blue Postat Februarie 8, 2009 Partajează Postat Februarie 8, 2009 BAI! Am tot incercat sa fa o redresare cu cristal de galena (cristal natural) Pina acum nu am reusit. Se comporta strict rezistiv. Care e chestia? Trebuie incercat la tensiuni mici? In definitiv, ca sa receptionez cu galena, cristalul trebuie sa se comporte ca o dioda. De ce nu pot pune in evidenta asta?Incearca solutia data de d-l Feri , sigur v-a funtiona, doar ca trebuie cautat punctul de detectie cu multa rabdare .Dioda rezultata este greu de masurat , daca imi aduc bine aminte, din cauza diferentelor mici de conductie pt. cele doua sensuri, dar probabil ca tensiunea de masura trebuie sa fie mica ,asa cum ai intuit Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 8, 2009 Partajează Postat Februarie 8, 2009 Eu asa am incercat. O sa mai incerc si cu tensiuni mici (zeci de mV)Oare conteaza materialul din care e facut acul? Link spre comentariu
blue Postat Februarie 8, 2009 Partajează Postat Februarie 8, 2009 Nu conteaza materialul , pe timpuri cautam jonctiunea cu un ac de gamalie fixat pe un suport improvizat si nu pot descrie bucuria reusitei, daca se poate intelege asa ceva... Link spre comentariu
feri.visky Postat Februarie 8, 2009 Partajează Postat Februarie 8, 2009 Materialul trebuie sa fie subtire (catwhisker="mustata de pisica") si foarte otelos. Subtire, pentru a gasi mai sigur "jonctiunea" (dioda punctiforma) ceea mai buna si "tare" pentru a aplica presiunea de contact suficient de mare... Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 8, 2009 Partajează Postat Februarie 8, 2009 Am repetat experimentul cu tensiuni mici, de ordinul zeci de mV. Am reusit sa masor (asa cum imi place mie) redresarea. Am constatat ca presiunea acului asupra cristalului e critica, in sensul ca acul trebuie sa apese foarte putin cristalul. De asemenea, in zonele unde cristalul e spart, am gasit mai multe puncte de redresare decit pe fatetele naturale ale cristalului.Osciloscopul e setat pe 10mV/div. Link spre comentariu
d2134 Postat Februarie 8, 2009 Partajează Postat Februarie 8, 2009 Cauta un punct unde obtii redresare si dupa aceea mareste tensiunea pina dispare redresarea, cum s-ar zice, ai prajit jonctiunea. Vezi daca la scaderea tensiunii se reface jonctiunea. Dupa aceea incearca cu un ac mai subtire si fa o comparatie.Sa ne spui rezultatele. Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 8, 2009 Partajează Postat Februarie 8, 2009 Am facut deja acest test. Marind tensiunea incepe sa se strapunga si conduce si in celalalt sens. Micsorind tensiunea se reface jonctiunea. Nu se arde, fenomenul e reversibil. Am crescut tensiunea pina la vreo 15V. Link spre comentariu
feri.visky Postat Februarie 10, 2009 Partajează Postat Februarie 10, 2009 Excelenta ilustrare a detectiei cu cristal de PbS si contactul punctiform...Acul de siringa este otel inox, dar este moale, deci varful nu are tinuta... in corpuri dure...Rezultate bune se pot obtine cu un ac de siguranta: partea de siguranta se fixeaza de o placa cu un surub (dupa indoire la 90 grd) iar partea de ac se indoaie la 90 grd pe o prtiune de 7-10 mm (inainte de a idoi trage o bucata de pluta/izolator ca sa fie mai usor de apucat si sa fi izolat de RF). Fixezi cristalul intr-o mandrina/suport de Cu si ... gata!Se folosesc conductoare de Cu-Ag cu diametre de 1-1.2 mm pentru o cat mai mica rezistenta in calea curentilor de RF. Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 10, 2009 Partajează Postat Februarie 10, 2009 Evident, nu am facut experimentul "in cele mai bune conditii si cu cele mai performante tehnici". Am vrut sa vad doar daca merge. Folosind experienta acumulata, am sa pot construi un receptor cu galena daca o sa am chef vreodata. (rima)Bineinteles am sa folosesc o "mustata de pisica" mult mai performanta chiar si decit un ac de siguranta. (am o pisica de metal, pe care o tin numai pentru recoltat mustati)(feri, iti soptesc la ureche: galena nu e un mineral cu duritate mare, daca observi, se zgirie usor, cu aproape orice)Acuma, hai sa continui mistou': io nu ma gindeam la o mandrina de cupru ci la una de argint. Cit despre conductoarele de Cu-Ag am o parere proasta. Ma gindeam la Ag-Au-Pt si cu diametru ceva mai mare, cam 3-4 mm. Pierderile vor fi mult mai mici. E drept ca tot un singur post pe medii voi receptiona, dar scula o sa fie Hi-End.Daca va e cu suparare, stergeti postu', dati-mi ban, da' nu m-am putut abtine.miSa cu S de la Sobolan(lesin de ris) Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 10, 2009 Partajează Postat Februarie 10, 2009 Acum fara guma. Am constatat ca acul (mustata de pisica) trebuie sa atinga suprafata cristalului, nicidecum sa o perforeze. Daca am obtinut o jonctiune care e capabila de redresare, prin cresterea presiunii (acul se infige in cristal) pierd efectul. Link spre comentariu
feri.visky Postat Februarie 11, 2009 Partajează Postat Februarie 11, 2009 Azi, Misa e pus pe sotii... dar e bine cand avem simtul umorului... Avand in vedere suprafata infima al "mustatii de pisica", denumire consacrata a anilor '20 pentru firul de otel din detector, presiunea rezultata, chiar si pentru cateva grame de apasare este mare... dar tocmai acest lucru asigura un contact punctiform fezabil pentru detectia undelor de RF de ordinul microVoltilor...Iar in ceea ce priveste numai undele medii... trebuie sa va spun ca exista radoamatori care receptioneaza in UL, UM dar si in US traficul de radioamatori si chiar se intrec in diverse constructii care mai de care mai sofisticate...Cert este ca, aici ca si in audiofilie, conteaza mult detaliile constructive si motivatia constructorului... Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 11, 2009 Partajează Postat Februarie 11, 2009 Am fost convins ca nu o sa te superi pentru glumitele si exagerarile mele. Cunosc perfect sentimentul pe care il ai cind folosesti supercomponente care pe linga performante sunt si frumoase. Si eu uneori folosesc, chiar daca nu e cazul, sirme exagerat de groase sau argintate, asa numai de smecherie sau design. Link spre comentariu
feri.visky Postat Februarie 15, 2009 Partajează Postat Februarie 15, 2009 Unul, Losev un radioamator rus, experimentand cu diverse cristale a descoperit ca daca alimenteaza cristalul cu o tensiune continua mica, creste "raza de actiune" a receptorului. Practic a marit sensibilitatea aparatului...Schema nr.20 este ceea despre care vorbim.P.S. Din revista RADIOWELT, nr.42/1926! Link spre comentariu
icar Postat Februarie 24, 2009 Partajează Postat Februarie 24, 2009 La detectia semnalelor radio, tensiunea si curentul ce circula prin detector sunt extrem de mici.Daca pui tensiune mare pe cristal, strapungi "joctiunea", din aceasta cauza nu merge!Interesante paginile de mai sus. Asta imi aduce aminte de vremea cind totul era inventat de savanti rusi! Puteti recunoaste usor in scheme un cuplaj Tesla, dar bineinteles e inventat de Ivan Ivanovici Ivanov, mare savant rus! Cristalul de galena (sulfura de plumb) se obtine cel mai usor. Eu am facut asa ceva, daca mai tin bine minte, amestecam o parte plumb cu o parte sulf (la volum), il bagam intr-o eprubeta de sticla pe care, la rindul ei, o punema pe jar, in soba. Din doua, trei incecari, in cenusa obtinuta, gaseam si un cristal mic. Am avut si detectoare "industriale" dar...Stiu ca am incercat odata sa fac si un coeror dar nu am reusit... Link spre comentariu
feri.visky Postat Februarie 24, 2009 Partajează Postat Februarie 24, 2009 Tensiunea de polarizare provine dintr-o baterie de 1.5 V, potentiometrul este 500k-1M, mai special: are o priza la mijloc. Astfel prin casca nu trece curent... doar dioada este polarizata... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum