amplificator cu tuburi

[zal]

Curios e c? ni?te amplifuri în contratimp f?cute la moldoveni, cu 2x4 6P41S, mergeau ?i f?r? o lamp? pe una din ramuri, chiar la maxim, zi de zi.

[blue]

Pai de ce mergeau ? Si cum mergeau fara o lampa? Ceva asemanator cu Dacia in trei bujii ? Serios Zal, nu cred ca performantele ramin neschimbate !

[Vizitator]

Curios e c? ni?te amplifuri în contratimp f?cute la moldoveni, cu 2x4 6P41S, mergeau ?i f?r? o lamp? pe una din ramuri, chiar la maxim, zi de zi.

Sigur era o cadere de putere 10-15% dar nu deranja probabil + distorsiuni mai maridatorita dezechilibrului creat... o ureche fina simte imediat diferenta....

[zal]

Chiar c? la l?utari (de local pu?in mai select) nu se sim?ea mare diferen??, aveau 2 amplifuri din care unul cu o lamp? explodat?. :rade:A?a am tras concluzia (la vremea respectiv?) c? lampa e mult mai elastic? decît trz.

[Vizitator]

Chiar c? la l?utari (de local pu?in mai select) nu se sim?ea mare diferen??, aveau 2 amplifuri din care unul cu o lamp? explodat?. :rade:A?a am tras concluzia (la vremea respectiv?) c? lampa e mult mai elastic? decît trz.

Lautari probabil s-au prins ca ceva nu e in regula dar meseni (melteni)dupa mai multe pahare......sigur ca nu au sesizat nimic suspect.

[+_Florin_+]

Va multumesc, comentariile voastre imi sunt de un real folos in a-mi forma o imagine din ce in ce mai clara. Ce dezavantaje mai are finalul cu tuburi in paralel in afara de costul imperecherii? Am studiat schema http://www.bonavolta.ch/hobby/en/audio/kt88_6.htm .As putea folosi in loc de KT88 tuburi GU29 (apropo de fiabilitate)? Asta presupune modificarea tensiunii anodice si a impedantei primarului trafului de iesire? Acesta trebuie realizat pt HI-FI pe un miez de 40cmp dupa calculele mele. Pt "gabriele": nu exclud o colaborare cu tine dar sa-mi spui ceva preturi la tuburi, la trafuri, etc. Ceva orientativ, bineinteles...

[Vizitator]

Va multumesc, comentariile voastre imi sunt de un real folos in a-mi forma o imagine din ce in ce mai clara. Ce dezavantaje mai are finalul cu tuburi in paralel in afara de costul imperecherii? Am studiat schema http://www.bonavolta.ch/hobby/en/audio/kt88_6.htm .As putea folosi in loc de KT88 tuburi GU29 (apropo de fiabilitate)? Asta presupune modificarea tensiunii anodice si a impedantei primarului trafului de iesire? Acesta trebuie realizat pt HI-FI pe un miez de 40cmp dupa calculele mele. Pt "gabriele": nu exclud o colaborare cu tine dar sa-mi spui ceva preturi la tuburi, la trafuri, etc. Ceva orientativ, bineinteles...

Salve,nu recomand gu 29 ,pt hi- f i cum am mai spus transformatoare hammond ,pe iesire .....pt alimentare le pot face eu ...daca nu ai vazut situl meu http://www.moldovanamp.it //vei realiza cu ce ma ocup asfel sunt in temacu cea ce discutam:exemplu: Hammond 1650r ,90 EUR incl. 19 % Tax excl.Shipping costs ar fi cam ce-ti trebuie 100w/5000 ohm /4/8/16 ohm pilotat cu 4 tuburi de putere Frequency response 30 Hz. to 30 Khz. at full rated power (+/- 1 db max. - ref. 1 Khz) minimum. ........................................................restul componentelor aceiasi poveste te ajut eu daca te decizi..........numai bine, discutam pe pm

[+_Florin_+]

As vrea sa reproiectez etajul final, inlocuind tuburile KT88 cu tuburi 6L6 paralel eventual EL34, dar nu am gasit nicaieri caracteristicile complete de catalog ale acestora. Ma poate ajuta cineva in acest sens? O alta dilema ar fi cu tensiunea de negativare: aceasta trebuie sa fie extraordinar de bine filtrata altfel sigur voi avea brum. Sa fac un stabilizator clasic cu tranzistor si multe diode zener in serie (-100V) sau un redresor cu multe celule de filtraj RC ar fi suficient?

[d2134]

Ca sa gasesti usor datele de catalog descarca programul de aici: http://www.duncanamps.com/tdslpe/index.html

vei gasi date pentru mii de lampi si in mai multe variante, de la diversi producatori sau diverse editii ale cataloagelor.

 

Sursa de negativare trebuie sa fie bine filtrata, doua celule RC, si eventual stabilizata. Consumul fiind foarte mic si aproape constant nu e nevoie de tranzistor, e suficient un stabilizator parametric fie cu dioda Zener fie cu tub stabilizator de tipul 0B2 sau STV108/30 sau alt tub cu tensiunea stabilizata de cca 100V.

