Tesla Coil

[Vizitator Akun]

Aha multumesc.Dar nu exista totusi riscul ca arcurile sa atinga o componenta metalica ceva de la aparat?Sau secundarul tesla trebuie sa fie cat mai departat de restul circuitului?

[teslina]

In general primarul si secundarul (bobina tesla propriu-zisa) sunt situate in partea de sus a instalatiei ceea ce protejeaza componentele de contactul cu scanteia de inalta tensiune. Singura componenta expusa ar fi primarul, dar si acesta poate fi protejat printr-un "strike ring" respectiv o spira intrerupta, conectata la pamant si situata cam la 3-5 cm desupra spirei exterioare a primarului. Streamerii vor lovi "strke ring-ul" iar primarul va fi protejat. In general descarcarile au directie ascendenta datorita aerului cald din canalul de descarcare, dar unii streameri se indreapta in jos asa incat este bine ca primarul sa fie protejat. Exista desemenea un eclator de protectie la iesirea trafului de alimentare de inalta tensiune care il protejeaza de eventualele varfuri de tensiune aparute pe infasurari, fie prin lovirea de catre un streamer a unui componente, fie prin aparitia de supratensiuni de rezonanta in circuit pe diverse armonici.

 

Iata, in imagine se vede bine "strike ring-ul" de care vorbeam.

 

http://www.nic.funet.fi/pub/sci/electrical/tesla/pictures/turner/bgcoil_1.jpg

[Vizitator Akun]

Ok, multumesc mult. Oricum pana la constructie mai avem de parcurs partea teoretica, dar e bine sa le stim din timp.

[mișa]

Iata transformatorul lui misa. 20KV, 3KW. Urmeaza carcasa, izolatorii, protectiile, etc.

[sdx]

Superb

[mișa]

Am facut primele masuratori. Primarul de 230 alimentat cu 2.19V, in secundar am obtinut 182V. Pe acelasi primar 45V, am obtinut intre 2 virfuri la 4 mm arc ce se amorseaza singur. Mai mult nu vreau sa cresc tensiunea un secundar decit dupa ce scufund traful in ulei.

[teslina]

Wow Arata bine. Mi-e frica totusi de riscul de strapungere, bobina secundara umple toata lungimea ferestrei, de aceea as insista sa nu fie folosit la tensiunea nominala ci la una mai redusa, 10 kV sunt suficienti.....phiii..ce fain ar fi traful asta pentru experimentele mele cu tuburi, la tensiune de iesire medie (mai ales ca urmatorul VTTC va fi unul cu GMI-90 cu 33 kV pe placa).Eu cred ca din monstrul asta poti scoate mai mult de 3 kw. Peste 2 kW scot eu cu trafurile mele de microunde puse in paralel.Vad ca suntul nu a mai incaput , asta inseamna ca va trebui limitat curentul cu un balast extern. Balastul este necesar pentru a limita curentul in spark gap. Daca in eclatorul principal apar arcuri de putere, oscilatia se intrerupe. Cred ca un limitator de curent bun ar putea fi facut dintr-un traf de sudura, mai ales ca regimul de putere se poate fixa in trepte.Felicitari Misa, un proiect foarte frumos!

[mișa]

Suntul incape perfect si chiar acum desenam cum am sa-l plasez si stabileam cotele. Acusi pun mina pe flexuri, polizoare si aparat de sudura si fac carcasa trafului, ce include sina de alunecare pentru suntul magnetic si surubul de reglaj. Suntul nu trebuie sa aiba aceeasi sectiune ca miezul. Poate fi mult mai mic, vezi trafurile de sudura. (nu reglez puterea chiar de la zero)Si mie imi este putin frica de strapungeri dar: Secundarul nu umple toata fereastra. De la ultima spira pina la marginea izolatiei sunt min. 8mm (10 am vrut sa las). De la marginea izolatiei pina la marginea ferestrei sunt mai mult de 3 mm. Incape perfect o sticla de 3 mm. Oare sa pun pe lateral cite o placuta de sticla sau sa las totul pe seama uleiului? (125-150KV/cm) Din cite am citit uleiul de transformator e mai rigid ca sticla. (oare?)Si eu cred ca de fapt as putea scoate cam 5KW. Tolele sunt destul de bune. Le-am vazut foaia de catalog cind le-am cumparat dar nu am avut-o decit pe hirtie si nu mai stiu unde am ratacit-o.Daca o sa mai construiesc vreodata traf de inalta tensiune, am sa comand tole mai lungi. Tabla de tole vine sub forma de rola de latime standard. (rola de citeva sute de Kg pina la 1t) O firma din Cluj cumpara asa ceva si la comanda imi taie la ce lungime doresc eu, evident contra cost.

