vreau o sugestie pentru 6L6GC

[blue]

Sebi , intuiesti corect problemele ridicate de tuburi, argumentatile tele sint solide, felicitari !

[florint]

Foarte frumoase tuburi! Simularea inlocuieste in mare parte ore insemnate de lipit si testat, uneori facute fara vreun ajutor, dar nu inlocuieste montajul final si testele reale. Oricum simuland, am invatat destule despre amplificatorul nostru, iar cineva din exterior va fi mirat sa observe cum stim sa contracaram anumite disfunctionalitati.Pentru simulare se poate folosi LTspice, liber de pe http://www.linear.com/designtools/software/ltspice.jsp.Librarii de tuburi se gasesc pe internet, sau la cerere pot sa furnizez unele facute de mine. Daca este interes putem vorbi si despre problemele acestora, care din fericire nu sunt fundamentale.

Cum deja microbul unui amplificator pe lampi a trecut si pe la mine am cautat pe acest forum un astfel de amplificator. Am ales pe cel postat de misa cu ajutorul kit-ului realizat de Dj_Dog.Am incercat simularea (LTspice) acestei scheme si cea a lui Rutcho:Cu tubul 6p3s care este in librarie nu a mers dar in schimb cu 6L6 a mers.Intrebarea este daca aveti un astfel de model pentru lampa 6p3s si un model de traf, iesire push-pull cat mai aproape de unul real.

[sebi_c]

Cateva sfaturi, inainte de a incepe o simulare:-verifica modelele care le posezi, prin simularea caracteristicilor de iesire (Ia=Ia(Ua,Ug)) si vezi daca corespund cu cele din catalog, in special la Ug=0; asta in special daca ai dubii, sau nu-ti merge ceva.-atentie la disfunctionalitatile modelelor; Eu folosesc apropae in exclusivitate abordarea Koren. Sunt trei abordari de modele, Koren, Rydel si Duncan. Rydel si Duncan au probleme cand apar curenti de grila sau cand sursa de curent interna excede conditiile impuse de tensiunea anodica. Te trezesti cu KV in simulare, generate de sursele de curent. La abordarea Koren nu se intampla asaceva pentru ca este interconditionata de comparatii de tensiune. Singura deficienta la abordarea Koren este ca la pentode curentul grilei ecran nu este bine corelat cu Ua, fiind generat de o sursa de curent constant fixa. Asta nu inseamna ca modelele nu sunt bune. Sunt foarte bune, numai ca nu te poti baza, de exemplu sa pui un rezistor care sa-ti faca tensiunea de ecran prin simpla cadere de tensiune. Pentru simulare, recomand sa pui o sursa de tensiune de valoare dorita si cand faci practic, poti pune un rezistor prin incercari, astfel incat sa obtii ce ai pus in simulare. Altfel, pune niste zenner si fa tensiunea astfel. Nu e rau daca utilizezi si practic un zenner pe grila ecran.La simulari trebuie sa te feresti de condensatoare mari (mai ales in catod), chiar daca in realitate o sa pui ceva mai mare. Simularea merge greoi si concluziile sunt slabe. Corectiile condensatoarelor pe calea de semnal e bine sa le faci in analiza AC, dupa care te duci in transient si vezi daca nu apar cine stie ce distorsiuni.La schemele in discutie.Negativarea automata in scule prof nu prea are ce cauta. Altfel, simularea merge greoi. De ce?Gandestete ca semnalul decuplat in catod genereaza o tensiune care devine de negativare. Ai semnal mai mare, negativarea e mai pronuntata si pe dos. Din cauza asta se pun condensatoare mari, astfel incat sa nu ai fluctuatii bruste. Treba e uniformizata pana la urma de reactia negativa. Prea multe elemente in calcul!Daca pui o negativare fixa, punctul de functionare al tuburilor finale e aproape fix. Lucrurile incep sa fie chiar mai clare, pierderea de putere diminuata. Alege curenti de 10...20mA de mers in gol (din negativare) si dupa ce pui la punct tot lantul, reactia va reduce distorsiunile foarte eficient.La amplificatorul tau, observ un curent de mers in gol, prea mic. La semnal va incepe sa creasca si va intra poate in normal dupa ceva timp. Ori acest lucru nu e permis pentru o scula prof. Cineva va masura THD cupland intrarea la o sursa de semnal si se va ocupa de citirea analizorului de la iesire. Dar nu va observa tranzitia de la fara semnal la semnal. Rezultatul: se va lauda ca are un THD=0. Ori intr-un mediu real, semnal neasteptat, el va fi altceva. De aici si frumusetea simulari, pentru ca vei sti cand sunt supracresteri sau alte aspecte tranzitorii.Referitor la transformator, vreau sa spun ca toate modelele pe care le ai si tu sunt inductoare cuplate. Nu sunt modele absolut reale care sunt saturabile. Deci recomandarea mea e sa folosesti inductoare cuplate la care in primar pui un condensator in paralel (400pF). Vezi aplicatia cu GU19. Ia exemplul asta cand pui la punct un design, merge repede si poti fi sigur ca nu sunt diferente foarte mari fata de realitate, daca ai un traf bun, unde mai ai pana la saturatie destul.In schema ta se vad tendinte de autoscilatie in analiza AC. Ai un pol la frecv inalte (30si ceva KHz).Eu nu am model de 6P3, dar EL34 este foarte bun pentru a trage o concluzie. Cand o sa am timp, o sa fac unu' dupa ceva doc mai detaliat. E destul de greu sa faci un model, mai ales la pentode unde trebuie sa ai si comportamentul trioda bun. Modelul e bun in special cand rezolva si aceasta problema. Altfel, gandestete ce se intampla cu functionarea ultraliniara, nici pentoda, nici trioda, desi se apropie ceva mai mult de trioda (dupa mine, pentru ca vad unde se duce Ugblocare).In schimb, am facut de 6P15P, care dupa mine se apropie extrem de mult de EL84 (vezi si klausmobile) si 6P6S, din care am o gramada. De asemeni, pentru o pentoda apreciata de mine 6J5B, 6J1P si EF40.

[florint]

Mulumesc pentru sfaturi.

[sebi_c]

N-ai pentru ce! Oricum sunt bucuros sa te ajut!Pentru usurinta, i-a fisierul cu GU19 si modifica-i lampile, dupa cum vrei. Recomand sa folosesti in loc de EF40, EF86, 6J5B, iar in loc de GU19 orice de putere. Functie de tub, pune o tensiune de alimentare 90% din cea de catalog.Scoate reactia (cut RC) si micsoreaza semnal la intrare (5mV de ex). Lasa mai intai EF40 si schimba finalele. Regleaza curentul de mers in gol din negativare (10..20mA). Regleaza semnal de intrare astfel incat tensiunea de pe grilele finalelor excursioneaza pana la zero.Pune val inductanta in secundar egal cu primar (25H). Schimba val rezistenta sarcina, sa zicem 2K. Uita-te la excursia tensiunii in primar pe un anod. Daca e de la 80..90V pana aproape de 2xUanodica ai nimerit rezistenta de iesire. Daca nu ajusteaza pana stabilesti conditia din fraza precedenta.Acum, Lprimar/Lsecundar=Ranod/Rdifuzor, deci daca ai gasit Ranod=2K, Lsecundar= (Rdifuzor/Ranod) x Lprimar = (4/2000)x 25H = 0.05H. De asemeni, pentru tine Raa=2x2K=4K; Lprimar/Lsecundar=Ranod/Rdifuzor= (Nprimar/Nsecundar)^2, asta din teorema conservarii energie, puterilor, samd. Inductanta minima in primar se stabileste functie de frecventa cea mai joasa conform calculelor PA cu lampi.Schimba inductanta secundarului cu cea gasita si rezistenta difuzor cu aia pentru care ai calculat ind. In cazul de mai sus 4ohm.Restabileste reactia negativa pentru amplificarea dorita. Verifica analiza AC pentru raspunsul in frecventa si compenseaza bucla de reactie. Dupa asta poti sa modifici etajul de intrare cu altceva. Scopul principal este sa obtii o amplificare aproximativ cu ce este in bucla deschisa (fara reactie). Atentie la faptul ca etajul de intrare este cuplat direct cu defazorul (etaj diferential). Tensiunea fara semnal la intrare in diferential (si anod pentoda intrare) trebuie sa fie de 50..60V. Tensiunea pe grila ecran, este de preferat sa fie ceva mai mica (vezi GU19PA).Explicatia de mai sus e putin pompieristica, dar are la baza chiar algoritmul de calcul dupa dreapta de sarcina.Verifica Pdisipata pe lampile finale sa fie cam la limita cu cea de catalog. Asta se face usor, inmultind curentul prin tub cu tensiunea de pe tub. direct in Viewer. O sa ai ceva afisat in W. Apasa 'ctrl' si click left dupa ce ai pus mouse pe I(R23)*V(LOAD), sau ce ai tu acolo. O sa ai o fereastra cu puterea medie. La fel poti sa masori si puterea la iesire. Curentul prin lampa, la fel. Cursor pe Ianod... apasa 'ctrl' si click left. O sa ai val medie si rms. RMS trebuie sa fie sub cea de catalog.Sunt multe trick-uri pe care daca le cunosti te ajuta mult.Succes!

[Kosmin]

Foarte interesant simulatorul, multumim pentru explicatii

[sebi_c]

Am uitat sa mai precizez la trasformatorul simulat cu inductante cuplate. De regula se declara printr-o directiva spice (edit-> directiva spice-> text). Textul in acest caz cuprinde de ex. K1 L1 L2 numar. Numar=1, arata un cuplaj maxim in sensul LTspice. Acest numar nu se va intelege ca un cuplaj numeric pur (de ex numar=0.9, nu e un coeficient de diminuare cu 10%). Numarul cu pricina implica modificarea inductantelor de pierderi in mod drastic. Astfel, 0.9 inseamna o inrautatire anormala a acestora, simularea fiiind ingreuiata si raspunsul la frecvente inalte afectata, in special sub aspectul cresterii distorsiunilor. Atunci o cifra normala in cazul nostru este 0.9999x, unde x mai poate emula ceva corect. Astfel de teste s-au comparat cu transformatoarele Plitron si sunt cat de cat reale, cu mentiunea ca saturatia miezului nu este emulata. Un transformator saturabil nu ne-ar arata mai mult in mod real, decat ca daca avem unu' de putere mai mica, am vedea ca ne oboseste amplificatorul. Traf-ul trebuie facut asa cum trebuie, eventual de meseriasi in trafu-ri, pentru ca nu e o joaca.De asemeni, in aceeasi lumina, simularea nu tine cont ca se vor incalzi tranzistoarele, lampile, rezistoarele, etc sau arde. Un BC va functiona si la 500V in simulator, altfel in mod real el ar fi fost distrus demult. Aici intervine spiritul meserias de a aprecia cum se cuvine ce avem de facut. Dar si in conditiile in care supasolicitam o componenta, simulatorul ne poate furniza informatii indirecte cum sa aducem lucrurile pe drumul cel bun. In realitate, daca am facut acel lucru, stam si ne intrebam ce ar fi putut sa ne distruga componente, fara o concluzie clara. In acest fel putem ajunge sa cunoastem montajul simulat in toate detaliile.

[mișa]

Domnule sebi_c! Ma bucur ca te pricepi la simulari. Eu nu stiu sa fac asta. Sunt foarte curios cam care e diferenta intre o simulare si rezultatul final.(poate am sa pun mina pe carte la capitolul simulari) Am construit un amplificator cu 6p3s-e la care am facut multe masuratori (si daca trebuie mai fac). In limita timpului disponibil puteti face o simulare si sa-mi spuneti concluziile? E o simpla curiozitate. Masuratorile care le-am prezentat sunt reale. Schema in format pdf aici: viewtopic.php?f=28&t=29648&st=0&sk=t&sd=a (AMP6P3SE1.pdf) si rezultatul final aici: viewtopic.php?f=28&t=31381&st=0&sk=t&sd=a&start=30 Precizez ca rezultatele sunt cu prima lampa 6n8s nu 6n9s cum e in schema. (diferente mari nu cred ca sunt datorita reactiei negative)R13, R14 si R32, R23 le-am mai modificat putin experimental pentru simetrie.Multumesc

[sebi_c]

Sigur, daca crezi ca e un ajutor pentru tine, cu multa placere, cand am putin timp. Am tras cu ochiul la una, la care imi place etajul de intrare si defazorul. Am simulat multe configuratii si m-am oprit si eu la asta (poti sa te uiti la GU19-simulare, unde am pus ceva similar).Acu' e cam tarziu, pe maine!

[Vizitator]

Un cablaj pentru *bogdan69* poate il inspira sau ii serveste cumva,proiectat si realizat dar cu 2x6p3se, 6n1,6n2. neavind 6l6 am folosit tensiuni inegale G2 respectiv Anod, G2 conectat in traf (UL)prin ifasurari separate la +250Vcc.Tot un Williamson

[sebi_c]

Misha, sa stii ca ai o greseala cu care m-am omorat toata dupa masa, ca mi-am luat toate demonstratiile de la Adam si Eva. La trafo iesire ai o infasurare de 50spire pt 4 Ohm si mai pui alte 50spire pentru 8 ohmi. La inceput nu m-am gandit la asta si am facut o simulare, asa cum am crezut ca e 4 Ohm. Putere de rahat, asa ca ia-o din nou cu trafo!Eu nu am practica sa-mi dau seama de eroare imediat si dai si dai.Acum, la 50sp pentru 4ohm, rezulta Raa=Rdif*(Ntotal_primar/Nsecundar)^2= 4*(713+537+713+537)/50=4*(2500/50)^2==4*2500=10000, adica 2x5K, ceea ce pare sf. Daca facem socoteala pentru 8 Ohm, gasim: Raa=8*(2500/100)^2=8*625=5000, adica 2x2.5K, ceea ce ii mai rezonabil. Ori recalculand, iesirea de 4 Ohm devine de fapt de 2Ohm la o Raa=5K.Acu' trebuie sa te decizi, cum ramane: ori 2 si 8 ohm si Raa=5K, ori 4 si 16 ohm si Raa=10K.Altfel, pentru simulare si realizare practica, traful de iesire, mai ales pentru UL, este o poveste complexa. Eu ca sa si simulez, fac asa: 1. Conditii initiale: Primarul are 4 infasurari, astfel: n1, n2, n3, n4; n1=n4, n2=n3; Inductanta totala din primar: Lp si L1, L2, L3, L4, corespunzatoare lui n1..4. Numarul total de spire: np=n1+n2+n3+n4; Secundarul are, sa zicem, ns1 si ns2; ns1 este pentru 4 ohm si ns2 inseriat in continuare pt. 8 Ohm cu ns=ns1+ns2; Inductanta total din sec: Ls si Ls1, Ls2Bobinele (induct.) sunt puse pe acelasi miez, deci sunt cuplate, atunci pentru primar:Trebuie sa cunoastem inductanta totala Lp (data de intrare)2.RelatiiL1=(n1/n)^2 * Lp, adica general vorbind, Lj=(nj/n)^2*LpBineinteles ca ne va da un carnatz de inductante pe care daca le aduni nu dau o inductanta insumata egala, dar iti garantez ca Lp este cel de la care am pornit. Asta din cauza cuplajului.Raportul de transformare tensiuni si curenti este N=np/nsLs=(ns/np)^2*Lp; si acum si fiecare inductanta secundara: Ls1=(ns1/ns)^2*Ls, Ls2=(ns2/ns)^2*Ls;Toate astea ca sa-mi fac eu modelul!Mai departe, Rs2= Raa*(ns/np)^2, ori Raa=Rs2*(np/ns)^2;Ma opresc aici deocamdata!

[mișa]

Sebi, datele trafului meu sunt tot in PDF. In secundar am 3 infasurari de 33 de spire in serie. Cred ca te-ai uitat la alt transformator. (al lui danzup)Transformatorul meu are 6400 ohmi in primar la o sarcina de 8 ohmi in secundar. Asta teoretic.In realitate, in primar se mai adauga rezistenta in curent continuu a primarului (care nu e chiar nrglijabila) si lampile vad aproape 6600 ohmi.Aici: download/file.php?id=16701 o trimitere directa la schema amplifului care contine si datele transformatorului.

[sebi_c]

I'am sorry, dar mi-am tocit nervii rau. Bag seama ca nici schema nu era aia! Si pe 2ohm si pe 8ohm scoate 23W/40mVinput la 7.3% distorsiuni. Nu e pe gustul meu ca nu are reactie! Nu i-am verificat banda si faza semnal.Spune-mi la schema ta cateva date sa nu mai umblu cu deductiile. Rezistenta de reactie R29? Rezistenta difuzor?Ce Raa, ai estimat? La ce semnal de intrare intra in saturatie?Eu nu am model de 6N9s, o sa pun tot 6N8s si in loc de 6P3SE o sa pun EL34, ca nu am model. O sa fac si un model, dar nu curand, pentru ca-mi ia mult timp.Altfel, faceam si eu ceva cu 6P3, ca am cateva, dar nu am socluri octale de cablaj, dar sper sa fac rost cat mai repede. Si atunci, iti dai seama, faceam si model! Oricum primul pe care vreau sa-l fac e cu GU19.

[mișa]

Cred ca am raspuns mai sus la unele intrebari. Rezistenta din reactie am pus-o experimental pentru a obtine putere maxima pentru un semnal de intrare de 600mV (parca de 47K). Ce date sa mai dau?

[sebi_c]

Ai masurat inductanta intre capete, vreodata? Adica cum ar veni intra sarmele care duc la anozi? La simularile mele, am pus 100H(25H, fiecare infasurare) pentru o val rezonabila. La plitron am vazut 390H!!! Daca ai inductanta, e ceva mai bine sa o stiu. Ar fi bine sa stiu si inductanta de scapari. Adica pune secundarul in scurt si masoara in primar. Ceva zeci de mH e foarte bine.