Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Sursa (SMPS) +/-50v pt amplif


Postări Recomandate

Acum 23 ore, maxente a spus:

Din cate tin eu minte cand am facut primele surse hard sw, bobinam torurile alea cam cu 2x20uh parca, iar ca timp mort la comutarea mostetilor mergeam cam pe 0,8uS adica 100R intre pinu 7 si 5, apoi 1n de la pinu 5 catre masa.

Imi place mai mult acum varianta soft sw, are o comutatie curata, usor de obtinut in comparatie cu hard sw unde poti avea ciocuri mari si urate la comutare, cu stresu de a testa si calcula snubbere pentru a le mai reduce.

Mi se pare riplul mare cu 20uH la 70V de exemplu....stai ca acum vad ca aici ar fi cam 20kHz semipunte. Dar hai sa las simularea daca tot am facut-o.

22-21.jpg

Link spre comentariu

Cam cat ai asteptat dupa ce ai deconectat sursa? Ar fii bine de spus, poate mai sunt colegi care urmaresc ...

...

Daca ai fost multumit de IRFP460 poti sa cumperi tot din aia... 

Modelul propus de tine are Rds-on de 5 ori mai mic si pretul de aproape 5 ori mai mare...

E normal ca e mai ok, dar o sa te usture sufletul cand o sa troznesti 2 tranzistori din acestia...

...

Ca si frecventa de lucru calculasem la IRFP460 un punct optim pe la 35khz. Pe aici erau pierderile mai mici in acest tranzistor. Probabil acesta e unul din motivele pentru care multe aparate de sudura au frecventa trafului la 38-39kHz. pe SG3525 e dublu setat la grupul RC, adica 76-78kHz. S-a facut un compromis optim intre tanzistoare si miez...

https://www.ferroxcube.com/en-global/ak_material/index/power_conversion#6

...

P.S. @miticamy  la calculul acestei bobine va refereati in simulare? Stiu ca @maxente a lucrat la 2 surse, una hard si una soft, sa nu se confunde bobinele...

Din ce a scris inteleg ca ar fii vorba despre hard sw.

Din calculul cu programul neamtului iese o valoare mult mai mare, 74,59uH. La 50kHz pe traf. si 100kHz pe oscilatorul SG3525.

...

P.S. 2 . - @djlove - eu la un aparat de sudura cand mi-a cazut placa de comanda, acel modul vertical am luat decizia sa pun conector acolo.

Ca sa fiu sigur ca am legatura electrica, fiecare pin are 2 picioruse din conector alocate, deci e dublata legatura in conector.

Uite cam asa...  https://goo.gl/photos/zyqJbDxSxcvgADtQ6

La final sunt pozele cu conectorul

...

Screenshot at 2020-03-02 14-13-08.png

WP_20190422_23_22_00_Pro.jpg

WP_20190422_23_21_53_Pro.jpg

Editat de andreigradu
Link spre comentariu

De aparat sunt foarte multumit, la 110-120A cu electrod de 2.5mm functioneaza perfect. Nu se opreste.

Cu electrod de 3.25 se opreste dupa 3-4 electrozi ca e nevoie de curent mai mare un 125-135A si e deja prea mult pentru el. Nu il recomand pentru cine vrea sa sudeze cu 3.25.

......

In dreapta, pinii la 90 grade pe 1 rand sunt pe placa.

Mufa mama e prinsa pe acei pini la 90 grade. Am cositorit afara mufa mama pe pini si apoi am pus tot ansamblul pe placa.

...

Placuta de test din stanga e placa de comanda . Am folosit acel conector dublu. Un set de pini vine direct prins. Randul 2 l-am indoit spre placa si am cositorit.

In felul acesta sunt cate 2 pini in contact permanent.

...

Cand se deseneaza de la inceput se poate pune direct rand dublu de gauri pe cablaj si mufa mama vine direct pe placa. Pe placa verticala de asemenea se lasa 2 randuri de gauri si conectorul se monteaza direct.

Nici nu vreau sa-mi imaginez prin cate chinuri a trecut amicul meu cand a ars 4 seturi de tranzistoare cu tot cu IR21010....

P.S. Am adaugat pozele si in album ca sa se vada cum am procedat.

DSC_0867.JPG

DSC_0866.JPG

Editat de andreigradu
Link spre comentariu

Pentru fricosi si pt incepatori se poate pune o rezistenta serie cu tranzistorul de sus de 33R/16-25W iar ca sarcina o rezistenta in locul trafului. Eu am traf separator cu multe prize (20-40-60-80-125-150-175-190) si am facut masuratori intai la tensiuni mici:

IMG-9533-8-34.jpg

IMG-9544-8-45.jpg

IMG-9548-8-49.jpg

IMG-9550-8.jpg

 

EDIT: am uitat, integratul este IR2153

Editat de Vizitator
Link spre comentariu
  • 2 săptămâni mai târziu...

Sunt atat de bolnav incat doar gandul ca trebuie sa reiau ce am tot scris ani de zile m-a dus in starea aceea in care simt o slabiciune pe toata partea stanga a corpului, piciorul-mana-ochiul. Am intrat deja cam fara vlaga la 55 ani si dupa 11 ani parca sunt in acelasi loc dar parca ma simt de 80 ani. Mi-e rusine sa tot repet mereu ca e prea simpla problema surselor fiind doar 2 tipuri: cu transfer direct si cu transfer indirect. Tipul 2 este la puteri mici. Cel mai mult pe forum s-au discutat primele care sunt de 2 feluri-cu o faza si cu 2 faze (in contratimp ). La fiecare tip sunt insa variante constructive care nu trebuie sa ne incurce la tipologia de baza. Adica cele intro faza sunt cu un tranzistor sau cu 2 tranzistoare "serie" (folosite intens la invertoare sudura). Cele in 2 faze sunt contratimp clasic (adica 2 primare) si in punte (un primar). Cele cu un primar sunt semipunte--ca in cazul de fata-- si punte intreaga. Nu trebuie sa obositi asa repede, ganditi-va cate trebuie sa memoreze un medic.

Alt lucru neplacut pe care l-am descoperit pe forum a fost lipsa oscilogramelor de curent. Sa ma ierte cei ce au pus inainte de 2009 dar din ce am contatat eu am cam fost primul care am insistat asupra importantei vizualizarii curentului. De multe ori forma curentului este mult mai importanta decat a tensiunii. De ce? Pt ca tensiunea este doar ca o stare la un moment dat in timp ce curentul arata si manifestarea vehicularii unei puteri prin produsul UI. Iar cel mai important este ca poate indica intrarea in saturatie a miezurilor lucru pe care vizualizarea tensiunii il arata greu si prin deductie.

Asa si la topicul acesta, aratati-mi in 100 pagini o forma de curent prin tranzistori ca eu nu mai am putere sa caut.

Strict dupa schema pusa de Andrei nici nu ar fi fost o informatie corecta vizualizarea in secundarul trafului de curent datorita incarcarii asimetrice a acestuia intro sursa simetrica (reamintesc ce am spus, semipuntea este o sursa in 2 faze care sunt SIMETRICE). Alta neregula in schema repostata de Andrei este ca socul de iesire are inductanta prea mare--1mH--dar si mai important este conectat in antifaza exact ca un filtru de retea si nu se opune cresterii curentului ci face doar o filtrare de zgomote. Nu doresc sa supar niste ingineri pe care nu ii cunosc si nici nu am postat impreuna la vreun subiect dar nu au prezentat si un fel de suport teoretic, o analiza detaliata cum tot incerc eu de atatia ani. Deci cu filtrul ca in schema colorata repusa de Andrei nu se poate folosi stabilizarea deoarece teoria spune asa simplu la FORWARD: doar permanenta modulare a curentului prin socul de iesire poate duce la o tensiune variabila(si controlabila) la iesire prin PWM. Cand ai direct un condensator pe iesire el se incarca la varful tensiunii aplicate luind un curent important si degeaba modulezi tu in durata, tot la aceeasi tensiune se va incarca. De ce sunt atatea surse cu condensator direct dupa diode? Pai inductanta de scapari cu condensatorul serie de cuplaj formeaza un circuit rezonant care nu permite aparitia acelor curenti mari de varf descrisi.

Si acum revenind la intrebarea cu miezul recomandat. Trebuie raspuns la intrebarea pusa deja: de ce sa stabilizezi o sursa pt audio? S-a dat exemplu de atatea firme mari care nu o fac plus ca s-a discutat ca la anumite pasaje audio "agitate" bucla de control poate intra in vrie. Pt a raspunde la asta trebuie ca un om cu suflet sa faca niste masuratori pe o sursa Vicol facuta dupa indicatiile de pe forum sa vedem si noi despre ce vorbim. Alta lupta epuizanta a fost cu Leco care fiind sportiv si cu 17 ani mai tanar m-a cam lasat fara dinti. Acum nu mai este pe forum sa vedeti reactia lui dar el recomanda miezul -2 si pt reumatism. Miezul acela este pt excursii mari pe hiterezis ca la sursele rezonante si audio clasa D, nu pt soc

 iesire SMPS unde daca aleg variatia mica a magnetizarii nu se va incalzi asa mult' TOATE sursele de firma forward depanate in aproape 20 ani au pt soc miezul -52 pe care l-am intalnit chiar la multe circuite PFC (care este flyback, cu acumulare). Iarasi o greseala mare este lipsa stelutelor de fazare de la trafuri si bobine cuplate. Tot Andrei a mai pus o schema cu bobinele de iesire cuplate fara stelute. Acest lucru se face cand se discuta intre specialisti unde se considera din start ca ei stiu principiul de functionare, deci implicit fazarea. Pe un forum "universal" stelutele de fazare nu trebuie sa lipseasca.

Editat de Vizitator
corectare greseli scriere
Link spre comentariu

@miticamy Multumesc pentru raspuns. Am pus intrebarea pentru ca citind mai multe topicuri, am observat ca unii recomanda -2 si altii -52. Cel -52 pare a fi folosit si in sursa A1000 pe care a postat-o Andrei.  In pozele cu sursa lui Maxente pare ca el la folosit miezul -2....

 Am comandat cate una din fiecare intentionez sa o folosesc pe cea -52. Urmatoarea problema pe care o sa o am cand ajunge miezul este ca nu stiu cate spire sa bobinez pe el pentru a ajunge la 0.5mH si in ce mod, ambele sarme in paralel sau separat. Va ca pe versiunea 3 a schemei apar stelutele de fazare a bobinei, e conectata direct, nu cu infasurarile in antifaza...

Editat de djlove
Link spre comentariu

E foarte dificil de ales datorita inductantei mari.

Mixul -2 este imposibil de folosit datorita permeabilitatii foarte mici, numarul necesar al spirelor este absurd de mare, ce castigi la miez pierzi inzecit la cupru.

Rcomand -52, are permeabilitate mult mai buna decat -2, are pierderi totusi destul de mici.

Ca dimensiune probabil T130, la care o sa ai nevoie de cam 80 de spire per infasurare ( pentru 500uH ), sau T157 la care ti-ar trebui cam 70 de spire pentru aceeasi inductanta.

 

LE: Ca ramai sau nu cu stabilizare este alegerea ta, insa valoarea inductantei este absurda, nu mai retin cine a proiectat schema cu acea valoare sau cine a recomandat valoarea aia insa oricine ar fi n-are decat sa se supere daca ii sugerez sa se lase de electronica, n-are nici un fundament valoarea aia.
Am postat pe topicul meu didactic cu modificarea de surse ATX exact cum se calculeaza inductanta serie, n-are pic de importanta ca acolo era vorba despre o sursa ATX cu o cu totul alta destinatie fata de aici, principiul tehnic este acelasi. 
In fapt cu informatia tehnica postata pe sectiune oricine poate proiecta de la zero o sursa.

Si nu exista "nu gasesc" postarile, am listat la topicul "index" o serie lunga de link-uri catre postari tehnice care lamuresc in mare cam tot ce este de stiut.

Editat de Marian
Link spre comentariu

Legat de fazare cred ca te inseli dar nu mai stiu exact schema cu fazarea.

Pt nr de spire este simplu daca ai o punt RLC, daca poti masura inductanta.

Fara posibilitati de a masura inductanta este doar la ghici pt ca tolerantele miezurilor sint foarte mari.

Link spre comentariu

Am luat T157 pentru cel de -52, o sa merg pe sugestia lui Marian pentru inceput.

Am comandat un LC metru din china, dar mai dureaza cateva saptamani pana imi ajunge...

Legat de fazare , am pus schemele aici : sugestia de a inversa sensul uneia dintre infasurari a venit dupa ce mai multe persoane au observat ca tensiunile variaza foarte mult intre cele 2 ramuri la cea mai mica sarcina asimetrica montata. Si eu am testat asta, cu bobina actuala montata ca in schema, daca punea o sarcina si de 100mA intre plus si masa, tensiunea pe aceasta scadea si crestea pe ramura cu minus, la sarcini putin mai mari (gen 1 A pe plus si masa) tensiunea pe plus scadea la 40V, iar cea de pe minus crestea la 60V, dupa inversarea uneia problema nu mai apare.... Inclusiv autorul a reconoscut la un moment dat pe diyaudio ca bobina nu este conectata corect pe schema....

 

Link spre comentariu

AUTOCITAT:   . Miezul acela este pt excursii mari pe hiterezis ca la sursele rezonante 

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Cel mai mult s-a discutat despre sursa REZONANTA a lui Maxente, asa ca acolo este alta gasca in alta traista. In sursa rezonanta miezul are excursia in cele 2 cadrane ale curbei de histerezis si de aceea se incalzeste. La socul forward miezul se plimba pe o portiune mica a curbei din primul cadran, deci se va incalzi mai putin.

histerezis.jpg

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Si nu stiu de ce nu postezi schema, var3 ca sa nu mai alergam dupa ea. Eu tot nu stiu de care schema vorbesti. 

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

EDIT:  incarcare asimetrica

semi2.jpg

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

semi6-3.jpg

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

semi4-7.jpg

 

Editat de Vizitator
Link spre comentariu
Acum 14 minute, sesebe a spus:

Legat de fazare cred ca te inseli dar nu mai stiu exact schema cu fazarea.

Pt nr de spire este simplu daca ai o punt RLC, daca poti masura inductanta.

Fara posibilitati de a masura inductanta este doar la ghici pt ca tolerantele miezurilor sint foarte mari.

Cui i-ai raspuns aici? 

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări