cum masori puterea la un amplif

[Vizitator metallicus69]

Mai eu nu inteleg ce rost au atatea complicatii pentru masurarea puterii. P=U*U/R este o metoda buna, dar daca masori puterea la un amplif de 400-500W, nu stiu de unde faci rost de o rezistenta de putere asa mare. Cred ca o rezistenta din aia te costa mai mult ca ampliful :finga:

Poti sa o faci din rezistenta de resou electric, nu e chiar asa de scumpa...

[Bogdan]

Yo ma gandeam sa montez (definitiv) si un ampermetru de alternativ pe transformator ca sa masoare cati amperi suge, si astfel sa-mi pot da seama in timpul fuctionarii cam cat ar fi puterea de iesire. Dar intre timp am aflat ceva nou :rolleyes: In clasa AB tranzistorii nu conduc niciodata in acelasi timp. Deci la IPA400, cand sinusoida pe care trebuie sa o reproduca amplificatorul este pozitiva, se deschid doar cei 4 tranzistori de pe +70, iar cei de pe - 70 ar fi inchisi. Iar cand sinusoida este negativa se dechid cei 4 de pe - 70 iar cei de pe + 70 sunt inchisi. Deci niciodata nu merg cei 8 tranzistoriii in acelasi timp. Asta ar insemna ca puterea amplifului ar fi data de numai 4 tranzistori, de pe o ramura de alimentare de 70v (fiindca atunci cand 4 sunt deschisi ceilalti 4 sunt inchisi).Dar atunci inseamna ca numai o ramura de alimentare de 70V asigura curentul necesar amplificatorului la un moment dat. Deci cand ampliful reproduce o sinusoida pozitiva si se deschid tranzistorii de pe ramura pozitiva doar prin ramura de +70V suge curent iar prin -70 nu trece nimic, nu? Si atunci cum calculezi puterea consumata de un modul? Pana acuma stiam ca este p=u*i. Un modul trebuie sa suga 600W ca sa scoata 400W. Deci ar veni 630W=140V*4,5A, asta daca s-ar aduna puterea supta prin cele 2 ramuri de alimentare. Dar daca numai o ramura merge o data (la un momnet dat) atunci ar fi 630W=70V*9A. Deci ar trebui sa suga 9A printr-o ramura ca sa fie 630W :chior: . Dar nu are cum sa ia un modul atata curent :smt017 In plus am vazut ca si Vasile a pus sigurante de 6A pe ramura deci clar ca nu are cum sa ia mai mult de 6A. Dar atunci cum suge cei 600W?? :smt102 Ca 70V*6A=420W. Ca am mai discutat cu cineva despre treaba asta dar eu inca nu m-am lamurit. :smt022

[Sharky]

aia 9A sunt la vf sinusoideivaloarea efectiva e la 0.7*9 deci la 6.3A.

[Bogdan]

Deci cand sinusoida va ajunge in punctul maxim, printr-o ramura de alimentare va trece 9A? Dar nu va sari siguranta aia de 6A?Si aia 6,3A, vor reprezenta curentul pe care ampliful il suge in mod continu (la puterea maxima)? Aia insemna ca suge vreo 440W (70V*6,3A). Dar nu cred ca-i bine, ca atunci, la randamentul de 65% ar scoate vreo 280W.

[cirip]

salut,Cred ca se cer cateva lamuriri aici, ca e cam talmes-balmes ca la nashu. :)Hai sa plecam de la un amplif alimentat de la +/-70V care debiteaza pe o sarcina de 8 ohmi si sa facem un bilant al puterilor. Ipoteze simplificatoare: 1)Sarcina este pur rezistiva, 2)Tensiunea de saturatie a finalilor este zero, adica toti cei 70V sunt disponibili pe sarcina.1)Valoarea de varf a curentului in sarcina tras de la la fiecare din cele doua surse de alimentare este de 70/8=8.75A2)Curentul pe fiecare ramura de alimentare are forma unei sinusoide redresate monoalternanta. Valoarea efectiva a sinusului redresat monoalternanta este jumatate din valoarea de varf. In consecinta, curentul efectiv (sau RMS) tras de la una din surse, masurabil pe cate o ramura va fi de 8.75/2=4.375A Deci sigurantele de 6A nu se vor arde.3)Curentul total injectat de final in sarcina va fi radical din suma patratelor curentilor trasi de la fiecarea ramura. Deci curentul de sarcina efectiv va fi I_sarc=radical(4.375^2+4.375^2)=6.187A4)Proba: Curentul de sarcina efectiv (sau eficace sau RMS, cum doriti) calculat pe baza amplitudinii tensiunii pe sarcina este I_sarcina=(70/8)/radical(2)=6.187A, deci se verifica.Concluzie: La puterea maxima, daca inseram un ampermetru "true RMS" pe fiecare ramura de alimentare, curentul masurat va fi de 4.375A. Daca inseram acelasi ampermetru in serie cu sarcina, la puterea maxima vom masura 6.187ARandamentul etejelor finale in clasa B nu este fix. Randamentul este variabil si depinde de asa numitul "factor de utilizare a tensiunii de alimentare", K. Acest factor este raportul dintre amplitudinea sinusului de iesire si valoarea tensiunii sursei de alimentare. Randamentul maxim teoretic al finalului in clasa B este de PI/4 sau 78.5% si se atinge cand K=1. Randamentul nu depinde de tipul dispozitivelor finale fie ele bipolare sau mosuri, ci numai de K. Atentie, se neglijeaza curentul de repaus; am spus clasa B, nu AB. Aducerea in clasa AB reduce randamentul datorita curentului de repaus.Puterea s-ar putea masura la transformator, dar trebuie mare atentie deoarece curentul prin traful de alimentare nu este sinusoidal si pot apare erori mari. Curentul are forma unor impulsuri a caror amplitudine este de 6...8 ori mai mare decat valoarea efectiva a curentului tras de sarcina.Cirip

[bbg]

2)Curentul pe fiecare ramura de alimentare are forma unei sinusoide redresate monoalternanta. Valoarea efectiva a sinusului redresat monoalternanta este jumatate din valoarea de varf. In consecinta, curentul efectiv (sau RMS) tras de la una din surse, masurabil pe cate o ramura va fi de 8.75/2=4.375A Deci sigurantele de 6A nu se vor arde.

Majoritatea aparatelor de masura (inclusiv un ampermetru clasic) vor indica valoarea medie a curentului, adica (1/pi)*Imax=2.785A.