Sursa (SMPS) +/-50v pt amplif

[nouvenit]

Astazi am avut mai mult timp liber si am incercat sa bobinez traful. Dar m-am blocat spre sfarsit, nu aveam suficienta sarma pentru primar, si nu prea mai incapea inca un strat, din cauza secundarului la care am torsadat 8 fire de 0,6. Am lasat pe lateralele carcasei 4mm distanta pana la bobinaj.

Cam asa arata a doua jumatate de secundar, 6 spire cu 6 fire  de 0,6. http://s8.postimg.org/xyxypag05/WP_20141211_001_1.jpg

Sambata vreau sa incerc cu fire netorsadate pentru secundar. 

[Mircea Crisan]

Nu torsada nimic ca pierzi din spatiul de bobinat.

iti pun si eu o poza cu un secundar format din 8 fire de 0.65 mm.

Totusi pentru un miez ETD49 este mult 1 kW in cazul frecventei de 50kHz.

Peste 800W nu se mai poate vorbi de un randament decent.

Eu folosesc si un adeziv cu uscare rapida pentru rigidizare.

 

Daca nu ma insel pozele puse de Leco sunt cu sursa si a lu' Sorteh.

[Vizitator]

 

 

Daca nu ma insel pozele puse de Leco sunt cu sursa si a lu' Sorteh.

 

 

Da, sursa aceea cu miezuri albastre (-60) este a lui Sorteh (Sorin), inductantele au 15uH; scrisesem asta si inainte, insa postul a fost sters cu totul...

 

Asemeni si cea de sus cu filtraje vernil si miezuri negre (amidon magnetics).

[maxente]

Am impresia ca sursa aia a lu' sorteh nu e stabilizata

 

Discutam cind inductanta de 120uH aleasa per fiecare rail (240uH per total), va face ca in sarcina de 10A sa scada mult alimentarea cu toata stabilizarea ei si bobina va depasi 100 grade celsius.

 

Atunci am sa ma amuz.

 

 

Asta daca sarcina se pune la capete adica direct intre plus si minus

Dar cum sarcina (amplificatorul) se pune la plus, minus si masa inductanta nu va fi dubla

Asta o spun ca asa am patit-o si eu can mi-am facut sursele mele, e adevarat nestabilizate

Puneam sarcina intre plus si minus si avea o cadere de tensiune de 10v sa zicem

In momentul in care distribuiam sarcina egala intre railu-uri si masa, caderea de tensiune masurata intre plus si minus era exact la jumate

Editat Decembrie 12, 2014 de maxente

[Marian]

Daca cele 2 infasurari ale inductantei sunt corect fazate atunci inductanta se mareste de 4 ori, adica in loc de 120uH vom avea 480uH, sa nu uitam ca inductanta creste cu patratul spirelor. In cazul tau caderea de tensiune avea loc datorita faptului ca sursa nu era stabilizata, aici se doreste una cu reactie si daca bucla este bine facuta atunci tensiunea nu are de ce sa scada in sarcina indiferent ce miez este folosit, ca vor fi pierderi in miez asta este inevitabil, ca se va incalzi mai mult sau mai putin este iarasi inevitabil, dar in nici un caz nu se poate ajunge la 100*C cu -26 atata vreme cat se fac alegeri corecte. Trebuie un tor care la 480uH si 10A curent continuu, sa fie cu inductia sub saturatie ( spre exemplu la -26 sa fie undeva sub 0,5T ), si dimensionat astfel incat densitatea de pierderi sa nu fie una exagerat de mare, personal cred ca daca s-ar obtine undeva pe la maxim 200-250mW.cm³ ar putea fi in regula.

[Vizitator]

Am impresia ca sursa aia a lu' sorteh nu e stabilizata

 

 

Asta daca sarcina se pune la capete adica direct intre plus si minus

Dar cum sarcina (amplificatorul) se pune la plus, minus si masa inductanta nu va fi dubla

Asta o spun ca asa am patit-o si eu can mi-am facut sursele mele, e adevarat nestabilizate

Puneam sarcina intre plus si minus si avea o cadere de tensiune de 10v sa zicem

In momentul in care distribuiam sarcina egala intre railu-uri si masa, caderea de tensiune masurata intre plus si minus era exact la jumate

 

Te-ai gindit ca punind un consumator direct intre + si - fara masa, consumul si puterea sint diferite  fata de + si masa sau - si masa?

 

Daca de exemplu sursa ofera +/- 50Vcc si punem o sarcina de 10 ohm intre + si masa sau - si masa, vom citi un curent aproximativ de 5A  (I=U/R; I=50V/10ohm, adica 5A) si vom avea o putere de aproximativ 250W, (P=UxI; P=50Vx5A adica 250W) presupunind ca tensiunea nu scade deloc in sarcina.

 

Apoi daca punem aceeasi sarcina de 10 ohm direct intre + si -, unde avem 100Vcc, vom avea un curent de aprox 10A (I=U/R; I=100V/10ohm, adica 10A) si o putere de aproximativ 1000W (P=UxI; P=100Vx10A adica 1000W) presupunind ca tensiunea nu scade deloc in sarcina.

 

Deci la dublarea tensiunii pe aceeasi sarcina, puterea creste de 4 ori.

 

Curiozitatea este ca la dublarea tensiunii pe aceeasi sarcina puterea creste de 4 ori, dar la aceeasi tensiune daca injumatatim sarcina, puterea se dubleaza...

 

Este logic sa scada mai mult in sarcina, in prima varianta, consumul fiind de 4 ori mai mare decit in varianta 2.

 

Oricum, eu unul sint in asteptare sa vedem ce face in final, ce solutie a adoptat pentru bobina de iesire, dubla sau 2 separate, ce material, ce valori ale inductantei(lor), cit se incalzeste(sc) in idle si in load, adica exact discutiile anterioare sterse.

 

Sint tare curios.

[UDAR]

E clar că bobina de mai sus nu se poate obține pe un T130-26 .

Eu cred însă că trebuie să abordăm puțin altfel problema - pentru a obține rezultate realiste . Sursa este destinată să alimenteze un amplificator de putere audio . La ± 50V , cât am înțeles că se urmărește , zicem că e un 2 x 250W / 4Ω. Asta înseamnă aproximativ 45V vârf , respectiv 11A vârf pe un canal , 22A vîrf în regim mono. Pe de altă parte consumul la putere sinusoidală maximă este de circa 7,11A , ceva mai mare în realitate . Deci , eu ar trebui să dimensionez bobina să nu se satureze la 22A - chiar la limită e OK - dar regimul termic să-l determin pe baza la cei 7A. Sigur, se poate discuta că nu se folosește amplificatorul pe termen lung la puterea maximă , dar aici proiectăm alimentatoare nu amplificatoare. 

Ar fi bine de confirmat/infirmat ipoteza aceasta înainte de a merge mai departe .

[Marian]

Trebuie sa fac o corectie referitoare la o eroare comisa de mine in postarea anterioara, @UDAR are dreptate, dimensionarea privitoare la saturatie ar trebui sa tina cont de curentul de varf, tensiunea dorita la iesire este 55V pe ramura, ceea ce daca ignoram caderile pe etajul final presupun pentru 4 Ohm un curent de varf de 13,7A, hai sa zicem ca 2-3V pica pe etajul final daca acesta va fi unul bipolar si deci un curent de varf de 13A pentru un canal, adica 26A pentru ambele, torul folosit va trebui sa nu ajunga la saturatie pentru acest curent asadar, deci cei 10A mentionati de mine anteriori sunt eronati. Schema sursei in sine trebuie dimensionata in asa fel incat sa permita un astfel de varf ( in special protectia daca va fi folosita ). Ma uitam pe la TME si nu stiu daca ceva de la micrometals ar putea fi folosit din oferta lor, poate T157-2 desi am dubii ca spatiul necesar de bobinare ar fi disponibil la torul asta... Poate daca valoarea inductantei s-ar reduce putin, dar inca nu am avut timp sa parcurg inapoi ce s-a scris deci nu ma pot pronunta asupra unei eventuale recomandari. Dar as putea aduce in discutie o sugestie, de ce nu s-ar folosi un traf de ferita pentru inductanta de stabilizare? un miez identic cu cel de la traful de putere ar trebui sa fie in regula, la cat de mare trebuie torul sa fie pentru parametrii alesi eu zic ca diferenta de pret nu ar mai fi una extrem de mare, dar se castiga mult ( foarte mult ) la capitolul pierderi in miez care cu siguranta vor fi mult mai mici decat la pulberea de fier, si daca si conductorul este dimensionat cat de cat ok atunci am cam eliminat din discutie problema incalzirii inductantei de stabilizare...

 

PS: Am zis si ma repet, pierderile in miez nu sunt influentate de curentul de sarcina ci de variatia de curent prin inductanta, atata timp cat inductanta se afla in zona CCM atunci variatiile sarcinii n-au importanta in determinarea pierderilor in miez, incalzirea inductantei suplimentar in sarcina este determinata de pierderile in cupru, iar asta tine de dimensionarea corecta a conductorului folosit, si nu de materialul torului.

[Mircea Crisan]

Da' ce se intampla daca bobina se satureaza?

Vorbim d.p.d.v. al reactiei si nu ne referim la protectie sau altceva.

Pentru cazul acestei surse.

[Marian]

Pai permeabilitatea initiala scade pe masura ce inductia in miez se apropie de saturatie, probabil la saturatie e ca si cum miezul n-ar exista, adica inductanta scade mult ( dramatic probabil ), si vorbind din punct de vedere al buclei de reactie probabil cel mai afectata ar fi compensarea, si deci stabilitatea sursei, mai ales ca sarcina este poate cea mai dificila, sau oricum printre cele mai dificile...

[UDAR]

Saturația conduce la scăderea ( teoretic spre zero ) a inductanței . Asta , pe de o parte conduce la creșterea curentului alternativ prin bobină și condensatoarele de filtraj , ceea ce majorează pierderile pe ESR căci cele pe bobină rămân aproximativ constante , iar pe de altă parte duce polul dublu al caracteristicii de transfer spre frecvențe mai mari , ceea ce nu ar trebui să fie neapărat rău . Dacă se aplică o rețea de compensare de tip III ( cum ar trebui ) și al doilea  zero al rețelei e suficient de sus ( după polul dublu mutat ) nu ar trebui să se întâmple mare lucru. 

EDIT Am citit între timp postarea lui Marian. Sarcina mai dificilă - R_L mai mic - nu afectează decât Q ( factorul de calitate al polului dublu ) în sensul bun - micșorarea lui ( presupunând că L scade mai încet decât R_L ). Câștigul buclei nu depinde de R_L.

Dacă însă te referi că un amplificator audio este o sarcină dificilă în general , atunci ai perfectă dreptate. Analiza mea de mai sus presupunea că s-a putut proiecta o reacție optimă și urmărea cum se modifică. Acest lucru - proiectarea optimă a unei astfel de rețele - este extrem de dificil , trebuie făcute compromisuri și , cu siguranță , ajustări experimentale . 

Dar despre compensare mai târziu , după ce se rezolvă celelalte.

Editat Decembrie 12, 2014 de UDAR

[maxente]

Leco este evident ca carcina care a fost conectata intre barile de plu si minus nu este aceeasi cu sarcina conectata intre plus, masa si minus, masa

Poate nu m-am exprimat eu bine, trebuia sa zic ca la o sarcina distribiuta egal intre plus, minus si masa ca sa trag aceeasi putere din traf (ca in primul caz) tensiunea scazuta la bornele mari de  era la jumate

Ca sarcina am niste rezistente de gril din cuptoarele cu microunde

Editat Decembrie 12, 2014 de maxente

[Vizitator]

Daca se doreste miez din ferita, trebuie neaparat cu intrefier.

 

Acest tip de material se satureaza mult mai repede decit pulberile metalice.

 

Trebuie tinut cont si de radiatia EMI generata de cimpul magnetic din intrefier.

 

Ideale pentru acest gen de bobine sint miezurile RM care au intrefier NUMAI pe interior, la exterior fiind ecranate, deci radiatii EMI mai scazute.

 

Tocmai de aia se folosesc bobine pe pulberi metalice, in asemenea aplicatii, radiatiile EMI fiind mult mai atenuate decit la o bobina cu intrefier..

 

Eu tot sustin ideea ca inductanta aleasa per ramura este prea mare...

 

Dar, sa vedem ce spune nouvenit, dupa ce va construi sursa.

 

Maxente, in general tipul ala de rezistente sint din materiale ce au variatie a rezistentei electrice puternic dependente de temperatura, pentru scopuri amator sint OK, pentru chestii mai serioase, nu prea.

 

Dar, oricum ai o rezistenta de sarcina cit de cit pentru diverse teste.

[Marian]

@UDAR, nu cred ca sunt de acord cu ideea ca la saturatie inductanta este 0, pana la urma cateva spire bobinate "in aer" au totusi o oarecare inductanta, cert este ca valoarea ar fi mult mai mica decat normalul, si nu cred ca si anume, conditiile de stabilitate s-ar mai pastra, mai ales asa cum am observat in majoritatea cazurilor unde compensarea este tratata superficial... Eu sustin sugestia de a se lua in calcul un traf de ferita pentru inductanta, evident cu intrefier ca nu se poate altfel, beneficiile ar fi suficient de mari incat sa merite efortul ( prea mari ca sa fie ignorata aceasta solutie, zic eu ), dar este doar parerea mea, cu care nu trebuie sa fiti de acord.

[Mircea Crisan]

Parerea mea este ca aceasta inductanta impreuna cu rezistentele care asigura consumul in gol trebuie sa asigure stabilizarea la cunsum mic.

Daca o face si la variatii mai mari de curent cu atat mai bine.

Oricum in cazul de fata cad tensiunea din primar pe fondul consumului incepe sa scada se va ajunge la t on maxim si atunci ne cam doare la basca de aceasta inductanta.

Altfel s-ar pune problema in cazul in care am avea in fata un boost converter.