mișa Postat Iulie 13, 2009 Partajează Postat Iulie 13, 2009 Scuzati ca scriu de doua ori. DAR, metoda initial propusa de mine de metalizare a sticlei in vederea obtinerii condensatorilor e foarte scumpa, adica costa foarte mult substantele necesare metalizarii. Incerc sa gasesc o metoda mai directa si mai ieftina, neafectind rezultatele. (metoda initial propusa am experimentat-o si functioneaza perfect)Sa nu uitam, codensatorii (sau condensatoarele) sunt marea problema. Hai sa o rezolvam. Link spre comentariu
Spitfire Postat Iulie 13, 2009 Partajează Postat Iulie 13, 2009 Dar condensatorii "verzi, cilindrici,rusesti" care erau utilizati la filtrarea tensiunii anodice(dupa traful de linii) 470pF/30KV nu sunt utilizabili la SSTC? Eu am folosit un astfel de condensator(in paranteza fie zis avea 750 pF in loc de 470pf cat scrie pe el, deci-ceramic;"nenorocitii" de ceramici isi maresc capacitatea) la cuplarea secundarului cu intrarea unui triplor urmat de alt...triplor. Link spre comentariu
teslina Postat Iulie 14, 2009 Partajează Postat Iulie 14, 2009 Nu sunt buni la SSTC, la frecventa de sute de kHz la care functioneaza un SSTC se incalzesc prea tare. In schimb sunt foarte buni la aplicatiile care utilizeaza curentul continuu de inalta tensiune. Am folosit "verzulii" din astia pentru un mic generator Marx cu rezultate foarte bune: http://www.geocities.com/romtcb/mset1.html Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 Sticla pentru condensator e deja aleasa si taiata la cota. Asteapta metalizarea. Inca citeva mici experimente si clarificarea unor probleme si trec la realizarea condensatorului. Nu vreau sa fac timpenii pentru ca reactivii, dupa cum am spus, sunt foarte scumpi si greu de gasit. Deja din banii investiti puteam sa-mi cumpar un condensator Maxwell, dar nu asta conteaza. Poate condendatorul cu sticla metalizata facut de mine e mai bun. Teslina, uita-te putin peste proprietatile condensatorilor cu dielectric sticla si da si tu cu parerea. Dupa cum am zis la inceput, daca reuseste condensatorul, merg mai departe... macar pun la punct o tehnologie home-made nesecreta. In domeniul condensatorilor home-made, nu am gasit pe internet ceva asemanator si nici vreun condensator despre care sa se zica ca e bun.Poate nu reuseste experimentul, dar cel putin eu, am invatat multe. Link spre comentariu
teslina Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 Iata cativa din parametrii de care trebuie sa se tina seama la constructia unui condensator pentru un traf tesla : http://www.richieburnett.co.uk/parts.html vedeti la Primary Tank Capacitor Misa, parerea mea o stii. Sticla are pierderi dielectrice mari, mai mari decat materialele plastice. Peliculele subtiri de metal pot fi distruse in scurt timp de curentii de descarcare mari, de ordinul sutelor sau miilor de amperi (in cazul tau daca vrei sa faci de putere mare). In plus neomogenitatea materialului sticlos face sa apara spoturi cu temperaturi mai mari, ceea ce poate duce la craparea sau explozia sticlei in timpul functionarii (carcasa ermetica pentru condensatori este un lucru strict necesar). Am experimentat si eu cu condensatori de sticla inainte de a trece la condensatori de tip MMC (multi mini capacitor = montaje de condensatori serie-paralel). Iata un montaj in care totul este identic (sursa, bobine, eclator, etc) cu exceptia condensatorului. Prima data am folosit condensatori cu sticla, cu folie de aluminiu si descarcarea arata cam asa: http://www.geocities.com/teslinasite/18.jpg Ulterior am trecut la MMC si aspectul s-a imbunatatit mult: http://www.geocities.com/teslinasite/13.jpg Este posibil ca prin tehnica ta sa obtii condensatori cu pierderi mai mici, dar nu cred ca vor egala vreodata un Maxwell, si mai ales nu cred ca vor tine mult la puteri de ordinul zecilor de kW cum vrei tu. Si eu sunt curios ce o sa iti iasa. Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 Nu sunt convins ca ai studiat condensatorii cu sticla.Sti care e o mare problema la ce vreau sa fac eu? Conexiunile. Nu poti cositori pe o suprafata de cupru pe sticla. Pentru asta am ales un aliaj special (am vorbit mai sus).Aliajul Rosee, cu punct de topire 94 grade, aliaj din plumb staniu si bismut. Asta il am, l-am preparat cu multi ani inainte.Mi-ar fi placut sa lipesc cu aliajul Wood cu punct de topire 60 grade dar acesta contine cadmiu, si cadmiu metalic nu am reusit sa obtin. Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 In mod clar nu am cum sa egalez condensatorii Maxwell, cel putin ca volum. Condensatorii pe care ii vizez eu sunt mult mai mari ca volum. In principiu, condensatorii cu sticla ar trebui sa fie mai buni ca cei Maxwell.Oricum, tintesc sus de tot, altfel nu merita efortul. Link spre comentariu
teslina Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 Oricum, condensatorul tau va fi unic, nu cred ca va putea fi replicat de cineva, pare destul de dificil de construit. Ce ar fi daca ai renunta la ideea de a lipi conexiunile cu tot felul de aliaje ciudate. Practic doua placi de sticla ar putea fi conectate prin armaturile de aceeasi polaritate, prin intermediul unor placi de cupru (conductor mai bun decat aliajele tale cu plumb). Iata un desen pe care l-am figurat aici: DESEN Clic pe descarca atasamentul, pentru a vedea poza. Am incarcat-o pe google, imageshack nu stiu ce are in seara asta. Dupa cum vezi toate placile de aceeasi polaritate se pot conecta intre ele (cele albastre separat si cele rosii separat). In felul asta riscul de strapungere la marginea placilor este redus (daca pastrezi o margine de siguranta suficient de mare). Dupa ce asezi toate placile in pozitie pui jos si sus doua capace de plastic cu surburi de strangere din plastic care vor mentine contactul dintre armaturi si placile de conectare la electrozii principali ai condensatorului. Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 Conexiunile se pot face si asa. In electronica, ce nu e cositorit, nu e contact. Contactul sigur e cel cositorit. Poate ca ti se par ciudate aliajele dar de fapt nu sunt. Daca cumva merge totul si vei avea nevoie sa lipesti cu aliaj Rosee, iti trimit eu citeva grame. Cred ca am pentru multi condensatori.Nu se pune problema sa fie unic condensatorul. Tocmai in asta sta studiul meu, sa fie realizabil si la bani mai putini. Daca se punea problema sa fac acest condensator prin metoda initiala propusa de mine, il faceam si gata. Nimeni nu mai cumpara 300 grame AgNO3 (azotat de argint) cu mai mult de 3000 lei asa cum am cumparat eu..... Si alti reactivi... la niste preturi de va vine rau.....Incercam sa facem ceva mai ieftin.....Poate iese... Ne mai si distram... Mai invatam.....Nu te intereseaza cartea de care ziceam mai sus? E o raritate in limba romana. De la tratatele lui Nenitescu, nu prea exista carti de chimie serioase in romana. Nu ca asta ar fi una, dar totusi ( e la 10% din calitatea tratatelor lui Nenitescu dar e totusi un tratat stiintific) e OK. Link spre comentariu
teslina Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 Nu am fost interesat niciodata de galvanotehnica...Nu ii gasesc nici o aplicatie la ce fac eu.Apropo, nu te-ai gandit niciodata sa faci un condensator cu dielectric lichid, de exemplu ulei de parafina/ ulei de transformator? Practic placile de cupru sau aluminiu sunt scufundate in baia de ulei, in pozitie verticala si conectate alternativ impreuna. Avantajul unui condensator lichid este self-healing, in cazul aparitiei unei strapungeri. Uleiul poate fi usor schimbat. Este o constructie mai ieftina decat sticla cu depunere metalica. Este mai usor de intretinut. Constanta dielectrica este mai mare. In plus contactul cu suprafata armaturilor este mai intim (dupa incalzire si degazare) decat la sticla metalizata. Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 Ba da, m-am gindit prima data la un condensator cu dielectric lichid..... Dar nici nu m-am apucat sa-l fac din cauza stabilitatii. Nu ai cum sa stabilizezi distanta intre armaturi respectiv sa nu rezoneze mecanic. Din motivul asta nu se practica. In situatiile in care nu se pune problema de asta (nu sunt cond de hi pulse) se fac cu aer sau vid. In cazul nostru, din pacate nu sunt o solutie cum ar zice un audiofil "hi end".Si hai sa-ti mai spun o chestie. Am experimentat condensator cu sticla si staniol, multistrat, cu ulei. E OK dar nu e stabil cu temperatura si presiunea. Adica daca acordezi azi TC, peste 2 zile trebuie sa o reacordezi.Si inca o chestie pe care am observat-o studiind diferite materiale dielectrice: PVC-ul din tevile uzuale isi modifica proprietatile dielectrice in functie de conditiile de umiditate. Absorb umiditatea din aer si isi modifica chiar si dimensiunile mecanice. Taie de exemplu o bucata din tubul de PVC de 110 pe care il ai in casa si du-o intr-o pivnita umeda. Dupa o saptamina va avea 112mm. Isi va reveni la 110 daca o aduci inapoi in casa vreo citeva zile.Iata inca un element instabil.Sunt convin ca cei care au construit TC de alea cum ai pus tu in linkuri si cum vreau eu sa fac cunosc aceste fenomene. Link spre comentariu
teslina Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 Imi amintesc de un tip pe net Greg Hunter care a folosit condensatori de sticla (din sticle de bere) ajungand sa construiasca niste condensatori imensi: http://www.classictesla.com/hot-streamer/greg/bottle.htm Ideea este ca daca introduci in sistem suficienta putere astfel incat sa compensezi pierderile (folosind de exemplu un transformator de distributie), condensatorii de sticla se comporta foarte bine, iar rezultatele sunt excelente, in special la trafurile tesla mari. Par example, in cazul nostru: http://www.classictesla.com/hot-streamer/greg/6inch.htm Deci exista sanse ca Misa sa reuseasca, cu conditia ca pelicula de metal depusa pe sticla sa tina (Hunter a folosit armatura interna cu electrolit si armatura externa din folie de aluminiu) si in plus traful lui de inalta tensiune sa introduca in sistem cativa kW de putere electrica. .... Acordul nu ar fi o problema, de aia ai primar acordabil. Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 Pelicula conductoare de cupru intentionez sa o depun cam de 100 microni (strat foarte gros electrochimic vorbind) pe fiecare armatura. Mai mult decit suficient - zic eu.Sti care-i chestia, daca folosesti dielectric sticla, ideea e sa nu mai ai nimic in plus, nici aer, nici electrolit, nici ulei, etc.Singura metoda e metalizarea. Doar asa te vei putea bucura de proprietatile dielectricului.Doamne ce as ride sa vad o sticla strapunsa.... Oare cum arata gaura? Ca la plastic stiu. Link spre comentariu
teslina Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 http://brainrender.com/wardlabs/Media/sgtc/blowout.jpg Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 15, 2009 Partajează Postat Iulie 15, 2009 Acum sa nu te superi pe mine dar niciodata nu mi-a trecut prin gind sa metalizez sticle de alea care contin lichide. Eu vreau sa metalizez sticle plane, din alea care se folosesc la geamuri, pentru a putea pune mai multe una peste alta si sa obtin capacitatea dorita.Si in plus de asta arata rau. Mai bine nu fac nimic decit sa fac o improvizate din aia.Ce arata tipu' in poza de mai sus? O strapungere? Nu se vede.Hai sa lasam dumele. Exista o sumedenie de pareri si poze de la tot felul de nespalati si needucati, hai sa le filtram. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum