Marian Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 Din pdf-ul TNY27x: Si apoi realizarea mea pe baza pdf-ului: http://www.elforum.info/topic/106993-sursa-cu-tny268/?p=1234263 Sursa respectiva functioneaza in fiecare noapte in regim continuu, asa ca nu-mi spune tu mie ca nu se poate, doar pentru ca tu nu esti capabil sa intelegi fineturile, nu inseamna si ca e lege ce zici tu, la fel de irelevanta este si chestia cu "perla de ferita indispensabila", fii serios, sunt nenumarate surse in comutatie cu mosfeti prezentate aici pe forum si care functioneaza fara perle de ferita. Adica inceteaza sa mai convertesti nelamuririle tale in legi nescrise, este inadmisibil felul in care confisti fiecare topic cu porcariile tale. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 Marian, e ca tine. Robert, pune diodele transil de 150V acolo in paralel pe secundarele trafului si nu mai ezita. Pune diverse sarcini inspre pmax, si vezi ce se intimpla! Apoi sa revii pe topic sa ne spui ce si cum. Nu uita ca acolo este tensiune alternativa, dreptunghiulara; macar ar trebui specificat de catre Marian, ca trebuie transil bidirectionala... Asta tine tot de "fineturi", nestiute evident! Eu nu stiu "fineturile" , sint mai prost, si n-am experienta in spate (dupa parerea unora) probabil ca in anul 2001 cind am experimentat primul smps hard switching de la reteaua de 220V (pe atunci erau 220V standard) la +/- 100Vcc fara diode transil (nici nu miroseau magazinele noastre asa ceva) doar cu snubbere, niste amarite de BYV32/200, desi erau la 200V, probabil erau niste SF-uri de ordinul Kv, "ascunse" in acele TO220. Si totodata probabil "pentru ca tot nu stiu fineturile", am reusit sa fac smps de 5kW, din "nimereala". Succes! Link spre comentariu
Marian Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 macar ar trebui specificat de catre Marian, ca trebuie transil bidirectionala... Asta tine tot de "fineturi", nestiute evident! Citeste: am niste transilul bidirectionale la 150V... Adica zau asa, macar atata lucru sa stiu si eu... N-am zis ca n-ai experienta, ci doar te citez pe tine atunci cand spun ca nu te intereseaza teoria, e o mica diferenta intre cele 2 notiuni. Tu te inspiri de regula din proiecte comerciale, nu ca ar fi ceva rau in asta insa tocmai faptul ca te folosesti de solutii constructive bine puse la punct de altii, rareori esti fortat sa cauti alternative, bugetul iti permite sa eviti cat mai multe compromisuri, totusi nu toti sunt in situatia ta si atunci noi trebuie sa ne adaptam nevoilor lor, nu poti impune cuiva ceva doar pentru ca asa ai facut tu, poti cel mult sa-i sugerezi ceva, oferindu-i totodata cat mai multe informatii usor de digerat, mai departe alegerea ii apartine in totalitate. In cazul de fata am putut observa pe oscilogramele prezentate, varfuri foarte mari, si ca amplitudinea lor difera o data cu sarcina, intr-una din ele vad ceea ce pare a fi un varf pe la 260 poate 270V, evident ca e mult prea mult pentru o dioda de 200V si nu ai garantia ca un snuber anemic ca cel sugerat de tine, ar putea atenua suficient varfurile alea cat sa nu pocneasca diodele iarasi, pentru siguranta ar trebui sa porneasca de la un C cat mai mare si apoi asistat de osciloscop sa il reduca progresiv avand grija ca varful sa nu depaseasca sub nici o forma 200V ( de fapt cred ca ar trebui sa se mentina pe la maxim 170-180 ca sa fie sigur ), e greu pentru cineva care nu are suficienta pregatire tehnica si nici dotari. In schimb o dioda transil iti taie varful strict la tensiunea ei, indiferent care sunt variatiile sarcinii, eventual ea poate fi asistata si de un snuber in paralel pe ea, dar ceva mai mic pentru disipatie mai mica pe R, snuberul totuswi mai reduce din amplitudine si din durata oscilatiilor, deci ajuta cumva dioda. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 Marian, acei 260-270V vazuti in oscilograme ca peak voltage, sint prea mult si pentru o transil, care are tendinta catre rezistenta interna minima, un fel de Vfav la 0,7V (ca si varistorul), la depasirea tensiunii maxime admise, adica ai depasit tensiunea ei, sa se comporta ca un scurt. Este ca si cum ai pune un zenner de 10V sa stabilizeze in direct o tensiune de 15V sau mai mare, evident cedeaza sau forteaza la maxim caderea pe ea dacxa nu se depaseste curentul maxim admis. De asta am sugerat o rezistenta serie de citiva ohmi, serie cu ea, ca extremis safety. De asta nu vei gasi transil-uri in secundare trafo smps si vei gasi numai snubbere. Da, este eroarea mea ca nu am vazut ca ai scris bidirectionale. Link spre comentariu
Marian Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 sa se comporta ca un scurt. De acord, insa numai pentru diferenta dintre tensiunea ei si varful suprimat, spre exemplu daca pulsul normal este la 120V si varful oscilatiei este la 220V, daca pui o dioda de 150V, atunci dupa ea o sa ai pulsul normal si neafectat in nici un fel de 120V si o sa mai ai si inca 30V din varful suprimat, acei 30V peste forma normala de unda cumuleaza cu aveasta tensiunea diodei transil, si tot ce trece peste cei 150V ai diodei este "scurtcircuitat" de dioda, adica dupa ea trec 150V compusi din puls normal de 120 plus 30V din varful tranzitoriu al oscilatiei, si restul de 70V din oscilatie sunt scurtcircuitati de dioda, insa energia acestei tensiuni este mica, dioda transil este special conceputa pentru a suprima astfel de varfuri, ea poate suporta pulsuri repetitive si scurte de putere foarte mare, iar pulsurile de la acele oscilatii sunt asa cum se poate lesne observa foarte scurt. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 Marian, incearca sa pui transil in secundare fata de mediana (fara rezistenta balast serie) si vei observa la diferente mari de sarcina (si de peak-uri) comportamentul general al smps. Si eu sint de acord ca la borne vei avea tensiunea respectiva, dar virfurile (peak) sint de durata mai mare decit suporta transil puteri mari de ordinul Kw, doar ca la un smps, in sarcin mare, peak sint mari si aproape constante, riscul este evident.... Crede-ma, pina am ajuns unde am ajuns, am experimentat 1001 solutii, tot snubberul ramine KING in secundar trafo impotriva supratensiunilor, ce pot compromite diodele redresoare. Link spre comentariu
Marian Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 Ti-am aratat deja sursa cu TNY unde snuberul din primar este compus doar din dioda transil, culmea inseriata cu o dioda banala redresoare SUF4007, si in primarul unui flyback ai spike-uri mari pentru ca acolo ai si inductanta de scapari pe langa capacitatile mosfetului, si culmea cu toate ca situatia este mai dificila decat in secundar, totusi nici macar dioda normala nu pocneste. Ciudat nu-i asa? Sigur e ceva sf, sau poate ca mint eu si nu am asa, mai stii... Din cate stiu subiectul asta cu transilurile a mai fost discutat aici pe forum, o sa caut si daca gasesc pun link. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 Am mai spus si eu, e ca tine, de ce te mai agiti? Eu astept sa faca Robert montajul cu transil-uri de 150V in secundar (mediana fata de laterale, cum ar fi corect snubberele), DIRECT fara rezi balast (cum am indrumat cu rezi balast citiva ohmi), sa vedem rezultatele. Link spre comentariu
FRobert Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 (editat) Din pacate ziua de azi nu a fost cum mi-am inchipuit, si nu am avut la dispozitie doar 30 minute sa fac repede cateva masuratori. Rezistenta 10r+470pF cu consum de 2.5A din bara de 310V Rezistenta 10r+470pF cu consum 0.06A (un bec cu incandescenta halogen 60W) Rezistenta 10r+6.8nF consum 2.5A Rezistenta 10r+6.8nF consum 0.09 Rezistenta 10r+6.8nF cu facorul de unplere aprox 4-5% si doar becul 60W ca sarcina In primar nu am modificat nimic. Tot 470pF+47ohm am. Oare spikeurile acestea din cauza modului cum l-am bobinat (legatura foarte stransa intre primar si secundar) sunt asa de agresive ? Aici ma refer la faptul ca ar fi fost mai bine sa bobinez tot primarul si apoi secundarul? Saptamana acesata intr-o zi m-am mai jucat cu snuberul la iesire, l-am pus pe iesirile trafului externe (adica unde masuram si cu osciloscopul) si atenua mai mult spikeul din primar decat cel din secundar. Editat Noiembrie 14, 2015 de FRobert Link spre comentariu
Marian Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 Incearca 10R+6,8n intre mediana si ramuri, adica pui cate un RC la acele valori intre mediana secundarului de putere si ramurile sale ( intre iesirea trafului care merge la masa de putere si ramurile care merg la diode ), at trebui sa ai o atenuare mai eficienta asa, oricum chiar si asa se poate observa diferenta intre C mic si C mai mare. Link spre comentariu
FRobert Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 Asa am pus, cate un snubber paralel cu fiecare ramura, exact acolo unde Dl. Leco a facut x rosu in schema. Azi toate masuraturile am facut cu 2 buc snubber pe iesire. Ziceam doar ca saptamana aceasta am facut teste cu snubber pus la extremitati. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 14, 2015 Partajează Postat Noiembrie 14, 2015 Rezultatul final si valorile exact folosite cit si eventuale diode cedate? Link spre comentariu
Marian Postat Noiembrie 15, 2015 Partajează Postat Noiembrie 15, 2015 Asa am pus, cate un snubber paralel cu fiecare ramura... Atunci cred ca tot diodele transil sunt solutia optima pentru cazul tau, spike-urile alea sunt totusi mari in anumite cazuri, trec mult de 200V, este posibil ca energia lor sa fie suficient de mare in anumite situatii pentru a distruge iarasi diodele asa cum deja ai patit. Nu cred ca e o solutie viabila marirea C si mai mult, disipi destul de mult pe R, plus ca cu cat este mai mare C cu atat mai mare este influenta sa asupra varfului de curent vazut de tranzistorii din primar. Diodele transil ar fi solutia optima din punctul meu de vedere, dar probabil mai corect ar fi ca sa folosesti cate o dioda pe fiecare ramura, adica intre mediana si capete pui cate o dioda, deci 2 in total, si in cazul asta 150V e prea mult, probabil undeva in jur de 80-90V ar fi valoarea optima pentru ele. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 15, 2015 Partajează Postat Noiembrie 15, 2015 90% din sursele ATX au pe 12V diode de 200V. Rar am gasit diode sch. de 100V. Iar amplitudinea in secundar este in jurul a 25V la varf. Si voi vreti la 65V varf diode tot de 200V. Link spre comentariu
andreigradu Postat Noiembrie 15, 2015 Partajează Postat Noiembrie 15, 2015 (editat) PROPUN SA EXCLUDEM TOT CE S-A SCRIS DE LA POSTUL 1317 PANA AICI. Analizand oscilogramele furnizate vad o problema majora in comanda MOS-ilor. Pe LOW-SIDE e un RING-ING foarte mare in GRILA , secundarul face doar sa urmareasca comanda - SE VEDE IN POZE. Pe HI-SIDE e si acolo o oscilatie. Trebuie intervenit pentru amortizarea acestor oscilatii. Scrie in documentatii ca se mareste valoarea rezistentei de comanda, se poate pune un 27R - 47R si se verifica pe osciloscop. De asemenea se recomanda rezistenta G-S sa fie cam 4K7, si mai mica chiar, ea va genera un consum impreuna cu capacitatea de G si va reduce oscilatiile. Se verifica ca valoarea aleasa sa deschida complet tranzistorul, alte calcule, sau doar tatonari cu osciloscopul pe masa. Pentru teste scoate dioda de descarcare de pe rezistenta de 4R7 din G. De asemenea poti pune un semireglabil cu care sa modifici frecventa oscilatorului, astfel poti cobora de la 50KHz pana pe la 35KHz sa vezi cum arata semnalele. Fiecare montaj are particularitatile sale. Acele perle de ferita de care amintea Leco sunt foarte bune, le recuperezi din diverse echipamente. http://postimg.org/image/onq7s6xrr/ http://postimg.org/image/riv7kmnrb/ Practic diodele de 200V sunt ok pentru 50-60V, doar ca la tine pare ca oscileaza comanda. Cu siguranta si trafu poate aduce belele, poate detaliezi ce ai facut acolo. Am mai recomandat ca sa fie diodele separate de tranzistoare, de asemenea poti separa si tranzistoarele intre ele. Multi ma vor contrazice, dar in echipamente profi sarcina e cunoscuta si sursa e proiectata ca atare. De asemenea se poate observa ca in aparatele de sudura sunt radiatoare separate. Editat Noiembrie 15, 2015 de andreigradu Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum