Cheie dinamometrica, electronica.

[Craciun]

Am o rugaminte , la voi toti , aici nimeni nu obliga pe nimeni cu nimic si la nimic.Daca avem putina amabilitate si rabdare unii cu altii , toate vor fi ok, si va fi si loc de gluma.Totusi va rog sa tineti cont in exprimarile dvs. si de aspectul amabil fata de ceilalti useri care sunt mai aplecati spre explicatii mai elaborate si care, zic eu sunt bine intentionati, si care poate sunt la inceput pe elforum si incet , incet o sa vada ca e un forum cu useri inimosi . Multumesc mult, Daniel

[MifTy]

felis, pân? la urm?, rogeorge are dreptate: senzorii hall comerciali au o sensibilitate c? pân? ?i o piuli?? din fier trebuie s? treac? la câ?iva microni distan?? ca s? fie sigur detectat?, ce s? mai vorbim de pisici la 15-20 de metri!!! nu uita c? pe elforum majoritatea sunt amatori, ?i au acces doar la ce se poate g?si în magazine, ?i doar 2-3 useri lucreaz? în cercetare, ?i au cu totul alte posibilit??i...a?a c? degeaba recomanzi cine ?tie ce senzor imposibil de g?sit în .ro, ?i pe-aiurea e la scoruri imense pentru o pies?, pân? la urm?, banal?, sau de-a dreptul inutil? din cauza pre?ului imens ?i a dificult??ilor de aprovizionare, precum ?i faptului c? g?se?ti în comer? dispozitive gata f?cute, cu capabilit??i teoretic, apropiate, dar la pre?uri de zeci sau sute de ori mai mici...la urma urmei, dac? te piseaz? o musc? pui mâna pe plici, nu dai în ea cu o bomb? atomic?, nu???

[Asi]

Frumos forum, se vede ca sunt oameni pasionati si cu cunostinte reale pe aici. Discutiile teoretice nu ma deranjeaza, chiar daca sunt mai mult sau mai putin ipotetice, pana la urma din traznai puse in practica se fac multe inventii interesante.Pana la urma am gasit o cheie dinamometrica Draper de imprumut.Scopul meu nu este productia, ca nu sunt fabrica, ci este hobby. Mai strang una alta pe la masina de placere (eu sunt inginer auto in devenire, inca student)Iar referitor la teoria surubului... am cateva cursuri intregi despre surburi (OM - organe de masini). Hardcore stuff Dar asta tot nu ma da inapoi in a ma gandi sa "reinventez roata" respectiva cheia dinamometrica ca instrument de precizie cat de cat .Cea mai facila varianta este cu dinamometru agatat de o lungime de brat cunoscuta, dar problema intervine in asigurarea perpendicularitatii fortei pe brat (se rezolva daca ii fac o culisa pe care sa se deplaseze) si desigur etalonarea dinamometrului (destul de usor daca folosesc arc elicoidal cilindric - are caracteristica liniara)Extinderea domeniului de masura evident se poate face cu diferite arcuri sau cu diferite brate de lungime.Nu am abandonat ideea de a face asa ceva.. (de dragul de a face ceva ca altfel am vazut chie dinamometrice mai chinezesti cu 50ron dar cu precizie slaba cu care pana la urma tot poti sa iti faci treaba cat de cat.. iar la 100ron sunt unele chiar folosibile. dar nu asta era ideea)Marcile tensometrice pe betoane am auzit ca erau ceva mai special..Marcile tensometrice pe metale mergeau de minune. Faceam incercarea practica de incovoiere a unei bare de metal (de 10mm diametru) si rezultatele practice fata de alea teoretice aveau precizie f buna.. ceva gen 0.98-0.99 (eroare 1-2%). (in laboratorul de tesometrie am facut mai multe incercari cu scop didactic cu bari articulate, incovoieri prin soc, cu bari circulare sau cu platbande de otel.. cu rezultate foarte multumitoare.. de asta ziceam de marca tensometrica - dar mai imi aduc aminte ca pana sa masuram ceva aveam un manunchi de marci tensometrice conectate la un aparat cat un cuptor cu microunde ce indica pe un milivoltmetru o valoare si apoi in functie de coeficientii de etalonare scoteam momentul de incovoiere din acea sectiune (ceea ce poate genera informatii despre toate reactiunile si eforturile din bara - daca faci calculul, evident)

[Felis]

@Asi greutatea la tine vine din faptul ca incerci o masurare directa a fortei dar instrumentele de masura electronice nu se bazeaza pe masurarea directa.Sunt cel putin 5 metode indirecte de masura:Capacitiv,Inductiv,rezistiv,frecventa-tensiune,optic,Presiune-tensiune,etc si toate aceste metode se utilizeaza pentru instrumente de masura cum ar fi:micrometre,sublere,chei dinamometrice,anemometre,etc(ai sa fii surprins cat de usor se poate realiza un sistem de masura indirect de masura a devierii unghiulare a unei bare chiar si cu materiale ce se gasesc uzual in sertarul unui hobbyst in electronica.Doar partea de calibrare necesita un dispozitiv martor bine calibrat)PS cheia drapper de care zici e bazata pe un sistem de arc+palpator(care se calibreaza prin rotirea manerului care are un sistem de surub cu pas fin ca la micrometru si marirea tensiunii mecanice din arc)Si in momentul cand ai ajuns la cuplul maxim de strângere palpatorul cedeaza si se aude un ?crank?

[Mosu Tuti]

Buna. ATENTIUNE! Posibil off topic. Draga domnule viitor ing. Asi , ma bucuta ca mai vad oameni interesati de cercetare. Dar de ce nu deschizi dumneata un subiect despre: unghiul de calcare al supapelor, viteza de deplasare a comburantului prin galerie si curgerea laminara, factorul de umplere a cilindrilor la diverse turatii si factorul de "incalecare" a camelor. Da poate nu este pe specificul site-ului, dar ar fi bine de stiut.

Asa cum nu se cunoaste func. trz. si cum amplifica el in curent si tensiune, sau calculul unei rez. ptr. alimentarea unui led, tot asa de necunoscute sunt si problemele ridicate de mine. Cum de reuseau "vrajitorii" din ani '75-'80 sa faca Dacia sa scoata 150 CP ?

Daca vre-un moderator nu suporta ce am scris, poate sa stearga. Spor. Mosu Tuti.

[Felis]

Mosu Tuti Cum de reuseau "vrajitorii" din ani '75-'80 sa faca Dacia sa scoata 150 CP ? .Destul de simplu se facea asta 1 se crestea compresia si se marea cilindreea motorului la respectivele Dacii Preparate pentru raliu

[Mosu Tuti]

Draga Felis, Nu am mai fost de mult pe aici si de aceea iti raspund de abea acum. Hai sa gasim posibilitatea de a deschide un topic despre asa ceva. Regret ca raspunsul este OFF TOPIC.

Sti ca regulamentul la curse era foarte dur. 1. Cilindereea nu se putea mari caci te trecea la alta clasa. Se marea compresia dar cum caci primul lucru care se facea la revizia "rece" era masurarea inaltimii qulasei. A auzit cineva de "magarul mare" si de incalecare ? Scuze ptr. OFF TOPIC. Mosu Tuti.

[Asi]

Salut,Ce anume pot adauga in plus fata de ce este scris prin carti (cum ar fi cartea de referinta a motoarelor cu ardere interna al lui Grunwald ) in materie de unghiuri ale supapei? (supapele sunt dispuse pentru a avea suprafata si deschidere maxima pentru facilitarea schimbului de gaze, si pentru intensificarea miscarilor de vartej din camera de ardere acolo unde este nevoie, si cu alte artificii ce se mai practica, gen: supape cu prag si altele pentru a obtine un efect sau altul)Curgerea gazelor in motor este cel mai adesea turbulenta si nicidecum laminara datorate dimensiunilor mici de admisie (in colector de admisiune/evacuare cu schimbari dese de directie, si supapele ce impiedica un eventual regim laminar). Poate doar la sarcini partiale sa fie un regim spre laminar din punct de vedere debit si viteza liniara, dar deja fluidul motor are imprimata o miscare dezordonata in urma clapetei de acceleratie (mas) care aduce caderi mari de presiune in acea zona (asta e si scopul)Factorul de umplere (ita v) ca formula e simplu, practic cresterea lui devine tot mai greu deoarece principalii factori au fost deja inlaturati, au ramas numai chestii sofisticate de unde se mai poate cu eforturi mari mari acest factor. Cum ar fi de exemplu lustruirea galeriilor de admisie si de evacuare, folosirea unor tevi cat mai scurte cu dimensiune generoasa, traseeul galeriei de evacuare si admisie sa fie cat mai neconstrictionat de unde rezulta si o pozitie a supatelor din acest punct de vedere(galeria se afla in chiulasa!, colectorul de admisiune/evacuare se afla atasate la chiulasa! a nu se confunda!)versiunea maririi puterii motorului cu raport de comprimare marit (chiulasa frezata cativa mm) este o solutie ce aduce relativ putini cai in plus iar turatia maxima la limita de detonatie era mai mica cu acelasi combustibil (de aceea se foloseau amestecuri de alcool cu benzina pentru marirea cifrei octanice ce creste rezistenta la detonatii, altfel alcoolul arde chiar mai slab decat benzina). Regimul termic creste foarte mult deoarece pe politropa de comprimare se observa o crestere exponentiala cu raportul de comprimare al presiunii implicit cu temperatura, deasemeni regimul termic ridicat si camera de ardere mai mica favorizeaza surse ale aprinderilor secundare.Cea mai usoara varianta de marire a puterii motorului este cresterea presiunii de alimentare (turbina, compresor mecanic, etc). Prin cresterea presiunii de admisie diagrama PV se muta mai sus si la alta scara (Lucrul mecanic total creste). Prin cresterea presiunii de alimentare scade turatia maxima la limita de detonatie ca in cazul precedent, dar asta doar din faptul ca presiunea pe ciclu s-a marit, similar cu un raport de compresie marit (dar fara surse de aprinderi secundare iminente, si la un regim termic normal)Combustibilul ales trebuie sa aiba cifra octanica cat mai mare pentru a putea ajunge la presiuni de alimentare mari, si desemeni la turatii mari. (presiune mare de alimentare din punct de vedere constructiv nu e greu de realizat, dar sa ne si foloseasca ca altfel ar creea detonatii intr-o veselie)+modificarile de rigoare pentru echipamentul mobil al motorului (piston, bolt, biela, arbore cotit, segmenti) pentru noile solicitariLa limita putem vedea cazul tipic de masina de "drag racing" care au acest sistem mult mai dezvoltat: presiunea este asigurata de o serie (mai multe) de compresoare mecanice ce aduc presiune de admisie de cativa bari (enorm), in care se injecteaza nitrometan care are cifra octanica foarte mare (~200-250) ce permite sa nu "detoneze" la turatii mari si la acea presiune de alimentare. Rezultatul se afla in ~8000 de cai putere din motorul standard american de 7.8L pret celor 15secunde cat dureaza toata cursa (10s burnout pt incalzirea anveloperlor si a motorului, 5s cursa propriuzisa pe cei 400m). Evident solicitarile termice si mecanice trebuiesc reevaluate, si oricum de foarte multe ori dupa o singura cursa motorul e facut bucati (pistoane crapate, biele indoite, uneori blocul fisurat, si alte minuni.. toate au un pret)Magia motoarelor este un caz de studiu in special pe ramura "motoristilor" si nu "AR"-istilor.La ora actuala adevaratele fineturi se fac pentru a obtine putere specifica cat mai mare din motor aspirat (F1).. daca aici se fac progrsese solutia sport este adaugarea a 1-2-3-4 turbine sau compresoare sau ambele si bagarea combustibilului care arde decent cu cifra octanica maxima (nitrometan - "top fuel"), dar progresul tehnologic nu se afla in supraalimentare, solutia este foarte veche ca principiu (cursele din anii 20-30 erau preponderent supraalimentate cu compresor mecanic)Daca iesim din sfera competitiilor ne lovim si de aspecte economice, poluare, economicitate care in functie de destinatia motorului sunt inclite mai mult sau mai putin spre aceste aspecte.