[teslina]

Eu zic sa lasi doar uleiul si sa nu mai folosesti placuta de sticla. Uneori dielectricii au tendinta de a favoriza descarcarea de-a lungul lor.

[mișa]

Si-apoi cu teama de strapungeri... eu privesc problema cam asa: Deoarece nu am gasit specificatii exacte, trebuie sa experimentez pe baza cunostintelor si experientei mele. Asta inseamna un anumit grad de risc. In cel mai defavorabil caz ia foc totul si o iau de la zero, folosind noile cunostinte acumulate. Ce? cu primele secundare nu am patit-o? La dimensiunea respectiva nu e buna solutia cu sticlotextolit lipit cu epoxi. A trebuit sa o iau de la zero.OK, nu am sa pun sticla. Ce pacat ca in cazu asta daca ai luat hotarirea gresit trebuie sa o iei de la zero...A pro pos de ce ai spus tu cu tendinta de descarcare pe suprafata. Sticlotextolitul din care se fac cablajele imprimate are o astfel de tendinta foarte puternica, mult mai puternica decit sticla, pvc-ul sau plexi, deci si din aceasta cauza nu recomand acest material pentru constructia mosoarelor de bobinaj HV. (de putina vreme am facut acest experiment folosind suprafete extrem de curate)

[mișa]

Mi-am luat inima in dantura si am pus mina pe sculele de care vorbeam mai sus. Azi am facut suportul transformatorului. Macar de acum am de unde sa il apuc daca vreau sa-l mut. (e foarte greu)Poate vi se pare banal dar va asigur ca realizarea carcasei (in care va fi scufundat traful in ulei), suportului cu reglajul shuntului si izolatorilor de iesire sunt mai dificil de realizat ca transformatorul in sine.

[mișa]

Am mai lucrat cite ceva la traf.In alta ordine de idei, la puterea asta cred ca e necesar ca eclatorul sa-l fac cu pastile de wolfram. Oare sunt bune de vidia (carbura de wolfram)? Din wolfram pur nu am cum sa fac rost.

[teslina]

http://shop.ebay.com/?_from=R40&_trksid=p3907.m38.l1313&_nkw=tungsten+rods&_sacat=See-All-Categories

 

Nu stiu cat de buna conductoare este carbura de wolfram. Parca nu am prea auzit de ea in literatura.

O solutie ar fi sa rupi arcul in mai multe portiuni ca sa scazi uzura electrozilor. Astfel sa folosesti de exemplu un eclator rotativ in serie cu un eclator static cu 4-5 segmenti. Cel static cu electrozi de cupru cu suprafata mare de racire, iar cel rotativ cu electrozi de tungsten/ carbura de wolfram.

O solutie la care ma gandesc de ceva vreme este folosirea in locul electrozilor statici din eclatorul rotativ a unor tevi de cupru din care sa iasa un jet de aer la presiune care sa raceasca electrozii si in acelasi timp sa imbunatateasca stingerea arcului in eclator. Directia jetului ar fi perpendiculara pe suprafata discului rotativ si localizata, franarea nu ar fi atat de importanta cum ar fi daca as utiliza o turbina de racire pe acelasi ax.

[mișa]

Multumesc de link.

Vidia conduce curentul electric. Contine putin carbon, poti sa faci o comparatie cu fonta, dar in loc de Fe e W. Aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Tungsten_carbide zice si rezistivitatea. E OK.

Poti testa cu un burghiu cu virf de vidia. Eu am bastonase cu sectiune patrata de 5X5 mm si lungime cam de 30mm. Se folosesc pentru cutite de strung.

[mișa]

Am facut niste izolatori din poliamida, cumparata de aici http://www.sculesiechipamente.ro/PTFE-T ... da-PA.html bara de 35 mm.

De asemenea, pun niste poze cu pastile de vidia. Sunt ieftine, ca pentru strungari.

 

 

Daca nu mai posteaza nimeni aici, nu am sa mai scriu nici eu.....CLAR?