Sursa (SMPS) +/-50v pt amplif

[Marian]

Robert tot n-ai inteles ce vroiam sa-ti spun, hai sa incerc sa reformulez, ca sa ( sper eu ) intelegi de ce umplerea nu variaza cu sarcina.

 

-Traful de semipunte functioneaza pe fix acelasi principiu ca si traful banal de retea ( ca si orice alt traf de la surse in comutatie cu conversie directa ), se alimenteaza primarul cu o anumita tensiune, si se induce in secundar/secundare o tensiune proportionala dictata de raportul de transformare.

-Raportul de transformare este Np/Ns, adica numarul spirelor din primar impartit la numarul spirelor din secundar.

-La semipunte stabilizata ( ca orice alta sursa cu conversie directa ), se alimenteaza o inductanta cu pulsuri dreptunghiulare cu o amplitudine egala cu cea din secundar, si se obtine o tensiune stabilizata care este produsul dintre umplere si amplitudinea pulsurilor. Umplerea evident este raportul dintre tensiunea stabilizata si amplitudinea pulsurilor primite de la traf. Spre exemplu daca avem pulsuri de 50V si dorim sa obtinem stabilizata de 40V atunci umplerea va trebuie sa fie, care? Pai 40/50 adica 0,8 sau 80%, de asta se va ocupa integratul de control care va ajusta umplerea in functie de tensiunea ce o vede la iesire prin intermediul buclei de reactie.

 

Nicaieri in tot ce am scris aici nu intra si sarcina pentru ca ea chiar nu conteaza atata vreme cat este sub nivelul protectiei ( daca exista ) si nu devine o suprasarcina. In regim normal de lucru sarcina si variatiile ei chiar nu au importanta in stabilirea umplerii, integratul vede o tensiune de iesire si ajusteaza umplerea astfel incat sa obtina iesirea exact cat trebuie. Recitind tot ce am scris mai sus poti intui ( sper ) ca singura influenta pe care sarcina o poate exercita asupra umplerii este una indirecta prin pierderi substantiale "pe traseu" adica daca sursa este subdimensionata incepand chiar de la punctul de conexiune la retea si terminand pana la insasi sarma cu care traful este bobinat, atunci in sarcina pot aparea caderi de tensiune importante care pot influenta umplerea pentru ca pulsurile din secundar pot scadea in amplitudine suficient de mult fata de mersul in gol, si deci pot afecta raportul care stabileste umplerea, dar o sursa care functioneaza intr-un astfel de regim este tocmai buna de aruncat.

 

Concluzia? Pai n-am inteles ce reglai tu acolo in al 2-lea clip astfel incat umplerea se vedea ca variaza, dar sarcina categoric nu. Poate ne lamuresti exact ce faceai in al 2-lea clip.

[FRobert]

'Concluzia? Pai n-am inteles ce reglai tu acolo in al 2-lea clip astfel incat umplerea se vedea ca variaza, dar sarcina categoric nu. Poate ne lamuresti exact ce faceai in al 2-lea clip.'

Dl. Marian un mic clip cum m-am gandit eu la stabilizarea iesirii, nu doresc s-o adaptez, este pur informativ.

[Vizitator]

Diodele alea ar trebui sa fie putin caldute la acel consum, la mine la un curent in sarcina de 50A se incalzesc cu radiatoare mici pina in 50 grade...

[Marian]

Robert o sursa stabilizata trebuie sa mentina iesirea perfect fixa si stabila la iesire indiferent de nivelul sarcinii, atata vreme cat esti sub pragul limitarii, iesirea n-are trebui sa varieze mai mult de cateva zeci, poate sute de mV cel mult, la tine scade cu 4V ceea ce este inadmisibil de mult pentru o sursa stabilizata in tensiune, nu stiu ce ai tu acolo, nu inteleg nici ce cauta potentiometrul ala care se vede in clip, acolo, am incercat sa iti explic cate ceva dar pare-se in zadar, asta e macar am incercat...

 

PS: Cum este configuratia buclei de reactie la tine? Refa schema asa cum este montajul ca nu inteleg din ce ai postat pana acum.

[FRobert]

Clipul cu mentinerea tensiunii (cat de cat) stabile a fost pur  for fun. Cum am mai scris am inceput experimentele cu sursa inainte sa fiu membru pe forum, si dintr-o interpretare gresita in privinta de ce a crapat dioda bootstrap MUR120 am inceput sa experimentez. Daca este interesat cineva de montajul feedback pot sa dau informatiile dorite. Eu nu o sa-l folosesc. Multumesc Dl. Marian pentru explicatia cum lucreaza sursa stabilizata. Sa fiu sincer nu prea l-am inteles, din cauza ca n-am vazut schema de genul, si oricum am foarte putine cunostinte si vechime in domeniu. Incerc sa ma inspir si eu din scheme de la producatori de sisteme audio.

In rest as dori sa rezolv:

-dece se incing diodele redresoare

-caderea de tensiune semnificata. Cu ce densitate de curent trebe calculat. In cazul meu este 5A/mm^2.

-bucla limitare in tensiune. Eventual daca pote da cineva linkul unde pot gasi sursa lui Tvicol cu modificarile finale.

- ar fi fantastic si un pfc activ (cred ca cer prea mult)

Cu respect

Robert

Editat Noiembrie 17, 2015 de FRobert

[Marian]

Cred ca esti cam optimist cu PFC-ul tau activ, ai probleme cu teoria elementara pentru comutatie, incearca sa intelegi mai multe si sa te multumesti cu pasi mici. Arunca-ti un ochi aici:

http://www.elforum.info/topic/82737-modificare-sursa-atx-proiect-didactic/

 

Sunt convins ca te va ajuta.

[ionapostol]

Salut, vad ca nu prea mai intra lumea pe aici dar totusi vreau sa intreb ceva in legatura cu aceasta sursa pe care am construit-o si eu cu cablajele si group buy-ul pt piese de la inceput.

Am montat-o in amplificatorul lui Tiberiu Vicol (pt care a si fost construita) si am constatat ca la volum mic se aude un mic zgomot ciclic foarte greu audibil si cred ca e din cauza sursei. Nu stiu ce sa fac, exista vreo varianta de a elimina acest zgomot?

Multumesc

Editat Martie 11, 2016 de ionapostol

[Marian]

Unde se aude zgomotul, in boxa sau dinspre sursa?

[ionapostol]

Nu credeam ca mai raspunde cineva. Zgomotul se auzea in boxa , se pare ca era cumva de la aranjarea cablurilor de alimentare deoarece daca le miscam, zgomotul isi schimba intensitatea. Am refacut cablurile le-am rasucit + ferita pe ele si se pare ca am rezolvat problema. Acum am lasat amplificatorul pornit fara semnal si dupa un timp am verificat sursa daca se incalzeste. Transformatorul mare  , mai bine zis bobinajul era cald iar ce m-a ingrijorat era inelul mare de ferita bobinat cu sarma groasa de langa transformator care era fierbinte. Este normal asa? Altceva nu se incalzeste.

Multumesc

Editat Mai 8, 2016 de ionapostol

[Vizitator]

Discuti de inelul bobinat care este pus intre diodele redresoare si electrolitici?

Este cumva galben, miezul toroidal pe care este bobinata sirma groasa?

Poti pune o poza?

[ionapostol]

Da , cred ca da cel galben din dreapta jos.Sursa din imagine nu este a mea , eu am toate componentele inclusiv radiatoarele montate.

Multumesc

Editat Mai 13, 2016 de ionapostol

[Marian]

Acel tor ( inel ) nu este de ferita ci din pulbere de fier, as zice ca este T106-26 judecand dupa poza, si da este normal sa se incalzeasca avand in vedere parametrii sursei.

Solutia ar putea fi un tor cu permeabilitate mai scazuta, insa nu foarte scazuta deoarece risti ca ce castigi din miez sa pierzi pe cupru.

[Vizitator]

Inlocuieste-l cu un tor rosu sau un tor negru (-2 respectiv -60), si va sta rece, acel miez nu este potrivit pentru aplicatia de aici.

Si torurile MPP cele pentru bobinele de PFC pot fi folosite (cel albastre), insa vezi sa fie din acel material si nu din ferita.

Ca sa verifici ce material este (pulbere metalica sau ferita), bobinezi 10 spire si masori inductanta, daca are sub 100uH miezul este vun, daca are peste 500uH

Evident numarul de spire va trebui adaptat pentru fiecare miez in parte pentru a avea inductanta ceruta de acest SMPS.

Daca esti din Bucuresti se te deplasezi pina la mine iti dau eu gratuit un miez.

Cu cel galben cu alb (-26), nu faci treaba la tensiuni mari si frecvente peste 30kHz, este o problema pe care o spun de mult timp pe forum dar nimeni nu tine seama de ea.

 

Ai aici 3 miezuri care se pot folosi pentru acea bobina:

 

[Marian]

Si eu la randu-mi am tot spus ca permeabilitate prea mica nu este indicata deoarece muti pierderile de pe miez pe cupru. Si exemplific cu un calcul rapid, T106-26 pentru 100uH are nevoie de cam 32 de spire, lungimea medie a unei spire la T106 este de cca 4cm ( masurat de mine, ca am tot bobinat la toruri din astea ), deci lungimea totala ar fi 1,28m, presupunem sarma cu diametru de 1mm si 3Acc, la un metru, sarma de 1mm are o rezistenta de 22,3m Ohm ( conform unui tabel ), deci 1,28m are o rezistenta cc de 28,5m Ohm, la 3A pierderile pe cupru sunt 3²*0,0285, adica aproximativ 0,25W.

 

Acelasi T106 dar cu mixul -2, pentru 100uH sunt necesare la el 86 de spire ( deci aproape triplu ), lungimea totala a sarmei ar fi 3,44m, rezistenta cc totala 76,7m Ohm, pierderile pe cupru aproape 0,7W, si tinand cont ca lungimea unei spire creste pe masura ce straturile cresc, lungimea totala cel mai probabil ar fi si mai mare si deci si pierderile si mai mari. Ideea este ca nu mi se pare convenabil sa triplez pierderile pe cupru pentru a reduce pe cele in miez, deci trebuie sa fie solutii de compromis intre cele 2 extreme, si chiar sunt, spre exemplu mixul -52 pe care l-am mai pomenit, si care are cam aceeasi permeabilitate cu -26, insa pierderile in miez sunt cam la jumatate, ceea ce nu poate fi decat bine, ar mai fi -28 sau -33, sau de ce nu poate chiar si -18, toate au permeabilitate mai mica ( dar nu foarte mica ), ceea ce solicita mai multe spire, si prin urmare reduce inductia in miez deci si variatia de inductie, si implicit pierderile ( ca variatia de inductie este cea care cauzeaza pierderile ).

 

Apoi inductanta nu poate fi oricare la o sursa stabilizata, o inductanta prea mica are avantajul unei inductii continue mici in miez, si sarma putina deci pierderi mici pe cupru, posibil si un raspuns mai rapid al buclei de reactie ( cu conditia ca sa nu se afecteze stabilitatea acesteia ), insa o inductanta prea mica inseamna si o variatie de inductie prea mare, si deci pierderi in miez mari. Invers, o inductanta mai mare are avantajul unei variatii de inductie mai mici ( variatie de curent mai mica ), si deci pierderi mai mici in miez, insa o inductanta prea mare inseamna riscul saturatiei sau oricum o functionare aproape de limita, acolo unde permeabilitatea initiala scade si toate calculele sunt date peste cap, tot o inductanta prea mare presupun multe spire, deci sarma multa si pierderi in cupru mai mari, colac peste pupaza, raspunsul buclei de reactie poate fi incetinit... Ideea este ca e bine sa se aleaga o valoare optima de compromis intre conditiile de lucru ale schemei si miezul dorit a fi folosit.

 

Sunt chestii care s-au tot spus, si putini totusi le retin, si prin urmare intrebarea "de ce torul se incalzeste" reapare iar si iar, la un moment dat o sa ma plictisesc sa tot scriu aceleasi lucruri si voi ignora astfel de cereri sau si mai rau, poate le voi muta la incepatori pe motiv ca scad prea mult nivelul sectiunii...

[Vizitator]

Marian, hai sa privim lucrurile REAL asa cum sint in cazul de fata.

Acea bobina de la iesire pentru acest tip de SMPS nu va avea niciodata 100uH inductanta decit daca vrei un curent de maxim citeva sute de miliamperi, eu nu stiu de unde scoti tu 100uH per bobina sau 2x100uH daca este miez comun.

Daca bine ma uit la ce are colegul acolo in poza sint maxim 10-15uH; vad citeva spire cu sirma bobinata 2x pe miez -26. 

Stosor avea la sursele lui 2x10uH si intotdeauna folosea miezuri negre -60 Mpp.

Trebuie inteles o data pentru totdeauna ca mixtura -26 nu este potrivita pentru cadere mare de tensiune pe ea (smps de tensiune maricica +/- 50vcc sau mai sus) si frecvente peste 30kHz, miezul se incinge in draci, IN GOL.

Aceste miezuri se folosesc cu succes in tensiuni mici si frecvente mici (surse de PC, miez comun pentru tensiunile de 12V si parca si 5V).

Chiar este necesar sa fac o filmare cu un smps half bridge la 50-60kHz, cu 2 bobine la iesire, una pe miez galben (-26) si alta pe miez rosu (-2) sau pe miez negru (-60) sa stau cu termometrul digital pe ele sa vezi ca doar cea galbena se incinge in gol (de sarcina nici nu mai vorbesc).

 

Colegul Ionapostol, este cel putin al 3-lea coleg care se plinge ca bobina de la iesire (miezul ei) se incalzeste chiar si in gol...

 

Daca 3 oameni se pling de acelasi lucru si au toti trei acelasi miez, galben cu alb, mixtura -26, nu iti da un pic de gindit?