Tesla Coil

[mișa]

Da. Stiam filmuletele. Ceva de genul din filmul 2 sau 3 as vrea sa incerc.Am mai multe nelamuriri: Este o chestie critica sectiunea firului din secundar? De ce? Pe aici circula curenti mici. De asemenea: de ce nu au loc descarcari electrice intre spirele din secundar, ci doar intre tor si alte obiecte? Distanta e mai mica intre inceputul si sfirsitul secundarului. Izolatia nu e nicidecum pentru MV. De ce nu apare descarcarea acolo?Cu respect,misa

[mișa]

Dupa cum am spus, azi fac niste masuratori. Le-am facut. Cu izolator sticla metalizata cu grosimea de 4mm, am obtinut aproximativ 10nF pentru o suprafata de 30X40 cm. La puterea luata in calcul (20 KW) si la o tensiune de 20 KV in primar, condensatorul care s-ar incarca aproape la maxim pe o semialternanta ar fi de 0.15uF. Pentru asta am nevoie de 15 condensatori legati in paralel. Deci dimensiunea ar fi 30X40X8 cm plus izolatii si carcasa, un condensator rezonabil de mare - zic eu pentru scopul propus.asta viewtopic.php?f=197&t=35765 e atelierul meu trifazic.Daca nu comentati si criticati nimic, beau uleiul de sarpe singur si fac conctructia si nu mai zic nici eu nimic.Si-mi bag picioru... forumu' e pentru discutiii... daca nici aici nu ai.....

[teslina]

Secundarul este un sistem de tip sfert de unda (lamba/4). Capatul de jos este conectat la pamant si are voltajul minim si curent maxim, iar la capatul de sus, exact pe dos. Atata timp cat firul din secundar este continuu (nu are lipituri, intreruperi, etc), descarcarea va aparea doar la capatul de sus. Descarcarile de-a lungul bobinajului pot apare daca factorul de cuplaj intre bobinele primar si secundar este prea ridicat, daca eclatorul da rateuri, daca sistemul nu este in rezonanta. Daca totul e perfect, aceste descarcari nu apar (e ceva in legatura cu campul magnetic in jurul secundarului, nu stiu teoria perfect).Rezistenta ohmica a firului din secundar este si ea importanta pentru factorul de calitate (de supratensiune) a circuitului secundar Q = (1/R)* sqrt(L/C). Sunt si cateva chestii empirice in constructia trafului tesla dupa care in general oamenii se ghideaza. De exemplu, raportul intre diametrul secundarului si lungimea bobinajului este cuprins intre 3-5. Numarul optim de spire pe secundar ar fi 1200-1500 spire (un castig de 10% in lungimea scanteii pentru secundare cu mai mult de 1000 spire, dar nu mai mult de 1500. Pentru eficienta maxima, eclatorul trebuie sa se aprinda sincron cu frecventa peak=urilor de tensiune ale retelei de alimentare (100 Hz in cazul nostru). De asemenea sistemul trebuie calculat in asa fel incat in momentul stingerii arcului din eclator, toata energia din circuitul primar sa se fi transferat in secundar (momentul cand oscilatiile din primar ating minimul). Dar sa o luam pas cu pas.Eventual poate fi construit un condensator cu o singura placa de sticla, care se pune sub tensiune timp indelungat (cateva ore-24 ore) pentru a vedea daca rezista, cat de mult se incalzeste, daca prezinta variatii ale capacitantei, etcFain atelierul. Imi doresc si eu asa ceva, dar momentan trebuie sa ma multumesc cu camera personala.

[mișa]

Multumesc. Din ce mi-ai spus, (matematica) rezulta si mai mult ca impedanta firului din secundar nu are importanta( e mult mai mica decit celelalte marimi). Cred ca e vorba doar de constructie. Cine ne ofera baza stiintifica? Am sa incerc sa o gasesc.

[teslina]

Se pare ca este o legatura intre grosimea firului de bobinaj, spatiul dintre primar si secundar si factorul de cuplaj. Pe pupman.com este o discutie despre folosirea unui fir subtire pe secundare mai mari, iata raspunsul Dr resonance, unul din constructorii giganteniilor pomenite mai sus:Quote"I've wound some small coils with 42 AWG wire. They worked fine when poweredby a small 6 kV 20 mA open frame core/coil type nst.The important part is to set your coeff. of coupling between 0.1 and 0.14(max). Overcoupling is thecause of racing sparks.So, you can use any gauge you prefer just run it thru JAVATC to check the kfactor. You can adjust the "what-if" in JAVATC to different pri-sec spacingvalues, and also the height sec H1 above the primary height H1=H2 (in thecase of a flat spiral) to get almost any k value in the range 0.1 to 0.14.With smaller coils 0.14 seems to be the best while larger coils (6" dia andup) seem to work best with slightly looser coupling (long sparks) withcoupling in the range 0.1 to 0.12.Dr. Resonance"Din nou o chestie empirica nu stiintifica.

[mișa]

OK. O sa mai studiez. Deocamdata plec citeva zile (de revelion) asa ca La multi Ani!

[mișa]

Pina sa incep lucrul la condensatorul cu sticla m-am gindit sa mai experimentez ceva condensatoare. Am luat o teava multistrat si am acoperit-o cu un strat de ulei de motor 15W40. Am invelit-o cu o folie alimentara de aluminiu. Pentru a o presa cit mai bine am bobinat pe ea un strat se sirma de 0.8. A curs uleiul suplimentar de sub folie si sper ca a scos afara si aerul. Am incercat sa presez folia si cu banda izolatoare bine tensionata dar nu a fost suficient. Capacitatea se modifica daca stringeam teava. Teava multistrat are in interior un strat de aluminiu care reprezinta cealalta armatura. Pentru o teava de 25mm diametru acoperita cu staniol pe o lungime de 26 cm, am obtinut 485pF, capacitate stabila mecanic. Am testat condensatorul prin incarcare cu ajutorul unei bobine de inductie auto. Prin apropierea terminalelor condensatorului am obtinut arc de 3-4mm.De asemenea, am masurat capacitatea unui cablaj imprimat dublu placat (dielectric sticlotextolit) si am obtinut 1.8nF pentru o dimensiune aprox A4.

[teslina]

Misa nu ai cumva prin atelier un rulou de sarma emailata de 0,4 mm? Nu stii, Capodimonte mai vinde fire infasurate?Interesanta ideea cu teava de plexal. Intr-o vreme m-am gandit si eu sa arunc pur si simplu un colac de sarma de cupru izolata intr-un container cu electrolit (cele doua armaturi fiind lichidul din container si conductorul propriuzis). M-am gandit ca nu va functiona prea multa vreme si am renuntat in favoarea condensatorilor cu placi de sticla. Mai tarziu am trecut la MMC (multi-mini capacitors) cu condensatori din comert.Succes la experiente!

[mișa]

Sirma de bobinaj: http://www.tme.eu/ro/katalog/index.phtm ... szukaj%3D+

In Romania una din fabrici e la Zalau.

Nu am de 0.4.

 

Totusi, de ce nimeni (nu am gasit eu) nu a experimentat condensatori din sticlotextolit dublu placat? E un dielectric cu o rigiditate foarte mare si pierderi mici.

[teslina]

S-a facut si cu veroboard cu rezultate destul de bune, dar cu pierderi corona destul de mari. Am vazut pe internet chestia asta acum cativa ani, dar nu imi amintesc linkul.Multumesc pentru linkul cu sarma.Apropo, as vrea sa te intreb cu ce fel de lac iti impregnezi bobinajele? Eu nu folosesc lac si dupa un timp spirele de la baza incep sa cada si sa se suprapuna. (oricum, rezolv rapid problema re-bobinadu-l)

[mișa]

Pai nici nu imi imaginez ca vreun cond. home-made sa nu fie scufundat in ulei, caz in care dispar pierderile coroana.Nu am inteles intrebarea. La ce fel de bobine te referi? Cum adica cad spirele de la baza?

[teslina]

Pai vorbesc de secundarele de la trafurile tesla.Chestia este ca si eu folosesc o tehnica mai invechita. Dupa ce curat bine suprafata tubului de PVC cu glaspapir, il acopar cu o pelicula subtire de ceara. Cand bobinez, spirele se ingroapa oarecum in stratul de ceara si asta mentine bobinajul in forma. Cu trafurile tesla cu eclator (clasice) nu am probleme, pentru ca energia pusa in joc nu este foarte mare, iar secundarul nu se incalzeste. Lucrul se schimba insa la trafurile cu tuburi electronice, unde secundarul se incalzeste la temperaturi mari. Din cauza asta ceara se topeste si, in timp, spirele aluneca spre baza, ceea ce duce la incalecarea lor in ultimul sfert de la baza. secundarul functioneaza OK (atata timp cat firul nu are intreruperi sau nu formeaza unghiuri ascutite), dar rezultatul nu este prea estetic. Ma intrebam daca dupa bobinare nu as putea impregna bobinajul cu ceva, astfel incat sa solidarizez spirele intre ele si bobinajul la suprafata tubului de PVC. Vad ca cei de pe tesla list recomanda lacuri pe baza de poliuretan (la noi echivalentul ar fi iaht-lac, ceva folosit pentru etanseizarea ambarcatiilor). Am gasit la Dedeman, dar nu am folosit niciodata pentru ca pute ingrozitor si nu am cum usca secundarul intr-o camera de apartament. Ma gandeam ca poate cunosti/folosesti un alt fel de lac, electroizolant, cu uscare rapida care sa nu puta prea tare si care sa fie disponibil in RO.

[mișa]

Am inteles! Eu de cind am descoperit rasinile epoxidice am uitat ca mai exista alte metode de impregnare. Folosesc frecvent Bison epoxy si UHU epoxy, ambele se gasesc in varianta cu intarire rapida sau lenta. Pentru bobine sau alte chestii electrice trebuie sa alegi varianta transparenta. Atentie, varianta cu intarire rapida nu o poti folosi decit citeva minute. Se gaseste la super-marketuri, papetarii, chimicale si se prezinta sub forma unei seringi duble. Continutul lor trebuie amestecat foarte bine (mai mult decit crezi ca e necesar). Caut ceva poze ca sa vezi cum arata si editez postul. Avantaje:Toate-pret. (sunt scumpe)Folosesc de multa vreme asa ceva si iti pot spune diverse constatari si diverse procedee.Sper sa fie bune si la aplicatia asta. Eu nu am mai construit Tesla coil. Cea mai mare tensiune cu care am facut experiente a fost aprost aprox 20KV. Le-am testat si in RF (400-500MHz dar la tensiuni mici si se comporta foarte bine)In alta ordine de idei, daca fixezi tapan capetele bobinajului, nu ar mai trebui sa alunece nici daca nu le impregnezi cu nimic.

[mișa]

6 coturi din tabla zincata. Prin cositorire si prelucrare poarte fi facut sa arate foarte frumos.

[teslina]

Cool!!Daca la sfarsit nu iti iese instalatia sa mi-l vinzi mie.