Depanatoru Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Nu e corect ce spui , tocmai reactia negativa in curent continuu care stabilizeaza punctul de functionare al lampii inseamna negativare automata - dupa cum zice si numele fara nici o interventie ( reglaj ) . Link spre comentariu
sebi_c Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Negativarea in sensul de valoare este fixa, dar in sensul de producere este automata ca este generata de curentul catodic. Eu am facut facultatea mai tarziu si nu am mai facut tuburi electronice decat limitatat, ca amplificatoare de radiofrecventa, fara detaliere la DCE. Retin totusi ca se spunea ca este automata pentru ca nu vii tu acolo cu tensiune, ori pe grila, ori pe catod ci se face automat din curentul catodic. Altfel, daca se decupleaza rezistenta din catod, la analiza de semnal mic, este considerata tot fixa. Daca nu e decuplata, atunci e mai mult decat negativare. E si rezistenta de reactie si tratarea ei e ceva mai complicata si de regula se face cu modele de tub, ca la tranzistoare (PI, parametrii h, y, s,...etc).Ecuatiile tuburilor au fost puse la punct de catre rusi (sau ucrainieni, nu mai stiu precis), asa cum se folosesc ele si in simulatoare (adica trebuie sa acopere functionarea tubului in toate cadranele, sa nu o ia razna convergenta cand simulezi).Cand simulezi cu tuburi, chiar daca pui 1meg sau 100K, tot acelasi curent suge lampa. Asta din cauza ca trebuie sa mai descarci capacitati (spre catod si anod), iar rezistenta nu este infinita, deci altfel spus, are impedanta. Rezistentele alea din catalog fac referire la o anumita amplificare, comportament, etc. ca sa acopere valorile masurate de fabricanti si astfel sa certifice produsul. Aia cu noru' de electroni ma depaseste!Cu parerea despre simulatoare, poti sa-ti dai dupa ce simulezi ceva, te duci repede si testezi si vezi care-i treaba. Eu am simulat un stabilizator, a mers, sa distrus mosfet dupa o vreme. Ce zici, simulatorul e de vina?Nu a fost asa, eu am fost de vina, pentru ca nu am studiat stabilizatorul in gol sa vad ce se intampla in simulare. Mi-am data seama dupa ce am mai distrus 2 mosfeturi. Am simulat si am observat ca atunci cand e in gol tensiunea de atac a grilei, depaseste -20V, adica valoarea minima admisa(adica se chinuie amplificatorul de eroare sa compenseze tensiunea de iesire). Distrugerea are loc rapid, fara fum! Asa ca nu ai nici un indiciu clar.Cand se intampla ceva, trebuie stabilit cu precizie, nu ca electronii prind viteza prea mare, sau mai stiu eu ce.Cand am vorbit de sursa de curent constant, daca te uita-i vedea-i ca m-am referit la valoarea ei. O valoare prea mare, face ca lampile sa treaca in modul cu curenti de grila pentru a satisface ecuatiile de functionare, ori noi nu dorim asta! Rezolvarea este sa diminuam valoarea programata a sursei de curent constant pana cand catodul e mai pozitiv decat grila.Sursa de curent constant poate fi facuta cu orice element activ. Numai ca tuburile au rezistenta interna mare si deci necesita tensiuni mai mare. Un tranzistor face acelasi lucru cu cerinte mai mici, fara sa afecteze sunetul tubului. Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Curenti de grila(grila 1 ma refer) nu apar decit in clasa B (aproape de puterea nominala)sau C atunci cind semnalul de atac pe grila depaseste tensiunea de negativare si grila devine pozitiva in raport cu catodul,sau mai pot aparea la o supra modulatie excesiva unde am depasit demult puterea nominala si nu stiu ce discutam Un etaj final ultralinear G2 NU ESTE COTAT CA FIIND IN CLASA B.Ce dracu! curent sa treaca prin grila 1 cind este negativa, in raport cu catodul electroni au sarcina negativa nu pot ajunge nicicum pe grila 1 decit atunci cind aceasta devine pozitiva in raport cu catodul