Sursa (SMPS) +/-50v pt amplif

[Marian]

Practic diodele de 200V sunt ok pentru 50-60V

 

Practic o punte de 200V care sa redreseze o tensiune de ~130V, este prea mica, si asta se intampla aici, exista o punte redresoare facuta cu diode de 200V care trebuie sa redreseze o tensiune ce in functie de retea si consum ar putea ajunge si la 140V. Inca din paginile anterioare am recomandat diode de 400V dar nimeni nu m-a bagat in seama. Dl Miticamy mai sus confirma ca diodele sunt prea mici dar iarasi nimeni nu ia detaliul asta in seama, ci cautam mereu alte cauze.

 

Intrebare:

Conform oscilogramelor, oscilatiile observate variaza mult ( foarte mult ) cu sarcina, deci spune-mi te rog, cum poate sarcina sa influenteze comanda in poarta ( tranzistorii mosfet nu au grila! )?

[andreigradu]

La postarea 1315 si eu am scris ca pentru evitarea riscurilor se pot folosi diode de 600V la 20-30A

Am vazut ca in multe echipamente de sudura diodele sunt de 400-600V si diferiti curenti functie de necesar.

 

Acum daca dupa ce i s-a spus el insista ca a comandat inca 8 buc la 60A / 200V, ce sa spunem, pana la urma e proiectul lui, banii lui, timpul lui.

 

Chiar ma gandesc la cei 200V, ca atunci cand ai tensiune mare la priza, cuplezi stabilizarea, o sa ai factor de umplere mic si maxim destul de sus la tensiunea din secundar. Aici depinde si de raportul de transformare, a amintit Marian parca despre aspectul acesta.  Merita facut un calcul de la care sa porneasca fiecare in alegerea tensiunii diodelor.

 

P.S.   Nu e cazul sa insisti pe denumirea: poarta - grila - gate , a mai scris un membru de pe forum legat de aceasta denumire.

 

Chiar si prin facultati se foloseste termenul de grila in loc de poarta, sau impreuna, mereu se noteaza G si e deseori ciudat sa notezi GDS si sa te referi in scrierea normala la PDS

 

http://www.euedia.tuiasi.ro/lab_ep/ep_files/Lucrarea_5_img.pdf

http://arh.pub.ro/lab/de/MOS.pdf

Editat Noiembrie 15, 2015 de andreigradu

[Marian]

Asta e problema profului care tolereaza denumiri eronate, mosfetii nu au grila ci poarta, gate se traduce si acum si oricand altcandva cu poarta, nu cu grila, si voi insista cu chestia asta pana cand prostia cu "grila" in loc de poarta va disparea de aici de la alimentatoare.

[FRobert]

In primul rand multumesc pentru raspunsuri, informatii si argumente. Nu tin mortis sa folosesc acele diode. Am mai precizat ca am niste diode http://www.infineon.com/dgdl/Infineon-IDP45E60-DS-v02_05-en.pdf?fileId=db3a30432313ff5e01237a518c6e7be9 , (sper ca astea sa fie bune) si oricum doresc sa reproiectez un pic cablajul cu radiatore separate si vreau sa mai construiesc o sursa de 400-500W pentru boxele top si sa am acelasi diode. Nu ma deranjeaza nici spikeurile atat timp cat nu se influenteaza fiabilitatea sursei. Montajul (cel desenat cu mana) pe care l-am postat doresc sa-l mai adaug ca sa pot stabiliza tensiunea de iesire in functie de sarcina. Cand m-am jucat cu variatia factorului de umplere, fara sarcina pe iesire, aveam doar doua rezistente de 3.3k paralel cu conzii de filtrare, am pus un potentiometru intre pinul 1 si 9 la SG3525, la valoarea de 8.2k a pornit cu factorul de umplere 2% = 2*52 pe iesire, si crescand valoarea rezistentei din potentiometru crestea factorul de umplere si implicit si tensiunea de iesire, doar ca conzii de filtraj le am la 63V si alta belea. De accea am ales solutia de reglare factor de umplere minim pentru tensiunea dorita cu iesirea in gol, si variatia factorului de umplere in functie de sarcina. Interesant in timp ce ma jucam cu acele reglaje de factor de umplrere, si puneam si becul cu 50% factor de umplere cum de n-au pocnit atunci diodele???

