Tesla Coil

[mișa]

Da corect, de primar era vorba. Acum trebuie sa merg la o firma de paluri sa-mi taie si sa bordureze 2 placi circulare de pal de 65cm diametru. Trebuie sa ma gindesc la o metoda de fixare a secundarului in asa fel incit sa-l pot regla pe verticala, respectiv sa reglez gradul de cuplaj magnetic cu primarul.

[mișa]

Da, tot eu pun consecutiv... Am masurat frecventa de rezonanta a secundarului: 229KHz fara tor, 178KHz cu torul despre care zice Teslina ca e prea mic. Probabil cu un tor potrivit ajung la 120-140KHz.(o masuratoare exacta face cit 1000 de estimari si calcule)

[teslina]

Poti folosi toroizi suprapusi (conectati intre ei printr-un cilindru metalic). Toroidul de deasupra cu o raza mai mare are dublul avantaj de a permite o lungime mai mare a streamerilor si de a scadea rata descarcarilor spre primar, toroidul mai mic, situat la capatul primarului joaca rolul de supresor al pierderilor prin corona la capatul superior al bobinajului. In general, pentru toroid se accepta empiric ca diametrul sectiunii tubului sa fie egal cu cel al secundarului iar diametrul mare sa fie egal cu lungimea bobinajului secundar (ceea ce este exagerat in cazul asta). Un toroid superior, cu diametrul mare de 2-3 ori mai mare decat cel inferior cred ca e suficient.

[mișa]

Ma gindesc la un singur toroid, ca e mai frumos...

[mișa]

Dupa formula empirica propusa de Teslina, torul rezultat pare a fi destul de mic iar diametrul interior e foarte mic. Datele sunt: diametrul secundarului 13.3 cm, lungimea bobinajului aprox 90 cm. Deci rezulta un tor cu diametrul exterior de 28.6cm si diametrul interior de 2 cm. Ceva pare ca nu e in regula.

[teslina]

Cred ca nu m-am exprimat eu destul de clar, asa ca atasez un material publicat de mine pentru toploads:

 

http://www.sciencezero.org/vasil/teslina/capsec.html

 

D2 este diametru sectiunii tubului din care este facut toroidul si ar trebui sa fie egal cu diametrul secundarului, adica cu 13,3 cm. D1 este diametrul mare al toroidului si ar trebui sa fie egala cu lungimea bobinajului, adica 90 cm. Cum 90 cm mi s-a parut cam mult am propus o varianta mai mica, desi la 90 de cm, toroidul este o piesa impresionanta.

[mișa]

Da, corect, m-am grabit! Traiam cu impresia ca lungimea exterioara a torului (2piR) trebuie sa fie egala cu lungimea secundarului.

[teslina]

E vacanta de Craciun, asa ca am reusit sa mai termin un proiect.

 

Ideea este de a influienta aparitia unui anumit fel de streamer prin modificarea electrodului de inalta tensiune, pastrand toti ceilalti parametri ai sistemului constanti. Terminalul de inalta tensiune este o sfera mare (folosita ca rezervor de sarcina, diametrul fiind astfel ales incat sa intarzie aparitia scanteii pana dupa atingerea potentalului maxim). Pe sfera mare se gaseste o alta sfera de diametru mai mic, neconectata fizic cu sfera mare (sustinuta de un suport cilindric izolant) care serveste ca electrod promotor al formarii streamerului. Se poate gasi in final un diametru potrivit, astfel incat toti streamerii sa se uneasca intr-o singura descarcare asemanatoare cu cele din globurile cu plasma.

 

Poze si filmulete aici (postez doar linku', mi-e lene sa le incarc din nou pe forum):

 

http://4hv.org/e107_plugins/forum/forum_viewtopic.php?81334

[mișa]

Foarte interesant e ce vrei sa obtii tu!!! Am sa fiu si eu atent la asta.Pina una-alta, tinind cont de eclatorul care l-ai facut: daca in paharelele de cupru pui apa, nu se va incalzi nimic la mai mult de 100 grade, ceea ce e absolut decent. Apa va fierbe, se va evapora, iar dupa fiecare experiment o vei completa. E o idee interesanta. 100 grade celsius nu e o temperatura mare pentru un eclator. Poti elimina ventilatorul, care dupa parerea mea nu e bun acolo: influienteaza negativ arcul electric din eclator. Acest arc e esential sa aiba o lungime minima. Forma arcului e curbata clar de curentul de aer. (de sarbatori poti pune ulei de sarpe in paharele, fierbe la 68 de grade, deci e mai bine )

[teslina]

Nu sunt paharele, sunt mufe reduse, fixate prin interior cu surub cu piulita:

 

http://www.nfgtrade.ro/mufa_redusa_cupru_m_m_22_18-p295.html

 

Nu am cum sa pun apa in ele.

 

Curentul de aer nu raceste electrozii, are rol in ruperea arcului (la primul nod al oscilatiei in primar, cand curentul in primar scade la valoarea minima si toata energia este transferata in secundar). Procesul de stingere (quenching in engleza) este foarte important pentru buna functionare a trafului tesla. Ceea ce se realizeaza mecanic intr-un rotary gap (prin indepartarea electrozilor mobili de cei statici) se realizeaza prin curentul de aer intr-un eclator static.

[mișa]

Inca nu inteleg de ce e important procesul de stingere dar studiez.Mi-am dat seama ca "paharelele" sunt reductii pentru ca am lucrat cu tevi de cupru, dar puse in pozita aia arata ca niste paharele. Pot fi umplute cu apa daca le cositoresti un fund de tabla sau din cablaj imprimat dar inteleg ca nu are rost. Eu am citit in diverse locuri cum ca racirea eclatorului e foarte importanta, de aia am propus umplerea cu apa.

[teslina]

Nu tine lipitura aia la temperatura eclatorului.

 

http://wiki.4hv.org/index.php/Quenching

 

Sigur, fluxul de aer raceste intr-o oarecare masura electrozii dar nu suficient. In trafurile tesla construite cu MOTs electrozii eclatorului sunt practic incandescenti, cu tot fluxul de aer suflat pe ei. Suflarea coloanei de plasma din arc, in momentul in care curentul de descarcare scade la valoarea minima este mai important pentru stingerea eclatorului. Un alt exemplu este eclatorul multiplu (arc electric segmentat in mai multe portiuni) in care pierderile sunt mai mari, dar potentialul de aprindere dintre doi electrozi consecutivi fiind mai mic este mai usor de stins.

[mișa]

Pai tocmai asta e ideea: Daca le umpli cu apa, ele nu vor trece de 100 grade decit dupa evaporarea completa a apei indiferent ce putere "bagi" in ele. In cazul asta lipitura nu se topeste.Oricum, incalzirea va fi mult mai lenta datorita caldurii specifice extrem de mari a apei (mult mai mare ca a cuprului). De asemenea caldura latenta de vaporizare a apei e foarte mare. Eu cred ca traful tau ar trebui sa functioneze continuu mai mult de 10 minute ca sa se evapore apa din paharele.

[teslina]

Nu functioneaza in practica, in zona arcului electric voi avea o zona incandescenta, mult mai fierbinte decat restul corpului electrodului, desi in interior apa va continua sa fiarba. Chestia cu mentinerea constanta a temperaturii pana la evaporarea completa nu functioneaza decat pentru sisteme izolate de tip bomba calorimetrica. In calorimetre se ajunge la un echilibru, dar intr-o anumita perioada de timp lucru care nu se verifica in procese in care caldura este primita sau cedata foarte rapid.

 

Uite un exemplu in care gheata ar trebui sa se incalzeasca pana la temperatura de topire si ulterior sa se topeasca accelerat pe masura ce primeste caldura, dar dupa cum vezi poate fi adusa la incandescenta inainte de a surveni o topire observabila:

 

 

In plus abur si inalta tensiune nu merg bine. E mai buna varianta cu flux de aer.

[mișa]

De unde sti ca nu mergre in practica? Filmul care l-ai pus tocmai demonstreaza ca merge! Mie mi se pare un exemplu concludent de conductie termica buna a cuprului. E foarte important acest aspect.