folosirea tranzistoarelor de IF in amplificatore audio

[Vizitator iures_c]

Sa zicem ca te vei chinui sa gasesti finali care sa indeplineasca si conditii ca: putere, tensiune maxima de strapungere CE,

curent max de colector, factor de amplificare in curent, structura(NPN, PNP), dar la amplificatoarele pe lampi nu numai viteza de

crestere (slew rate) este caracteristica ci si caracteristica de transfer si nu in ultimul rand armonicele introduse. Ca sa nu mai vorbim

ca ranzistoarele RF sunt foarte scumpe.

Personal cred ca efortul care trebuie sa-l depui pentru construirea unui amplificator pe lampi se justifica numai pentru o chitara solo,

pentru care ai pretentie sa sune "bine"; sa nu mai vorbim de volum si greutate.

[Vizitator vyk2]

Am avut nu demult un amplificator auto de la un Opel(1987) separat de aparat facut numai cu tz. germaniu si trafo driver pt excitatie .Avea un sunet foarte placut incat cine i-l asculta intreba daca nu cumva este pe tuburi.Din pacate l-am aruncat.

[Vizitator michael]

Cine doreste sa incerce un amplificator in clasa A mai usor de facut poate sa incerce asta: http://www.uashem.com/pageid-413.html (5W pe tranzistori)

O alternativa la tranzistorii de RF scumpi este folosirea a mai multi BD139/140-16 (ft 190 Mhz) in paralel, pe DYAUDIO cineva se lauda ca a folosit 12 BD139-16 in locul a 2 2N3055 la JLH 10 W si spune ca rezultatele au fost peste asteptari.

Mai multe detalii aici: http://www.diyaudio.com/forums/showthre ... -p-12.html

[+_Florin_+]

Michael, tranzistorii BD139 nu au ft asa de mare. I-am folosit in multe constructii de amplificatoare RF de putere si merg pana la 4-5 Mhz maxim. Consulta-le caracteristicile si ai sa vezi... cat despre conectarea paralel a unui nr asa mare de tranzistori nu stiu ce sa zic. Teoretic merge dar practic e posibil sa apara efecte nedorite: capacitatile ditre jonctiuni se aduna, de exemplu. Sa nu mai vorbim de imperechere care ar fi extrem de greu de realizat. Si apropo de slew-rate, Emily Rulz spunea ca o reactie in curent poate mari acest parametru la mii de V/us. Pe de alta parte un sunet bun depinde si de configuratia schemei. Este bine sa ai multe reactii negative locale, si una globala SLABA iar amplificatorul sa fie in clasa A (scapi de distorsiunile crossover care suna cel mai neplacut). In nici un caz cls B cu curent mic de mers in gol si in punte! Suna oribil!!!

[Vizitator michael]

FlorinBD139-16 de la Philips au Ft=190 iar in link-ul DYAUDIO cinva spune ca a masurat COB si i-a dat 5,6 pici. Nu sunt vreun "Guru", ce au mintit ei mint si eu, daca as avea aparatura de test as incerca si v-as tine la curent. Oricum din 6 perechi de BD am gasit pt. ampli-ul meu de casti o pereche cu Hfe egala ~2% si nu uita ca la mai multe perechi legea probabilitatii actioneaza in favoarea ta!Scheme cu multe perechi de trz.finali se gasesc o gramada.Bref.: la pretul si accesibilitatea lor BD-urile merita o incercare ca titlu de experiment

[zal]

Cînd pui o gr?mad? de trz în paralel nu mai conteaz? împerecherea, de aia se folose?te ?i metoda asta în amplifuri mai for?oase, de firm?. Nu st? nimeni s? sorteze sute sau mii de trz, nu e economic. Oricum presupunînd c? ar vrea cineva s? m?soare beta mai multora odat?, aceasta va fi beta trz cu cea mai mare amplificare din gr?mad?, restul se ''ascund'' în spatele lui. De preferat s? se foloseasc? rezisten?e în serie cu bazele, cînd se pun mai mul?i trz.

[+_Florin_+]

Inseamna ca punerea in paralel este o optiune buna. Chiar o sa fac un experiment sa vad ce iese. Am o sacosa de BD-uri. In ceea ce priveste ft-ul BD-urilor, eu m-am referit la cele autohtohe pe care le-am folosit in radiofrecventa. Pe 3.5 MHz mergeau super dar pe 7MHz erau "moarte". Pesemne ca cele straine au performantele care le spuneti voi. O sa incerc un amplif cls A cu 20 de BD-uri si va tin la curent...

[Yo4You]

Cînd pui o gr?mad? de trz în paralel nu mai conteaz? împerecherea, de aia se folose?te ?i metoda asta în amplifuri mai for?oase, de firm?. Nu st? nimeni s? sorteze sute sau mii de trz, nu e economic. Oricum presupunînd c? ar vrea cineva s? m?soare beta mai multora odat?, aceasta va fi beta trz cu cea mai mare amplificare din gr?mad?, restul se ''ascund'' în spatele lui. De preferat s? se foloseasc? rezisten?e în serie cu bazele, cînd se pun mai mul?i trz.

Eu mi-am facut final de RF in 7Mhz sa fac ceva legaturi am scos 5wati din 4X BD139.

Inseamna ca punerea in paralel este o optiune buna. Chiar o sa fac un experiment sa vad ce iese. Am o sacosa de BD-uri. In ceea ce priveste ft-ul BD-urilor, eu m-am referit la cele autohtohe pe care le-am folosit in radiofrecventa. Pe 3.5 MHz mergeau super dar pe 7MHz erau "moarte". Pesemne ca cele straine au performantele care le spuneti voi. O sa incerc un amplif cls A cu 20 de BD-uri si va tin la curent...

Vai vai ce prostii poti spune vezi ca intr-un numar dintr-un tehnium un radioamator din districtul 7 realizase final cu BD-uri zicea ca merge si in 28Mhz folosise cam 8 BD-uri 139/140.

[Yo4You]

Cînd pui o gr?mad? de trz în paralel nu mai conteaz? împerecherea, de aia se folose?te ?i metoda asta în amplifuri mai for?oase, de firm?. Nu st? nimeni s? sorteze sute sau mii de trz, nu e economic. Oricum presupunînd c? ar vrea cineva s? m?soare beta mai multora odat?, aceasta va fi beta trz cu cea mai mare amplificare din gr?mad?, restul se ''ascund'' în spatele lui. De preferat s? se foloseasc? rezisten?e în serie cu bazele, cînd se pun mai mul?i trz.

Eu mi-am facut final de RF in 7Mhz sa fac ceva legaturi am scos 5wati din 4X BD139.

 

Inseamna ca punerea in paralel este o optiune buna. Chiar o sa fac un experiment sa vad ce iese. Am o sacosa de BD-uri. In ceea ce priveste ft-ul BD-urilor, eu m-am referit la cele autohtohe pe care le-am folosit in radiofrecventa. Pe 3.5 MHz mergeau super dar pe 7MHz erau "moarte". Pesemne ca cele straine au performantele care le spuneti voi. O sa incerc un amplif cls A cu 20 de BD-uri si va tin la curent...

 

Vai vai ce prostii poti spune vezi ca intr-un numar dintr-un tehnium un radioamator din districtul 7 realizase final cu BD-uri zicea ca merge si in 28Mhz folosise cam 8 BD-uri 139/140.

Eu zic ca pierzi timpul de pomana experimentand asa ceva , gandestete ca si IRF-urile merg in frecventa.

Vezi ca IRF510 merge si in 50Mhz daca chiar ai de gand de experimentat.

[+_Florin_+]

La mine nu a mers si am presupus la vremea respectiva ca e de la BD.Stiind ca e de "audio" am zis mersi ca mergea si in 3.5MHz. Nu exclud total posibilitatea sa fi fost alta cauza ascunsa, dar nu functiona. Oscilatorul functiona sigur, mai era un etaj cu 2N1711 de banda larga (bobina pe tor de ferita in colector) care mergea sigur pana in 30 MHz si BD-ul buclucas cu circ acordate in colector. Cum comutam pe quartz-urile de 7,xxxx isi dadea duhul! Nu postez schema ca nu vreau sa deraiez de la topic, dar mentionez ca circ acordat pe 7 din colectorul BD-ului era sigur "in banda" daca va ganditi cumva la asta. De atunci am tras concluzia (ziceti voi incorecta) ca BD-ul nu merge in benzile superioare. Ok. Atunci de ce nu folosim aceste tranzistoare pe scara mai larga in RF si dam banii pe 2N3375 sau altele de genul. Doar pentru ca nu au emitorul conectat la carcasa?

[Mihai85]

eu imi aduc aminte ca am facut mai demult un mic emitator inFM cu un bd 139 sau 140 cu terminatia L.celelalte nu mergeau.

[zal]

Litera din coad? reprezint? grupa de amplificare, L e cea mai mare.

[Gerula]

Parerea mea (subiectiva) : conteaza Ft la tranzistori si in audio.

 

La amplificatoare este dat slew rate-ul, si probail nu degaba dau acesta carateristica.

El depinde cel putin intuitiv de frecventa de tariere (Ft). Cu cat un tranzistor poate lucra la o frecventa mai mare cu atat "viteza de cresterea" a tensiunii de "iesire" la un semnal treapta aplicat este mai mare.

 

Si eu urmaresc un slew rate cat mai mare pentru ca (cred ca) de el depine caliatea sunetului, mai ales la puteri mari.

O relatie foarte interesenata este - desi nu prea imi e clar cum se lucreaza in cadrul ei cu unitatile de masura:

 

http://en.wikipedia.org/wiki/Slew_rate

Ceea ce este interesat aici este ca acest SR creste atat cu frecvenata cat si cu Amplitudinea

 

Deci pentru puteri mari se doreste un SR mai bun.

Este si logic de altfel, pentru ca daca tensiunea la iesirea unui amplif poate creste cu o viteza maxima notata SR, cu cat trebuie sa ajunga la o valoare mai mare in aceeasi perioada de timp ii va fi "mai greu".

 

MOSFETii raspund destul de bine la frecventa mare si mie imi place cum se aud.

 

SR nu cred ca deinde doar de Ft ( sau Rise/Fall Time) ci si de conceperea intregului montaj.

 

In RF etajele oscileaza independenat de cele care urmeaza dupa ele,

datrita separarii lor prin filtre L, R, C , adica daca folosesc BC107 in baza comuna, pot pune si 100 de etaje ca tot pe aceeasi frecv "maxima" vor avea.

 

In audiu, SR scade odata cu numarul de compunente.

Adica daca am T1, T2, T3,.., Tfinal, datorita modului de conexiune , se deschid pe rand : T1, T2, T3,.. Tfinal.

Astfel timpul cat ii trebuie unui semnal aplicat pe intrare sa dea raspuns pe iesire creste.

 

In princpiu conteaza Sr-ul finalilor pentru ca tranzistorii de putere mica au u SR (ft) destul de buna.

[EmyRulz]

Gerula, incurci borcanele!Am mai expicat chestia asta de cateva ori dar vad ca nu s-a inteles. Ceea ce scrie pe pagina respectiva in wikipedia este corect dar s-a interpertat gresit. Este vorba de topologia clasica a amplificatoarelor diferentiale unde etjul de intrare este diferential(adica de transconductanta) si urmeaza un etaj de amplificare in tensiune care este compensat(pentru a da caracteristica de sistem de intarziere de ord I amplificatorului) cu o capacitate intre intrare si iesire, deci arata ca un integrator. Acum ce se intampla este ca etajul diferential are un curent maxim pe care il poate debita. Condensatorul respectiv avand un capat la iesire, iesirea are dinamica mare(etajul final nu mai amplifica intensiune in majoritatea cazulrilor) iar intrarea este f mica putand fi considerat punct de masa virtual(asta pt ca majoritatea castigului in tensune de realizeaza in etajul VAS). Deci tensiunea ce apare pe cond de compensare este chiar tensunea de iesire amplificata(d-aia apare amplificarea NU este amplificarea tranzitroului). De altfel etajul VAS poate avea multe structuri de amplificare in el(de ex o cascoda imbuantateste semnimifactiv carcateriticile dinamice, dar SR NU se va imbunatati daca avem aceeasi valoare a condenstorului de compensare). Deci, noi stim ca la un cond I = C dU/dt. Iar SR este valoarea maxima a derivatei tensiuii(adica viteza maxima de variatie a teniunii). tensiunea la bornele cond de compensare este chiar tensiunea de iesire, deci daca gandim in termeni de tensiune de iesire atunci SR = I/Ccmp. Tensiunea U = V*A unde V este tensiunea la iesirea dif(sau intrarea VAS) iar A amplificarea VAS, deci in aceasta formulare, amplificarea A este "ascunsa".Deci, SR la un amplificator din acesata categorie, NU depinde de ft tranz ci de TOPOLOGIE! E adevarat ca e bine sa avem tranz cu ft mare in etajul VAS, asta pentru a avea caracteristici mai previzibile in banda de frecv audio(dar exisata riscul mai pronuntat de oscilatii). In etajul final conteaza cu adevarat viteaza tranzistoarelor pt ca degeaba am eu un etaj dif+VAS capabil de SR de sute V/us daca traz finali sunt lenti. Ce conteaza la ei este capacitatea B-C sau G-D(pt mosfeti) pt ca cea B-E sau G-S cu toate ca poate fi mare este boot-strapata intrun etaj repetor. Capacitatea asta in conjunctie cu impedanta de iesire etajului anterior produce un filtru trece-jos care limiteaza viteza de variatie a semnalului(si poate mai importnt introduce noi poli in fct de transfer care reduc margninea de faza, daca tranz sunt rapizi, polii sunt mult peste frecv la care ampliful are castig unitar si afecteaza f putin), dar de asemenea asta nu inseamna ca am ajuns la ft-ul tranz!!! De ex la mosfeti suntem nevoiti sa puem niste rez in grile pt a contracara impedanta negativa si riscul oscilatiilor si astfel formam un filtru cu un pol mult sub Ft-ul lor.

[Gerula]

"Gerula, incurci borcanele!"Pai hai sa vedem cum este.Am luat ca exemplu un montaj realizat practic de mine fig. 100W.Ce-i drept este ca nu prea mi-am batut capul cu montajele audio, deoarece in majoritatea cazurilor au mers "din prima"."Este vorba de topologia clasica a amplificatoarelor diferentiale unde etjul de intrare este diferential(adica de transconductanta)"Te referi aici la grupul T1 T2 BC556B (1) ? "si urmeaza un etaj de amplificare in tensiune" Asa ar trebui, dar nu pot sa-mi dau seama in cazut de fata care este amplificatorul in tensiune."(pentru a da caracteristica de sistem de intarziere de ord I amplificatorului)"aici nu stiu depre ce este vorba, daca poti detalia."In etajul final conteaza cu adevarat viteaza tranzistoarelor"Asta am afirmat si eu.Eu zic daca poti tu, sau poate altcineva sa explice pe schema pentru ca este foarte dificil pentru mine sa urmaresc explicatiile fara schema.Asa ca modificati in orice fie si in paint imaginea de mai jos.