Am facut modificarile propuse de dl. Andrei cu rezistenta G de 27ohm, si rez. GS de 3.9k, si s-a mai potolit ringingul acela si implicit si forma semnaluli pe iesire. 

pot sa zic ca este perfect si nu are nici un snubber pe iesire. Ca si sarcina bec60W + 70ohm (1element de resou)

Iar la sarcina mai mare respectiv mai mica deja apar spikeurile cel mai urat este cand am doar becul ca si sarcina, atunci am spike pana in 300V

Cum as mai putea scadea acel ringing.

Editat Noiembrie 15, 2015 de FRobert

[Vizitator]

Eu ti-am zis de la bun inceput sa maresti pe la 10 ohmi rezistenta din poarta fet si sa dai afata dioda de stingere rapida...

[andreigradu]

1. - Ai un condensator de 2-3 uF nepolarizat la peste 250V AC, din acela cilindru aplatizat pus in vopsea rosie, albastra, in el e o folie de aluminiu cu plastic rulata; in serie cu trafu de putere? E util in cazul semipuntii. Poti pune valori in paralel, chiar se recomanda. 2x0,47UF / 2x0,63uF / 2x1uF/ 3x1uF/ 3x0,47uF/ 3x0,63uF

Calculul se poate realiza riguros si practic se produce o blocare a componentei continue si in acelasi timp o limitare a curentului din primar.

2. - Pe trafu de putere poti pune un snuber mic 150R/3W serie cu 1nF/ 1kv disc albastru .

3. - In serie cu tranzistoarele poti adauga o mica rezistenta de 0,1R / 5W.

4. - Antiparalel pe tranzistorii de putere poti pune diode antiparalel sa suplinesti diodele interne, pe orice aparat de sudura, fie el cu MOS, sau IGBT, daca are 3-4-5-6 tranz in paralel pe fiecare ramura, peste are o dioda de 15-30-60A antiparalel. Daca fabricantii o pun, cred ca are un motiv, desi aici pe forum lumea zice ca nu e necesara, intre forum si un produs Esab, Telvin, ce sa crezi ?

5. - Pe fiecare dioda din secundar se pune cate un snuber, deci 4 snubere, poti pune 27K cu 100pF pe fiecare dioda.

6. - E util sa incerci sa modifici frecventa de lucru.

7. - dioda aia antiparalel pe rez de 27R din poarta, ai scos-o ? O dai jos si analizezi.

 

8. - incepe sa masori forma semnalului de la SG, apoi pe iesirea IR, apoi pe grila, apoi pe drena, apoi pe primar trafo, apoi pe iesirea de cc. Astfel iti formezi o parere despre cum arata semnalul de la generare pana la final.

 

9. - Poti pune si pe tranz snubere, dar pleaca de la valori mici ale capacitatilor ca sa nu disipe inutil.

10. - La IR2110 la cap de bootstrap poti adauga un 10nF de tensiune mare ceramic, poate apare de acolo ceva oscilatie, si pe cel de jos poti adauga acel cond ceramic.

11. E clar ca ceva intra in oscilatie si nu ai gasit ce.

Editat Noiembrie 15, 2015 de andreigradu

[Marian]

Nu ma deranjeaza nici spikeurile atat timp cat nu se influenteaza fiabilitatea sursei. Montajul (cel desenat cu mana) pe care l-am postat doresc sa-l mai adaug ca sa pot stabiliza tensiunea de iesire in functie de sarcina. Cand m-am jucat cu variatia factorului de umplere, fara sarcina pe iesire, aveam doar doua rezistente de 3.3k paralel cu conzii de filtrare, am pus un potentiometru intre pinul 1 si 9 la SG3525, la valoarea de 8.2k a pornit cu factorul de umplere 2% = 2*52 pe iesire, si crescand valoarea rezistentei din potentiometru crestea factorul de umplere si implicit si tensiunea de iesire, doar ca conzii de filtraj le am la 63V si alta belea. De accea am ales solutia de reglare factor de umplere minim pentru tensiunea dorita cu iesirea in gol, si variatia factorului de umplere in functie de sarcina. Interesant in timp ce ma jucam cu acele reglaje de factor de umplrere, si puneam si becul cu 50% factor de umplere cum de n-au pocnit atunci diodele???

N-am inteles decat ca ai "reglat" factorul de umplere cu ajutorul unui potentiometru montat intre iesirea si inversoarea amplificatorului de eroare... Stii ce e ala amplificator de eroare si pe ce principiu functioneaza el? Cum ai dedus tu ca asa poti varia umplerea?

 

Nu stiu daca mai are sens sa intreb despre compensare, care este un factor real si esential in cazul unei surse stabilizate, si totodata unul foarte sensibil pentru multi, este posibil ca acele varfuri sa fie generate de oscilatii ale AE cauzate de de o compensare defectuoasa in frecventa. Din punctul meu de vedere sursa stabilizata pentru audio este o utopie pentru ca un amplificator audio este cea mai dificila sarcina pentru o sursa stabilizata, salturi bruste de curent de la valori mici la unele mari sau foarte mari, sau invers, de la valori mari la unele mici sau chiar 0 pentru perioade foarte scurte, o amestecatura de frecvente ale pulsurilor de curent trase din sursa, etc... Este un regim extrem de dificil pentru bucla de reactie la o sursa stabilizata in comutatie, este aproape obligatoriu sa o izolezi de sarcina cu un LC suplimentar pozitionat dupa divizorul de la stabilizare, si cu cat filtrul de pe iesire este mai generos dimensionat, cu atat mai eficienta este izolarea buclei de reactie de catre sarcina si deci de catre efectele destabilizatoare ale acesteia. Cred ca ar trebui sa reconsideri daca ramai la sursa stabilizata sau te multumesti si fara, daca vrei neaparat stabilizata atunci arunca-ti un ochi pe proiectul meu didactic despre modificarea de surse ATX ca sa te lamuresti in ce consta compensarea in frecventa a AE, cauta deasemeni pe gugle "teorie SMPS" si acceseaza link-ul redat cu topicul lui Smilex si citeste cu atentie ce scrie el acolo, sunt informatii esentiale. Indiferent daca mergi pe stabilizata sau nu, daca vrei sa pastrezi diodele de 200V atunci e aproape obligatoriu sa folosesti si transil pentru limitare varfuri, nu vad alta solutie, altfel va trebui sa renunti la ele si sa folosesti diode de tensiune mai mare.

 

 

1. - Ai un condensator de 2-3 uF nepolarizat la peste 250V AC,...in serie cu trafu de putere? E util in cazul semipuntii....practic se produce o blocare a componentei continue si in acelasi timp o limitare a curentului din primar.

Nu stiu de unde ideea ca acel cond limiteaza curentul in primar, dar el este esential in cazul semipuntii, nu doar "util".

 

-Cu ce scop s-ar folosi rezistentele inseriate in sursa, altul in afara de a risipi energie?

-Daca diodele interne ale mosfetului sunt cel putin egale sau chiar mai bune asa cum am aratat, decat unele cunoscute ca fiind ultrarapide, atunci ce scop indeplinesc cele externe?

-27k+100p snuber pe dioda, conform carui calcul?

 

Imi pare rau daca par beligerant dar nu ezit sa corectez erori acolo unde le sesizez, indiferent cine le comite.

[FRobert]

"N-am inteles decat ca ai "reglat" factorul de umplere cu ajutorul unui potentiometru montat intre iesirea si inversoarea amplificatorului de eroare... Stii ce e ala amplificator de eroare si pe ce principiu functioneaza el? Cum ai dedus tu ca asa poti varia umplerea?"

