Sursa (SMPS) +/-50v pt amplif

[Marian]

Nu este singurul caz in care apar astfel de neconcordante, si aici sunt destule mici probleme, dar incercam sa ne adaptam si noi dupa caz... Nici dincolo pe diyaudio nu e mai breaza situatia intotdeauna, am tot incercat acolo sa conving pe cineva ca dintr-un traf bobinat pentru +/-20 n-ai cum sa scoti +/-39 dar singura lui concluzie clara a fost ca schema este gresita si nefunctionala ( chiar schema cu care incepe topicul asta )... Asta e, electronica este din ce in ce mai putin populara, tendinta este pe totul de-a gata.

[FRobert]

Imi cer scuze, ca am indus in eroare. Schema mea are la baza prima schema cel postat de andiy si modificari pe care le-am luat din alte scheme cu valorile din schemele respective in ideea modificarii pe parcurs. Valorile divizoarelor de tensiune, valoarea rezistentei de sunt CT, diodele redresoare de la tensiunile de +/-15V, 12V (12V pe care defapt l-am facut 24V) sunt valorile standard a softului Altium in care am desenat schema si pcb-ul, pentru footprinturile de care am avut nevoie. Categoric ca nu am folosit diode 1n4007, acolo pun, ca inca nu le-am pus niste STPS2H100 (100V , 2A). Iar bootstrapul mur120 care a cedat de 2 ori l-am schimbat cu MUR1100. Si in cablaj am tronsonul desenat cu rosu de catre Leco +15V si pinul 3 IR2110. Iar pentru reglarea factorului de uplere m-am gandit la urmatoarea schema:

Dl. Leco nu sunt din Bucuresti, stal la Brasov. Daca nu o sa tina diodele am si niste IDP45E60XKSA1 (600V/45A). Inca o data doresc sa va multumesc pentru informatiile pretioase.

PS.O sa editez schemele cu modificarile aduse.

[Marian]

Robert lamureste-ma cu ceva ca sa fiu sigur, ai zis ca ai bobinat tu traful, spune-mi cate spire ai in primar si cate in secundare.

[FRobert]

Traful are 24 spire in primar format din 6 fire de 0.6, si 2*10 spire in secundar formate din 8 fire de 0.6. Pentru tensiunile de 2*15V am 2*4 spire format din fir 1*0.6 (ce este un pic mult, ar fi ajuns 2*3 spire sa nu incalzim staburile deoarece iese 28V, si pentru releu 4 spire din 0.6.

Tipul de bobinaj: 12 spire primar, secundar 1, secundar 2, tensiunile 2*28V, si 28V, 12 spire secundar

Atasez un link util pentru calculare trafuri, este in limba maghiara, dar ajuta google translate

http://skory.z-net.hu/tablazatok/trafo.html

[Marian]

Am intrebat de numarul spirelor la traf doar ca sa ma lamuresc de raportul de transformare, si cu 1,2 acolo, puntea redresoare vede intr-adevar cam 130V asa cum am estimat anterior din oscilogramele prezentate, iti trebuie un snuber destul de atent calculat pentru ca rezerva ramasa este mica. Din cate observ si dioda are capacitate destul de mare, cam 1n ar fi din pdf, daca pui snuber pe fiecare dioda iti va trebui C de minim 2,2-3,3n si cam 15R la minim 3W. Daca pui un singur snuber pe secundar direct intre ramurile redresate atunci C va trebui sa fie de cam 10n iar R probabil 4R7 la minim 10W, aici ai putea merge pe 2 rezistente de 2R2 sau 2R7 la 5W in paralel.

 

O solutie alternativa cu un snuber care sa disipe mai putin pe R, ar fi tot snuber direct intre ramurile redresate dar cu C mai mic, cu 3,3n la C, ai putea merge pe 4R7 la 3W, si apoi pui tot direct intre ramurile redresate ( deci ignori mediana ) o dioda transil dimensionata astfel incat sa nu afecteze forma de unda ( amplitudinea ei ), dar sa fie suficient de jos incat sa nu permita strapungerea diodelor redresoare, am niste transilul bidirectionale la 150V, cred ca ar fi tocmai bune pentru cazul tau, iti pot da 2 bucati gratis ( ai nevoie doar de 1 ) sa incerci, daca esti interesat trimite-mi PM cu o adresa.

[FRobert]

Multumesc Dl. Marian. Azi dupa masa o sa am un pic de timp si intru la atelier sa mai fac experimente. Spre norocul meu atelierul este a unui prieten bun, cine tot acolo are si magazin de componente electronice. Multumesc mult pentru dioda, am sa comand luni transil bidirectional de 150V 7.5A, caci acela mi-a parut ceea mai interesanta metoda, oricum nu prea am loc, si asa mi-a iesit placa maricica. Ieri am gasit in stoc niste MKP 6.8nF la 650V, si sa vad azi niste forme de semnal.

Oricum ar fi bine sa gasasc undeva documentatie smps cap coada, ca am multe de invatat. Calcul corect filtru EMI, capacitati filtrare necesare, timpi deschidere, inchidere mosfeti de comutatie cu deadtime corespunzator, snubbere, bobine de iesire...... In orice caz, ironia este ca acum un an sursele in comutatie nu reprezentau interes pentru mine, si n-am fi crezut ca am sa construiesc vreo unu in viata asta, si acum pur si simplu ma fascineaza.

[Vizitator]

Eu stau si ma intreb, de ce la mine functioneaza perfect cu 220pF+10R/1W, ca snubbere intre mediana si extremitatile trafului...

Daca vrei sa incerci diode supresoare, iti recomand inserierea lor cu ceva rezistenta de citiva ohmi la 2-3W.

Pina acum nu am vazut nicaieri in nicio schema de smps, sa foloseasca supresoare in secundarul trafului, doar snubbere clasice R-C.

Singurul loc unde am vazut supresoare este de la iesirea driverului IGBT fata de masa, pentru a-l proteja la strapungerea IGBT, impotriva HT.

Sa refaci schema completa cu componente, ca sa vedem unde se mai poate imbunatati.

[Mircea Crisan]

Eu stau si ma intreb, de ce la mine functioneaza perfect cu 220pF+10R/1W, ca snubbere intre mediana si extremitatile trafului...

 

 

Fiindca la tine e o sursa rezonanta daca mai tin bine minte.

Cred ca tu esti nerabdator sa ne spui de ce in rezonant mod nu te lupti cu acele spike-uri ca in hard switching.

Mere si père in panere.

 

Spor,

 

Mircea.

[Marian]

Leco chiar tu ai zis, ca tu nu calculezi nimic, doar experimentezi, eu insa am calculat chiar daca s-ar putea spune ca am facut-o empiric si indulgent, insasi oscilogramele postate ( si sunt convins ca si pocnirea diodelor ) dovedesc necesitatea unui snuber ceva mai "agresiv", o atenuare optima a varfurilor se poate face numai cu C mai mare, dar cu cat C este mai mare cu atat disipatia pe R este mai mare, solutia cu transil este utila in cazul de fata pentru ca avem o rezerva destul de redusa in care trebuie sa ne inscriem cu orice pret pentru a pastra diodele de 200V, cea mai precisa solutie este dioda transil care taie agresiv varful la tensiunea respectiva, varfurile alea sunt foarte scurte ca si perioada, ma indoiesc ca ar pune o problema pentru transiluri.

[Vizitator]

Mircea, am si sursa nerezonanta, pentru diverse "teste"si nu intimpin acele probleme de diode strapunse, in teste la 1200W consum (final de 800W rms/4 ohm) aveam diode BYV32/200 pentru +/- 95Vcc in hard switching. Snubbere 220pF/630Vcc cu 10 ohm/1W, totul flawless.

 

Am incercuit cu rosu diodele transil ce protejeaza driverele, in caz de IGBT fail.

 

 

Marian, transilurile suporta pe perioade f f scurte acel "peak", dupa care se strapung intrind in scurtcircuit pentru a proteja mai departe, de aia am spus inserierea lor cu rezistente de citiva ohmi la wattaj, nu poti pune "direct" dioda in acest caz.

 

Repet pina acum nu am vazut la nicio sursa SMPS de firma, din zeci de scheme pe care le am, protectie la supratensiuni in secundar trafo cu diode transil, puse direct.

[Marian]

Dioda transil functioneaza dupa acelasi principiu ca si dioda zener, nu se pune in scurt decat in caz de distrugere, in regim normal de functionare nu face decat sa conduca diferenta, numai ca o face mai rapid si suporta pentru perioade foarte scurte, puteri foarte mari. Nu sunt convins ca inserierea cu o rezistenta ajuta foarte mult, in cazul in care dioda transil se pune singura direct pe secundar, tot ce trece de 150V ( spre exemplu ) este "scurtcircuitat" de dioda, daca se foloseste o rezistenta inseriata cu dioda atunci diferenta de la tensiunea diodei si pana la varful oscilatiei pica pe rezistenta, dar varful in sine de le secundar este destul de putin redus, aia 150V se vor regasi masurati la bornele diodei, dupa rezistenta insa situatia se schimba.  Dioda pe care i-am propus-o eu poate suporta varfuri de pana la maxim 1500W, acele varfuri asa cum se poate observa si pe oscilograme, sunt extrem de scurte si rapide, sunt convins ca dioda le poate suporta.

http://www.st.com/st-web-ui/static/active/en/resource/technical/document/datasheet/CD00000724.pdf

 

PS: Ce ai vazut tu si ce n-ai vazut este mai putin relevant, tot sursele comerciale nu folosesc diode de 200V la redresarea a 130-140V ( depinde de cat este reteaua ), se presupune ca pui diode cu o tensiune cel putin dubla fata de valoarea celei redresate si atunci ai loc de intors cu snuberele, dar aici nu pricepi ca nu ai decat o rezerva finita, mica? SI atunci dioda transil este cea mai sigura solutie, n-are nici o importanta in ce ai vazut tu ca este folosita, tine de imaginatia ta ca si electronist sa te folosesti de solutiile optime, si de capacitatea de a-i intelege modul de functionare suficient de bine incat sa o folosesti corect, iar eu am incredere deplina in solutia propusa si m-am oferit sa i le dau gratis, nu trebuie decat sa am o adresa la care sa le trimit.

[Vizitator]

Ok, daca tu spui ca rezista...

 

Realizezi ca daca fortezi smps-ul implicit protectia la supracurent cu acele transil in secundar, se comporta ca un scurt la peste 150V indusi in secundar, pot aparea surprize, gen declansare eronata a protectiei, sau chiar strapungerea de jonctiuni...

 

Acolo problema este REPETITIVA, nu este doar un puls de energie ce trebuie sucombat.

 

As vrea sa vad o singura schema de SMPS care foloseste transil in secundarele de forta, si nu snubbere.

 

Ai vre-o schema?

[Mircea Crisan]

Daca intuiesc bine diodele sunt inseriate cu grila?

Pas mal du tout

[Marian]

Leco Esti de acord ca topicul este o conversatie deschisa si nu un monolog al tau? Daca da atunci inceteaza sa-l mai monopolizezi, daca ai argumente tehnice specifice pentru care o dioda transil nu are ce sa caute acolo, te rog zi, daca ai doar expresii gen "n-am vazut schema asa" atunci o sa te rog sa te abtii, pentru ca asta nu e argument. Protectia invocata de tine este irelevanta, palierul normal al pulsului indus in secundar nu este afectat in nici un fel de dioda, ci doar spike-urile alea, si alea n-au nici in clin nici in maneca cu tensiunea indusa din primar in secundar.

[Vizitator]

Daca intuiesc bine diodele sunt inseriate cu grila?

Pas mal du tout

 Nu, diodele transil de acolo protejeaza driverele intre out si GND impotriva tensiunii inverse prin trz comutator in cazul strapungerii D-G sau B-C.

 

 

Cum se foloseste corect o dioda transil, ideea este echivalenta cu topicul in cauza, suprimarea supratensiunilor de comutatie:

 

Oricum la lucrul cu mos-uri, perla de ferita pe piciorusul poarta este indispensabila.