AMIN.Lasale DRACU de ecuatii daca vreiti incep sa pun ecuatii, si cred ca vorbim numai noi citiva.EDISON daca se baza pe Ecuatii numai inventa NIMIC!!! (il dadusera afara de la scoala)Lipsa sau existenta unor studii scolare de orice nivel nu certifica intotdeauna competenta sau incompetenta(poate fi oricum). Cind lampa imbatrineste (scade emisia datorita oxidari catodului) nu cresc curenti! scad curenti! ca atare rezistenta din catod regleaza bine mersi acest lucru scade curentul prin catod scade caderea de tensiunea la bornele ei =scade ptentialul negativ al grilei in raport cu catodul se deschide lampa mai mult creste curentul prin catod si iacata stabilizare automata a punctului de functionare deaia ii spune dracu automata,pentru ca se produce acest fenomen daca negativarea e fixa PA BONJUR! SATERMINAT ACAST CICLU nu inseamna ca negativarea fixa are probleme fiecare cu rostu ei.Nu se fac ultralineare G2 cu negativare fixa ca si regula fiind considerate A sau AB1 cel mult.Apropo tot de la el(EDISON)a plecat si prima lampa fiind denumita valva lui edison(pentru cine nu stie, bineinteles)fara studii si fara ecuatii, prin masuratori directe in BEC unde a mai adaugat un electrod.Fenomenul de alunecare apare numai la negativarea fixa in clasa A unde de altfel daia nici nu se foloseste fiind facil posibil,metoda R catod sau RC catod in clasa A nu permite acest fenomem lucrurile decurgind cum am explicat mai sus.Clasa A cu negativare fixa este o PROSTIE fara margini . Link spre comentariu
Depanatoru Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 sebi_c , la altceva s-au gandit cand au denumit-o asa , nu intelegi esenta . Tensiunea zenerului nu depinde de curent . Cand e o rezistenta pusa in catod , daca curentul are tendinta sa creasca dintr-un motiv sau altul , imbatranirea lampii , etc , produce o cadere mai mare de tensiune pe acea rezistenta , deci tubul se negativeaza mai mult si scade curentul anodic . Asta e reactie negativa in curent , curentul prin tub se mentine " automat " . Sursa ta trebuie ajustata pe parcursul vietii tubului , la fel cum se ajusteaza din potentiometru negativarea fixa a grilei .Cat despre etajul diferential , fara suparare , dar eu nu vorbesc despre "avioane" ca sa-mi raspunzi cu teorii ca tuburile au curenti de grila daca curentul sursei ar fi prea mare . Mai bine ziceai ca nu ai mai vazut astfel de scheme si te intelegeam . Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Depanatoru are dreptate in cazul defazorului ce prostii??? curenti de grila etc, de cind avem defazoare in clasa C. Generatorele de curent constant devin BIJU in aceasta situatie,Atit ca mie nu imi plac implicarea semiconductori in etaje cu lampa devin Hibrid,personal accept semiconductori pe alimentari ,etc. pe linia de semnal prefer fara ,nu inseamna ca nu accept montaje hibrid sau performantele lor.PENTRU MISA poate iti faci timp si trimeti o osciolograma pe la 30Hz macar SINUS nu mai zic de dreptunghi(curiozitatea e MARE,daca vrei bineinteles) Link spre comentariu
sebi_c Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Depanatoru':Dupa teoria ta, daca punem aceeiasi rezistenta in catod la tubul x si y (sa zicem tot pentode, dar diferite) am avea, dupa teoria ta, acelasi curent.Exista un mecanism de autoreglare, dupa cum spui, dar asta nu inseamna ca imbatranirea tubului e compensata total de mecanism. O data ce este alterata transconductanta, tubul nu mai poate mentine aceeasi tensiune in catod ca se dea acelasi curent. Un tub imbatranit e alt tub (carcteristicile de iesire sunt altele, Ugblocare altul, etc.).Daca rezistenta nu e decuplata si amplificarea este suficient de mare fara reactie, va mentine aceeasi amplificare. Dar in acest caz este efectul reactiei negative de semnal catodice. Repetorul pe catod e cazul limita, cand rezistenta din anod e zero si deci amplificarea unitara.Problema imbatranirii este rezolvata in mare masura de reactia globala. Proiectantul are in vedere sa aiba o amplificare suficient de mare in bucla deschisa, astfel incat amplificarea cu reactie sa fie data pur si simplu de raportul a doua rezistente(cel mai simplu).Valderama:Curenti in grila pot fi de la sute de pA...sute nA pentru lampi preamplificatoare si de la sute de nA pana la zeci de microamperi pentru tuburi de putere (depinde de cat de puternic e) cand tensiunea de negativare este sub zero. Iar la tensiuni pe grila pozitive pot fi de la zeci de microamperi pana la amperi pentru tuburile de putere (GU43B, poate avea pana la 1.5A, clasa AB2). Totul depinde de Ug, tensiune si frecventa semnal. Link spre comentariu
sebi_c Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Valderama, dom'le, am impresia ca spun aici lucruri degeaba. O repet si pt tine. Pune o sursa de curent constanta in catod la diferential, arbitar aleasa, si s-ar putea sa constati ca ai catodul mai negativ decat grila si deci curenti de grila.Eu am facut o atentionare la alegerea valorii curentului sursei de cc. Am impresia ca faci un gest de rea vointa intentionat!Referitor la curenti de grila, eu mi-am facut si scule cu tuburi de RF, cand eram mai tanar (sunt si radioamator). Nu ma lua cu clase de functionare pentru ca am claritate suficienta in ce pot sustine. Unde nu, mai studiez, mai discutam, mai invatam. Nu pretind ca stiu orice.Nu-mi spune de Edison ca sa acoperi mai stiu eu ce! Traiesti intr-o lume unde multi dintre membrii ei au studiat de le-au sarit capacele ca tu sa ai computer si alte facilitati datorita electronicii. Daca era dupa Edison, tu aveai retea de cc nu ca. Sunt unii mai modesti ca de ex Tesla, care a pus bazele motoarelor electrice, inginereste, nu ca Edison dupa ureche. De cand a murit Tesla, nu s-a mai intamplat nimic semnificativ in acest sens in domeniu. Ce sa mai spunem de Maxwell, care face prima revolutie in fizica si creeaza drumul pana la functionarea mobilului tau. Si a fost un om modest! Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Discutam de schema cu 6n8, 6N2 ,6N1,ECC,FINALE EL34 NU AM SPUS CA LA TOATE TRIODELE PENTODELE TETRODE CU FASCICOL DIRIJAT SI ASA MAI DEPARTE FOLOSIM ACEASI VALOARE REZISTIVA IN CATOD asta ai inteles? e traba ta,Valoarea rezistiva din catod poate avea valori diferite chiar si la acelasi tub in functie de regimul de alimentare,ea dicteaza unde plasam punctul de functionare pe caracteristica lampi in repaos si nu poate fi mai mica decit o valoare data sau determinata astfel incit sa nu permita depasirea puteri disipate de anod.Daca tensiunea de alimentare este mare punctul se fixeaza undeva mai jos la tensiuni mici undeva mai sus astfel incit produsul tensiune anod catod in gol pe de o parte si curent anod in gol sa nu depaseasca puterea disipata.Nu am spus ca nu exista lampi cu polarizare pozitiva pe grila numai acestea din urma au curenti de grila comanda, si cazul clasa B CATRE PUTEREA MAXIMA SI CLASA C.in rest salut ELECTRONI NU POT AJUNGE PE UN ELECTROD NEGATIV IN RAPORT CU ELECTRODUL DE PLECARE DECIT DACA ACEST ELECTROD DEVINE CUMVA POZITIV IN RAPORT CU ELECTRODUL DE PLECARE,ASTA_I LEGE NO COMENTEZ cine vrea so faca sa o faca.Domnule draga eu nu contest calitatile de radioamator sau altceva dar vad ca atunci cind nu iti convie te enervezi si pui in circa mea tot felul de afirmatii puerile(pe care nu le fac) ar fi cazul sa te calmezi si sa analizezi mai bine ce sustin si ce sustii atita tot. Link spre comentariu