Istoria a inceput de mult, montajul am pornit prima data in luna sept. Prima data tensiuni mici, alimentat doar driverul, porma alimentat montajul cu un traf 2*40V/7.5A la 80V, porma cu transformator de separare 230V si un bec de protectie indseriat cu bara de 310V si D mosfet Hi, si toate bune, functiona,. Cand mi-a crapat prima data dioada bootstrap mur120, a fost cand am decuplat sarcina (becul de 60W), din care am dedus (eronat???) ca este din cauza factorului de umplere si l-am micsorat la 3% si functiona si fara sarcina, n-a mai crapat dioda bootstrap, si de aceea m-am gandit la varianta ca prin rezistenta intre pinul 1 si 9 al SG reglez tensiunea de mers in gol, si cu optocuplorul variez unplerea pin 16-1 SG, in functie de sarcina. Nici eu nu vad rostul sa reproduc muzica in choper  . Cum este in schema din prima pagina, fara sarcina opreste generarea de impulsuri, ce mi se pare ciudat, ca de exemplu, nu pot asculta muzica la 1W, ca n-am consum suficient sa se inchida dioda zenner si sa se inchida fototranzistorul (am simulat functionarea optocuplor conectat la SG, optocuplorul l-am alimentat de la o sursa de laborator, si am inseriat cu un zenner de 5.1V) 

Cade tot. Maine pun diodele IDP45E60, am si niste conzi Low ESR 1000uF/100V, ca am iesire cam 70V, si vedem ce zice. Trebe un pic cozmetizat semnalul de comutatie la mosi sa mai dispara ringingul,

Din pacate s-au spre fericire lucrurile se pot invata. Pacat ca apar scheme gresite, care induc omul mai putin priceput in eroare.

[Vizitator gica contra]

Cum e bobinat traful forta ? Jumatate primar, secundare, cealalta jumatate primar, sau primarul apoi secundarele ? Am o vaga banuiala ca inductanta de scapari e cam mare . Si poate din cauza asta apar si oscilatiile pe redresare.

Editat Noiembrie 15, 2015 de gica contra

[FRobert]

Jumatate primar, porma secundar 1, secundar 2, infasurarile de 15V si 24V, la sfarsit a doua jumatate de primar.

[Marian]

Pacat ca apar scheme gresite, care induc omul mai putin priceput in eroare.

De acord, este regretabil ca se promoveaza uneori si scheme dubioase, insa schema cu care incepe topicul asta nu face parte din acea categorie, ca mai poate fi optimizata este adevarat, insa este totusi functionala si de altfel reprodusa de multi, exista ceva mici neconcordante intre schema si cablajul postat la bucla de reactie, Tvicol a precizat ca schema finala este putin diferita, si una din acele neconcordante ( care daca nu ma insel s-a mai discutat ), este la diodele zener de la ledul opto, care sunt prea mici pentru a se obtine 100V acolo, lucru corectat pe placa din cate vad unde sunt 5 diode inseriate, fata de 2 din schema. Totusi asta nu face schema nefunctionala, ci doar tensiunea de la iesire ar fi fost mai mica ( pe la jumatate ). Una este sa reproduci intocmai un proiect si totusi sa esuezi, si alta este sa il modifici destul de mult si sa esuezi, situatie in care proiectul initial nu mai poate fi acuzat. Uita-te la diodele redresoare din secundar, sunt unele de 600V, si la o iesire un pic mai mica decat la tine, tu la iesiri mai mari ai pus diode mult mai mici, ne tot chinuim sa-ti salvam niste diode foarte firave... Schema originala nu este dependenta de curentul de sarcina, nici vorba de asa ceva, bucla de control este in tensiune, nu in curent, adica sursa functioneaza normal indiferent de sarcina, poti privi acea bucla de reactie cu incetinitorul pentru a o intelege, tensiunea de la iesire creste pana in momentul in care ajunge la o valoare suficient de mare incat sa strapunga diodele zener, adica depaseste valoarea insumata a lor, zenerele conduc ceea ce trece de valoarea lor, si se inchide bucla prin ledul opto si rezistenta, tensiunea mai creste putin pana cand prin led circula un curent suficient cat sa deschida fototranzistorul tinand cont de sarcina acestuia, in acel moment se pune inversoarea la referinta de catre iesirea opto si se face off, ciclul se reia si se repeta continuu si repet, nu depinde de curentul de sarcina. Stabilizarea nu este perfecta pentru dioda zener nu este un stabilizator perfect, dar avand in vedere destinatia schemei, nici nu este nevoie de performante maxime cat priveste acest aspect.

 

Nu poti varia umplerea conectand potentiometru la pinii 1 si 9, amplificatorul de eroare functioneaza intotdeauna in bucla deschisa, cum deasemeni nu poti varia umplerea nici conectand manual referinta la inversoare, umplerea se variaza automat de catre integrat care monitorizeaza iesirea si face tot ce ii sta in putinta sa o mentina la nivelul dorit, de regula variatia umplerii are loc la variatii ale alimentarii, nu si ale sarcinii, pentru ca umplerea este raportul dintre tensiunea de iesire stabilizata, si pulsul primit din secundar.

[FRobert]

Am schimbat azi diodele, si pare functional. Singura problema este ca diodele de redresare se incing destul de tare aprox 60 grade in 5 minute, si consumul este ridicat fata de cat a fost cand am conectat resoul direct pe secundar. Pana acum puteam pune toate 4 elementi, fara sa intre protectia. Respectiv caderea de tensiune este maricica. In gol +66V-0-66V si in consum scade +56V-0-56V

Inca un filmulet despre ce vorbeam, modificarea factorului de umplere in functie de consumul de pe iesire

[andreigradu]

Felicitari, totusi nu ma pot abtine, ne-ai captivat 3-4 minute fara sunet.   Oricum sa nu pui muzica ca s-ar putea sa nu ne placa si nu vizionam filmul.

 

Vorbeste in timp ce muncesti, poti sa zici simplu:

 

" Pornesc resou pe treapta 1, 2 , 3, la 300-600-1000W, .... tensiune secundar....semanl aici pe .....acolo tensiune... diverse...."

 

Cei rodati in ale surselor SMPS inteleg ideea, dar restul de 90 % nu se prind din prima.

 

Ia-o ca pe un sfat prietenesc, gandeste-te ca esti la o conferinta si iti prezinti realizarea in fata a 100-200-500 oameni....... ai imagini....ai video ... totul SUPER..... tu esti mut......taci in toata conferinta........ CUM CREZI CA TE PERCEPE  AUDITORIUL....????

Atata timp  cat te-ai nascut vorbitor, foloseste-ti limba, e super un documentar cu explicatii.

 

In rest felicitari pentru perseverenta de a realiza un proiect !!!!!

Editat Noiembrie 16, 2015 de andreigradu

[Vizitator]

Parca la forward     Vo= durata x Vin .  Deci de unde variatia conductiei cu sarcina?

[FRobert]

Multumesc pentru aprecieri. Promit cand va fi gata proiectul final o sa fie prezentarea  cu voce, mai ales daca prezint proiectul final cu tot sistemul audio, dar pana atunci mai am mult de invatat, si lucrat la el. Diodele se incing destul de tare, porneste protectia termica dupa 5 minute de functionare.

Intradevar cu perseverenta stau binisor. In liceu construiam stroboscoape, si amplifuri spre vanzare, si dupa liceu la 23 ani (acum 11 ani in urma) mi-am deschis o societate singur, care este activa si acum. Ca este firma mica cu doar trei oameni aceea este partea a doua . 

P.S. Ma bucura faptul ca functioneaza, N-am vrut sa dau vina pe nimeni cu scheme gresite. M-am luat dupa schema din prima pagina (si inca vreo 2-3 identice pe google) fara sa ma gandesc prea mult cum lucreaza aceea dioda bootstrap care era un amarat MUR120 acolo, si de aici a pornit scoala pentru mine. Am citit si primele 20 pagini din topicul prezent unde era numai cearta, si vorba de placi si costul lor, lipseste si schema rectificata de TVicol care trebuia sa fie undeva pagina14-17..... Sa nu povestesc ca am inceput cu o sursa rezonanta de pe forulmul unguresc care era frumos prezentat (ca o reteta in cartea de bucate)pe vreo 14 pagini de catre cel care l-a construit, numai ca mie totul mi-a dat cu virgula, si dupa ce am ras vreo 5 IR-uri, am zis ca nu-i pentru mine (deocamdata). Si doresc sa felicit pe aceasta cale pe cei care se ocupa cu site-ul elforum, fac o treba buna, caci la unguri despre surse in comutatie 1 topic cu 560 pagini, de nu mai intelegi nimic daca nu-l urmaresti consecutiv.