtrezi nu scapi de el, dar il poti atenua la o valoare pe care o poti trece cu vederea. Daca am gresit va rog sa ma corectati, cineva mai competent.

[Vizitator smilex]

Fara sa fi vizualizat vreodata forma de unda de pe un condensator de dupa punte, am convingerea ca e o linie superba. Abia la aparitia unui consumator care sa descarce condul intre semialternante, apare riplul. Osciloscopul nu consuma suficient pentru asta.Am aratat, sau macar am incercat sa arat, din nu foarte multe lucruri pe care le cunosc, in "totul despre surse", importanta retelelor RC si un tip de retea de compensare, pe care il prefer pentru ca corect calculat, nu da gres, sursa e stabila (doua zerouri sau dublu-zero si 1,2 sau 3 poli). Acolo am trasat graficul caracteristicii globale atenuare-frecventa, grafic care porneste de la o amplificare initiala data de raportul a ce se poate obtine la iesire cu ce ofera operationalul supus corectiei. Daca rezistorul care citeste tensiunea se creste ca valoare, acea caracteristica globala coboara datorita atenuarii, intersectia cu castigul unitar se muta in alt loc, la alta frecventa, unde panta poate fi dezavantajoasa, iar defazarea sa treaca de +/-90grade, transformand sursa intr-o unealta muzicala (si nu numai). Asadar da, modificarile se pot face, daca pastreaza sursa in anumite limite. In acea zona, o sursa buna, e calculata foarte precis pentru anumite conditii. In final, lucrurile nu sunt chiar atat de complicate cum par, dar nici foarte simple.Apropo, nu se justifica ca spatiu, dar cu un 494 se poate contrui foarte bine un flyback perfect functional.

[costi75]

Sursa pare sa fie una de tip AT,nu are sursa auxiliara,si are o singura iesire de 13,5v.In primar are doi bipolari comandati prin intermediul unui traf driver de TL494.Lipseste deasemenea LM393,care parca se ocupa de semnalul catre computer de power good.Dupa ceva lectura,se pare ca va trebui sa alimentez TL-ul separat sau prin intermediul unui stabilizator 7812.

[Vlad Mihai]

poti pune o fotografie cu sursa respectiva? sau 2 sa o vedem din profil

[Th3_uN1Qu3]

speram dupa un an si jumatate de activitate pe forum ca cineva sa duca pana la capat un astfel de proiect si sa ne impartaseasca rezultatele;sa foloseasca limitarea de curent din proiectul sursei si sa vada ca functioneaza la una modificata;sa incerce si limitarea cu rezistenta pe masa pe care am propus-o eu ca sa putem trage o concluzie care este mai atragatoare

 

Lasa ca am pus mana iar pe un osciloscop, chiar cu 2 canale de data asta, si ma apuc sa postez eu. In vreo luna maxim sper.

 

asa sant o serie de interventii la cateva saptamani dintre care unele se termina nedecis,cu informatii vagi despre ce s-a facut

speram ca in urma ajutorului catorva mai "batrani" cineva sa traga maximul dintr-o sursa modificata si punand rezultatele aici sa devina un document solid,unic in asa fel incat aproape sa nu mai existe intrebari decat eventual daca se doreste o alta varianta

 

Chestia e ca mereu se vor gasi comentatori, si la ce tiganeli am vazut in sectiunea de audio a forumului mai bine lipsa. Nu sunt genul sa tin pentru mine, insa daca imi public tabelele de calcul pt surse (care apropo nu au dat gres pana acum in tot ce am facut si modificat eu) sigur se vor gasi destui care sa comenteze ca nu e aia buna, ca trebuie schimbata ailalta, etc. Apai in cazul asta calculati'le singuri, eu le'am calculat odata si bine si mi'a ajuns, de aia am PC, ca sa faca munca repetitiva in locul meu. Accept orice critica atat timp cat e constructiva, nu bascalie.

 

Din punctul meu de vedere cel mai bine ar fi sa se faca un proiect de sursa folosind miezurile EI-33 din surse ATX, ca sunt la indemana oricui. Controlerul nu e problema, cum ai spus, se poate inlocui cu 494 oricand atat timp cat e half bridge. De fapt si la restul se poate pune TL494 (in afara de PFC) insa este necesar un pic de efort. Orice controler de sursa ATX in topologie half bridge este echivalent cu TL494 plus un comparator si niste rezistente, poate si 2 referinte tip TL431 ca sa simplifice munca proiectantului, pt ca sursa de calculator e o aplicatie specifica (vezi SG6105). Eu as face, dar nu am timpul necesar sa documentez complet un asemenea proiect. Sursele mele merg... si cam atat trebuie sa stiti despre ele.

 

SI inca o idee;pt ca nu se mai foloseste tl494 la modelele mai noi nu cred ca este asa de greu sa se faca o mica placuta cu acest integrat si sa se inlocuiasca orice alt integrat in sursele semipunte

 

Am si placuta d'aia... si chiar merge bine mersi. Doar ca nu stiu cati sunt interesati. Daca exista doritori o sa refac cablajul intr'o forma mai eleganta si il pun la dispozitia tuturor pe forum. Nu ca n'ar fi bun in forma actuala, dar are si un soi de limitare de curent pe care nu am mai folosit'o, si ocupa spatiu aiurea pe cablaj.

[Vizitator smilex]

^Daca ai ceva de postat, fa-o cu incredere. In afara acestei sectiuni si "bodega" n-am vizitat nimic, nu stiu ce s-a petrecut in sectiunea "audio", sper insa ca nu te descurajeaza asta, personal cred in universalizarea informatiilor spre beneficiul tuturor. Ne face mai intelepti, iar cine spune ca nu are nimic de invatat, minte "de-ngheata apele" sau are alte probleme.

 

@miticamy Am convingerea ca citirea curentului de pe sunt se poate face cu brio pe surse PC (cu inductanta serie) acolo unde cresterea de curent este intarziata de filtru, oferind timp operationalului sau tranzistoarelor sa reactioneze. Pot sa spun, din experiente intentionat distructive, ca daca rezistoarele (ce citesc informatii) din bazale tranzistoarelor au valori mari (peste sute ohmi), acele tranzistoare reactioneaza intarziat in surse liniare si pot duce la strapungerea tranzistoarelor de putere daca permit di/dt mare. Dar in inductantele din filtru cresterea e intarziata, nu apare instantaneu, deci se preteaza foarte bine aplicatia.

Ca filozofie, traful de curent e in timp real, e suficienta o corectie cu panta mica. Suntul se aplica dupa LC si are nevoie de aceiasi corectie ca tensiunea. Asta daca se doreste stabilitatea sursei ca generator de curent constant. Probabil insa, ca nu asta ar fi scopul limitarii, nu intereseaza instabilitatea in asemenea momente. Si mai interesant ar fi pozitionarea suntului inaintea primului condensator, corectia ar trebui sa fie asemanatoare trafului (nesemnificativa).

[Th3_uN1Qu3]

Suntul se aplica dupa LC si are nevoie de aceiasi corectie ca tensiunea. Asta daca se doreste stabilitatea sursei ca generator de curent constant. Probabil insa, ca nu asta ar fi scopul limitarii, nu intereseaza instabilitatea in asemenea momente. Si mai interesant ar fi pozitionarea suntului inaintea primului condensator, corectia ar trebui sa fie asemanatoare trafului (nesemnificativa).

Aici si eu am niste nelamuriri - deci, pentru asigurarea stabilitatii sursei in regim de curent constant, este suficienta aceeasi compensare, cu aceleasi valori la componente, ca la bucla de reactie pt tensiune?

[Vizitator smilex]

Sistemul in echilibru se intrerupe in locul in care se realizeaza bucla de stabilizare, si se analizeaza intrarea fata de iesire ca raspuns. De exemplu o sursa de tensiune in echilibru, se poate intrerupe din divizorul ce citeste tensiunea de pe condul de filtraj, intrarea sistemului obtinut fiind in divizor, iar iesirea pe cond. Mai departe se analizeaza cum reactioneaza variatia iesirii fata de intrare (caracteristica atenuare-frecventa).Teoria spune ca daca un sistem in echilibru raspunde la intersectia cu axa de castig unitar (0dB) printr-o panda cu -20dec/dB si o defazare de 30-60 grade, acel sistem e stabil. Din experienta pot sa spun ca stabilitatea se poate obtine si la 0 grade sau alta panta, dar pronuntat instabile sunt cele ce depasesc +/-90 grade si au panta foarte abrupta (-40). Sau cele care nu au intersectie cu unitarul sau o au dar la o frecventa prea mare. Cu cat frecventa aceea e mai mica (banda de trecere mica) cu atat stabilizarea se realizeaza mai usor (frecventa peste rezonanta LC).Acum, daca se cere limitarea curentului pentru cazuri exceptionale, nu conteaza micile variatii datorate instabilitatii in regim de curent constant, importanta e protectia. Daca se cere un generator de curent cu performante asemanatoare celui de tensiune (foarte constant), corectia trebuie sa fie precisa, si sa se pastreze pentru limitele de alimentare/folosire a sursei. Asta presupune ca da, in functie de configuratia sursei si de raspunsul ei, trebuie corectat graficul.O simpla retea RC poate realiza panta ceruta dar numai daca globalul este liniar, altfel doar se accenueaza panta existenta. Deci depinde si cum se citeste curentul (tensiunea), in ce loc se plaseaza suntul (traful de curent). Dupa LC, arata o tensiune proportionala cu iesirea (formeaza un divizor cu consumatorul) deci aceiasi corectie ca la tensiune, dar trebuie tinut cont ca amplificarea globala e alta in acel regim, deci nu si aceleasi valori. Inainte de LC sistemul este aprox liniar ca raspuns, adica doar un RC mai este necesar.

[bibanu47]

Salut,Va rog sa-mi spuneti si mie daca DBL 494 este echivalent cu TL 494 deoarece eu asa am gasit intr-o sursa.Multumesc anticipat.

[Vizitator]

http://www.alldatasheet.com/view.jsp?Searchword=L494

[bibanu47]

Te rog frumos sa imi raspunzi daca vrei Nu ma baga la avansati prin graficul ala de acolo sa nu raman intepenit Pe bune `acum te rog frumos sa ma luminezi ca nu le am.

[IoNuTx]

Prin asta a vrut domnul miticamy sa îți arate ca DBL494 e identic cu TL494 doar firma care îl fabrica e diferita.

http://www.ti.com/lit/ds/symlink/tl494.pdf

http://www.datasheetcatalog.org/datashe ... Xuuyzs.pdf

Chiar atât de greu e de comparat?

[Vizitator smilex]

^Absolut identice.

[bibanu47]

Chiar atât de greu e de comparat?

Te rog sa ma crezi ca nu am gasit acolo niciun DBL altfel nu as mai fi intrebat.Dar nu ti se parea mai simplu un raspuns din 2 litere?DA sau NU.