[yo3ihg]

aici gasesti foile de catalog la foarte multe tuburi http://frank.pocnet.net/index.html

[Vizitator]

Pentru BLUE .Referitor la inrosirea anozilor la PL509,aceasta lampa functioneaza corect in AUDIO cu tensiuni inegale!! anod grila2 cum ar fi: Ua=500Vcc Ug2=200_250Vcc -Ug1=25_35vcc.Puterea disipata anodica nefiind mare c.c.a. 14_18w curentul anodic in repaos (fara semnal) in aceasta situatie ar trbui sa fie 18/500=0,036A 36mA,undeva 30_36mA,acest lucru se va ajusta din potentialul sursei de negativare.Apoi Raa (sarcina anod-anod)=10_12k cind aceata sarcina va fi mai mica in prezenta semnalului catre puteri superioare Anodul lampilor finale se va inrosi ,pentru ca se depaseste puterea maxima disipata sarcina fiind prea mica(adaptarea de impedata furnizata de trafo-iesire gresita)trafo iesire prezinta spire in scurt,etc.Un etaj final cu lampi corect polarizat si adaptat la sarcina niciodata nu va inrosi(EMISIE SECUNDARA ANOD)anozi lampilor finale nici chiar atunci cind etajul final este supramodulat (atacul este mai mare decit este necesar pe G1)

[blue]

Pentru BLUE .Referitor la inrosirea anozilor la PL509,aceasta lampa functioneaza corect in AUDIO cu tensiuni inegale!! anod grila2 cum ar fi: Ua=500Vcc Ug2=200_250Vcc -Ug1=25_35vcc.Puterea disipata anodica nefiind mare c.c.a. 14_18w curentul anodic in repaos (fara semnal) in aceasta situatie ar trbui sa fie 18/500=0,036A 36mA,undeva 30_36mA,acest lucru se va ajusta din potentialul sursei de negativare.Apoi Raa (sarcina anod-anod)=10_12k cind aceata sarcina va fi mai mica in prezenta semnalului catre puteri superioare Anodul lampilor finale se va inrosi ,pentru ca se depaseste puterea maxima disipata sarcina fiind prea mica(adaptarea de impedata furnizata de trafo-iesire gresita)trafo iesire prezinta spire in scurt,etc.Un etaj final cu lampi corect polarizat si adaptat la sarcina niciodata nu va inrosi(EMISIE SECUNDARA ANOD)anozi lampilor finale nici chiar atunci cind etajul final este supramodulat (atacul este mai mare decit este necesar pe G1)

valderama,amplificatorul construit de mine este un SEPP ,adica alimentarea tuburilor in c.c. este serie si functionare in c.a. paralel PP, in plus configuratia este de triode deci G2 la acelasi potential cu anozii . Punctul de functionare este aproape de clasa A cu Ua=260v si Io=65mA si impendanta de iesire de 250/8 ohm cu adaptare corecta, asa ca singura explicatie pt . inrosirea anozilor, ramine depasirea puterii amplificatorului, inclusiv puterea disipata pe anozi !

[Vizitator]

Chiar daca este un SEPP si in gol anozi nu se inrosesc in aceasta situatie, iar in prezenta semnal se intimpla acest lucru, presupune ca variaza puternic sarcina in raport cu fregventa (la joase unde impedanta trafului devine mica Rs scade sub valoarea admisa punind lampile in usor scurt).Raportul de putere in clasa A ramine constant atit in gol cit si la putere maxima.Puterea pe cele doua lampi inseriate ramine constanta dea lungul sinusoidei intro perioada ,cele doua lampi trebuie sa lucreze echilibrat sa isi varieze rezistenta cam in acelasi mod si in antifaza(una se deschide cealalta se blocheaza).Aceasta versiune de amplificator era utilizata in televizoarele alb negru rominesti numai ca nu mai aveau transformator difuzorul avind 750 ohmidesigur si lampile erau de putere mai mica(PCL86,PL84) L_ulde la 86 si L_ul de la84 facind acelasi lucru la alta scara.

[blue]

Chiar daca este un SEPP si in gol anozi nu se inrosesc in aceasta situatie, iar in prezenta semnal se intimpla acest lucru, presupune ca variaza puternic sarcina in raport cu fregventa (la joase unde impedanta trafului devine mica Rs scade sub valoarea admisa punind lampile in usor scurt).Raportul de putere in clasa A ramine constant atit in gol cit si la putere maxima.Puterea pe cele doua lampi inseriate ramine constanta dea lungul sinusoidei intro perioada ,cele doua lampi trebuie sa lucreze echilibrat sa isi varieze rezistenta cam in acelasi mod si in antifaza(una se deschide cealalta se blocheaza).Aceasta versiune de amplificator era utilizata in televizoarele alb negru rominesti numai ca nu mai aveau transformator difuzorul avind 750 ohmidesigur si lampile erau de putere mai mica(PCL86,PL84) L_ulde la 86 si L_ul de la84 facind acelasi lucru la alta scara.

valderama, regret dar repeti niste teorii care pot fi adevarate, dar nu prea au legatura cu tema , in plus eu am spus foarte clar ca amplficatorul meu functioneaza bine si doar daca depasesc puterea pt care a fost proiectat apare fenomenul de supraincalzire a anozilor. Te asigur ca este bine echilibrat ,bine adaptat pe sarcina si este foarte diferit de amplificatoarele utilizate in televizoarele din anii 80, iar daca doresti sa ai informatia completa cauta topicul referitor la "amplificator MURRAY" !

[+_Florin_+]

Datorita lipsei de timp sunt tot la faza de proiectare... Ma poate lamuri cineva care este treaba cu socurile termice? De ce sunt necesare la puteri mari? Si cu ce as putea inlocui cel mai bine 6SN7? Multumiri anticipate.