Depanatoru Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Dupa teoria ta, daca punem aceeiasi rezistenta in catod la tubul x si y (sa zicem tot pentode, dar diferite) am avea, dupa teoria ta, acelasi curent.Exista un mecanism de autoreglare, dupa cum spui, dar asta nu inseamna ca imbatranirea tubului e compensata total de mecanism. O data ce este alterata transconductanta, tubul nu mai poate mentine aceeasi tensiune in catod ca se dea acelasi curent. Un tub imbatranit e alt tub (carcteristicile de iesire sunt altele, Ugblocare altul, etc.).Daca rezistenta nu e decuplata si amplificarea este suficient de mare fara reactie, va mentine aceeasi amplificare. Dar in acest caz este efectul reactiei negative de semnal catodice. Repetorul pe catod e cazul limita, cand rezistenta din anod e zero si deci amplificarea unitara.Problema imbatranirii este rezolvata in mare masura de reactia globala. Proiectantul are in vedere sa aiba o amplificare suficient de mare in bucla deschisa, astfel incat amplificarea cu reactie sa fie data pur si simplu de raportul a doua rezistente(cel mai simplu).Valderama:Curenti in grila pot fi de la sute de pA...sute nA pentru lampi preamplificatoare si de la sute de nA pana la zeci de microamperi pentru tuburi de putere (depinde de cat de puternic e) cand tensiunea de negativare este sub zero. Iar la tensiuni pe grila pozitive pot fi de la zeci de microamperi pana la amperi pentru tuburile de putere (GU43B, poate avea pana la 1.5A, clasa AB2). Totul depinde de Ug, tensiune si frecventa semnal.Aiurea , cred ca-mi pierd timpul , cum poti sa deduci din ce am zis ca punand aceeasi rezistenta la tuburi diferite o sa fie acelasi curent ? O anumita valoare determina punctul static de functionare si actioneaza ca o reactie negativa in curent pentru mentinerea acestuia . La tuburi diferite vor fi curenti diferiti , din moment ce tuburile au caracteristici diferite ( pentru aceeasi negativare curent anodic diferit ) . Iar in partea cu amplificarea ai dreptate , dar nu are nici o legatura cu negativarea . Sper ca cunosti ca in etajele cu tranzistoare se pun rezistente de emitor , tocmai pentru ca prin reactia negativa pe care o introduc mentin punctul static de functionare impotriva factorilor perturbatori . Acelasi lucru il face si rezistenta din catod in cazul negativarii automate , ca determina si scaderea amplificarii e altceva , nu incurca lucrurile .Eu zic sa mai citesti despre tuburi inainte sa faci tot felul de afirmatii in necunostinta de cauza Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Depanatoru, BRAVO NENE ESTI TARE!!!! imi place unde_i adevar grait trbuie sustinut.Unde gresim o pauza e buna, mai meditam si poate intelegem cum stau lucrurile.Sa nu ne dam mai rotunzi decit sintem.Nu am remarcat ca amplificatorul in discutie sa aiva GU43B sau sa fie vre_un etaj final de emisie? dar atit am putut sa vad si am facut referire la ce_am vazut pe schema si simulare. Link spre comentariu
Depanatoru Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Asa este domnule , toti mai gresim , si eu bineinteles , dar un om inteligent isi da seama de greseli , nu sustine o prostie pana in panzele albe . Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Greseala e fireasca,cel mai greu este sa o admiti . Nu_i nimeni DUMNEZEU!Si discutiile in contradictoriu sint BUNE in final rezulta ceva. Link spre comentariu
sebi_c Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Toate lampile, fara exceptie, permit lucrul cu curenti de grila! Depinde numai valoarea maxima pe care o permite.Eu am folosit EL34 in RF cu curenti de grila si nu a crapat! Ceae ce intentionezi sa-mi explici, are o definitie foarte simpla: dreapta de sarcina. O data aleasa, inseamna ca nu trebuie sa ne mai imginam nu stiu ce mecanisme. Acest concept este util pentru a proiecta un etaj la semnal mare, asa cum de ex. e etajul final si nu numai.Daca o alegi cum trebuie, nu ajungi nici la depasire putere disipata nici la curenti de grila (vorba vine, ca ei tot sunt acolo, chiar daca sunt f. mici). Chestia e sa fie si practic, adica cand testezi, sa fie vorba de aceeasi dreapta de sarcina.Daca faci design dupa tubul x, nu inseamna ca si pentru y e acelasi lucru, desi pe caracteristicile de iesire poate sa fie aceeasi abscisa si ordonata. O data stiuta dreapta de sarcina i-ti da si rezistenta in anod in curent alternativ. Adica, daca iei o diferenta dintre doua puncte de pe Uanodic (abscisa) proiectezi pe dreapta si citesti pe Ianodic (ordonata), vei gasi doua puncte (Ua1, Ua2) -> (Ia1, Ia2). Daca faci un raport U/I, e clar ca e vorba de o rezistenta. Adica, Ranod=(Ua2-Ua1)/(Ia2-Ia1).La semnal mic lucrurile sunt de cu totul alta natura unde intervine, modelul de semnal mic.Un sfat neobligatoriu:Daca vrei sa-ti proiectezi propriul amplificator, trebuie sa uiti de electroni sau goluri, sau mai stiu eu ce particole! De astea au grija fizicienii, chimistii sau cine mai sunt pentru a produce modelul de lampa, tranzistor samd. Ei trebuie sa garanteze respectivele componente. Pe electronist il intereseaza cum sa le puna sa functioneze. Asa ca trebuie sa iei modele matematice (care pot fi chiar simple), topologii, samd si sa jonglezi cu ele dupa alte reguli care-ti dau precizie. Link spre comentariu
sebi_c Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Valderama si Depanatoru', am sa va dau satisfactie si sa spun ca am gresit! Va rog sa identificati greseala(greselile) pentru ca eu nu o(le) vad. Se poate si asa!Oricum am vazut comportamentul vostru foarte 'elegant' in alte discutii, ca de altfel si-n aceasta dezbatere.Va salut,Sebi Carjan Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 14, 2009 Partajează Postat Februarie 14, 2009 Referitor la capacitatile care trebuiesc descarcate catre anod si katod etc ,acestea sint minuscule de ordin pF NAU NICI O RELEVANTA IN AUDIOFREGVENTA!!! NU SINTEM IN RADIOFREGVENTA PE UKW omule vezi daca ai fost radioamator ai alta prisma ce spunem in alta parte.NU ARE TREABA REACTIA GLOBALA CU IMBATRINIREA CI NUMAI CU LINEARIZAREA IN FREGVENTA. Amplificarea suficienta in bucla deschisa sau inchisa are alt rol .ORICE AMPLIFICATOR TREBUIE SA AIVA UN CISTIG CEVA MAI MARE DECIT ESTE NECESAR PENTRU CA ATUNCI CIND SEMNALUL DE ATAC PE INTRARE ARE O PIERDERE DE 3_6dB SAU STIU EU CIT? SA O POATA SUPLINI SI SA AJUNGA TOTUSI LA PUTEREA NOMINALA CHIAR SI CU UN SEMNAL CEVA MAI MIC .proiectanti introduc bucla de reactie uneori numai!!! la tuburi din alte ratiuni, si nu este povestea cu raportul rezistentelor REACTIILE GLOBALE NEGATIVE LA TUB SINT FOARTE MICI DE ORDINUL DECIBELILOR daca amplificatoarele cu tub pot lucra in bucla deschisa in audio(fara reactie negativa globala sau altcumva)la tranzistor mai greu se poate obtine acest lucru.AIA CU NORU surplusul DE ELECTRONI EMISI DE CATOD CARE NU POT AJUNGE LA ANOD SI STAU GRUPATI PINA POTENTIALUL GRILEI DE COMANDA LE VA PERMITE ACEST LUCRU , AU CULOAREA ALBASTRA SI DE ACOLO SI DENUMIREA DE NOR ELECTRONIC.CIND TUBUL IMBATRINESTE EMISIA SCADE SAU NU MAI E DELOC ,CE CURENT SA CREASCA????PRIN IMBATRINIRE CE DRACU SINTEM LA GRADINITA????Curentul scade treptat pina devine aproape 0??? uzura maxima, ce_ii condensator electrolitic sa ii creasca curentul de fuga in timp sau Fregventa .Greseli cite vrei gasim .Nu inseamna ca daca stim sa lucram cu un program de simulari ii prostim pe alti ,simularea insasi prin definitie are alt rol DE SIMULARE!!!. N_am nimic impotriva programelor de simulare sa nu se inteleaga gresit si eu uzitez de ele ,sint mai mult decit orientative si atit.Este bine pentru noi si alti sa nu ne grabin si sa spunem numai ceea ce consideram ca stim sigur(uneori si atunci putem gresi). Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum