Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Sursa (SMPS) +/-50v pt amplif


Postări Recomandate

@dj-leco -  in postul #1456, aceea e una din schemele acestui proiect pusa la vremea respectiva ca si schema a cablajului, eu am atasat-o asa cum am gasit-o prin arhive.  - Quasar SMPS_schematic (ver finala)

.............................

despre condensator si dioda s-a discutat prima data la postul 146 pana la 162  .... noi am discutat in proiectul acesta prima data pe tema acelei diode... inca din - martie 2009 - ... faptul ca s-a pus gresit in schema in luna iunie 2009, nu s-a corectat si ulterior au zburat IR-urile ......nu mai zic nimic...

...........................

acele documente pdf trebuie sa le caut daca mai vrea cineva sa recalculeze...

 

post-175162-0-76063400-1473725470_thumb.jpg

post-175162-0-34630900-1473725478_thumb.jpg

Link spre comentariu

@dj-leco -  in postul #1456, aceea e una din schemele acestui proiect pusa la vremea respectiva ca si schema a cablajului, eu am atasat-o asa cum am gasit-o prin arhive.  - Quasar SMPS_schematic (ver finala)

.............................

despre condensator si dioda s-a discutat prima data la postul 146 pana la 162  .... noi am discutat in proiectul acesta prima data pe tema acelei diode... inca din - martie 2009 - ... faptul ca s-a pus gresit in schema in luna iunie 2009, nu s-a corectat si ulterior au zburat IR-urile ......nu mai zic nimic...

...........................

acele documente pdf trebuie sa le caut daca mai vrea cineva sa recalculeze...

Te rog daca poti reposta schema finala de la Quasar SMPS, in postul tau nu am gasit nici link nici altceva.

 

In rest, multumiri pentru celelalte materiale (re)postate cat si pentru comentarii.

 

O zi buna tuturor!

Link spre comentariu
  • 4 săptămâni mai târziu...

Am reusit sa citesc toate paginile acestui subiect si as indraznii sa fac citeva recomndarii celor care vor sa se apuce de acest proiect:Acestea sunt citeva concluzii personale obtinute din propriea experienta complectata cu discutiile de aici.1.Una din cele mai mari probleme este realizarea transformatorului si cea mai pretentioasa lucrare,trebuie acordata o mare atentie in realizarea lui eu am bobinat trei miezuri doua pe etd 59 si un etd49  folosind doua tipuri de miez la fiecare tip de transformator.Rezultat bun etd49 bobinat cu litz wire (50 x 0,12) doua fire in paralel 17 spire ca s-a gatat sirma secundar 2x2 spire cu 35x0,33 pentru o tensiune de 12Vcc si ceva amperei mai multi dar nu asta este problema tensiunii din secundar sau a curentului,problemele sunt spuriile (oscilatiile parazite) care dau tot montajul peste cap si aceste oscilatii parazite apar din constructia transformatorului care iese cel mai bine bobinat dupa parerea mea cu litz wire si daca folositi doua sau mai multe fire in paralel ele trebuie sa aiba aceeasi lungime,sa le scoateti ambele (vorbin de inceputul sau sfirsitul bobinajului nu de inceput si sfirsit) sau toate prin aceasi despartitura dintre pini transformatorului si conectate la acelas pin (nu la doua sau trei picioruse fiecare separat este greseala) .Pentru curenti mari si tensiunii mici recomand platbanda de cupru sau ceva gata facut (bobina de demagnetizare din Tv si monitoare CRT).La platbanda folositi un singur fir cositorit de platbanda sau iesiti cu platbanda afara din traf.Pentru etd 49 recomand un 20 de spire in primar la 17, 60Khz si 125 Vcc  pe mediana fara stabilizare miezul se incalzeste usor undeva la 30 grade celsius la un mediu ambiant de 18 grade,aceiasi treaba cu 3f3 si fara nume de la mivarom,acum ce puterii se pot scoate de pe fiecare nu stiu ca n-am testat,comsum 5W in secundar,mosuri caldute 25-30 de grade la 60Khz,reci la 40Khz. Etd59 4 fire 0,8 in primar,2x10 fire in secundar ,iar celalalt bobinat in bajocura cu doua fire in paralel de 0,8 in primar si doua in secundar din bobina de demagnetizare cu 35x0,3 ,cel mai bine se comporta cel cu bobina de demagnetizare.Cind se folosesc mai multe fire in pralel la bobinare datorita curburilor de indoire lungimea firelor ajunge sa difere si apar oscilatiile parazite,este recomandata rasucirea lor se obtin rezultate ceva mai bune am vazut si pe un miez pentru aparat de sudura confectionat de un rus.Am bobinat si alte transformatoare in cazul altui proiect spira linga spira cu mai multe fire in paralel si nu reuseam sa scap de aceste oscilatii  si sa stabilizez sursa,acum am reusit sa trag o concluzie clara legat de modul in care se bobineaza aceste miezuri.2.Radiatorul tranzistoarelor izolat separat sau daca este comun pus la masa circuitului de comanda.Radiatorul diodelor din secundar la masa din secundar.3.Un condensator intre masa dintre circuitul de comanda din primar si masa din secundar, eu am pus unul dintr-o sursa de monitor LCD 2,2nf /500Vca.4.Pornirea se face cu un bec in serie  cu trafu si o tensiune mai mica ,cu sarcina de 3-5W dintr-o sursa separata de retea chiar si un plus minus 40-50Vcc dupa o previzualizare cu osciloscopul in poarta Mosurilor nealimentati in drena astfel evitati distrugerea tranzistoarelo si a draivarului.Daca este in regula se trece la alimentare cu tensiune mica si se verifica in secundar cu osciloscopul, iara daca este in regula se trece la o alimentare mai mare pina la 180Vca unde trebuie sa iasa calculele facute, se pune osciloscopul si incercam sa scapam de oscilatiile parazite cu ajutorul snuberilor.Toate aceste masuratori se fac fara bucla de stabilizare doar cu protectia de curent conectata.5.Montarea tranformatorului pe cablaj o recomand dupa eliminarea oscilatiilor parazite,daca nu se reuseste atunci traful este realizat prost.bobinati o alta varianta pe alta carcasa.Incercati  si o ecranare cu foita de tabla a transformatorului.6.Dupa montarea trafului se vor modifica amplitudinea oscilatiilor parazite trebuie umlblat la snubere prin tatonare cu osciloscopul pus.La mine dupa montarea pe cablaj au fost mai mici decit in montajul facut in aer.7.Montarea buclei de stabilizare si bobina pe iesire,aici  s-a discutat formula de calcul si nu revin asupra ei dar daca se intimpina probleme se poate ajusta mai pui o jumatate de spira o spira doua sau mai ei si trebuie sa iasa pina la urma.Despre miezuri folosite s-a discutat Galben cu alb,verde cu albastru,negre, albastre,rosii ,miezuri de fier siliciu la curenti mari etc.

Legat de bucla de stabilizare nu ma pot pronunta deoarece inca n-am ajuns acolo, am incercat sa o pun dar intra in oscilatie,tensiunea mica sesizeaza riplurile mai repede le-am redus cu ajutorul celor descrise mai sus si prin modificarea frecventei de 50Khz la 60kHz au scazut ciocurile de la 2,5 Vvv la 1Vvv dar este mult inca pentru bucla de stabilizare.

As pune citeva  oscilograme aici pe forum dar nu stiu cum sa o fac daca le punem pe alt sait se vor pierde.

Sursele in comutatie sunt personalizate fiecare in parte chiar daca au aceasi schema, realizarea diferita creaza probleme diferite.

As fi mers mai sus cu frecventa la 70Khz -80Khz dar nu cred ca le place IRFP-eurile 460,diodele au timp bun Trr<35ns,poate scapam de riplurile pe iesire,diferenta intre 50-60Khz a fost real vizibila,miezul 3F3 nu are probleme aici.Daca ne uitam la aparatele de sudura vedem ca au folosit un singur fir in primar si doua in secundar pe miez E70 undeva la 70-80Khz unde scap de aceste oscilatii, la primul traf am avut perioade de 5Mhz,cu amplitudini mari din cauza ca am legat capetele firelor bobinajului de piciorusile carcasei cite 3 sau 4 fire din 40 pe un pin si pe urma le-am dat in comun 20 cu 20.Le-am desfacut si am scos patru manunchiuri de zece fire prin patru locuri am pus trafu pe doua infasurari din patru si s-au schimbat datele problemei legat de oscilatiile parazite a scazut frecventa lor si amplitudinea,la 40Khz voi incerca pe viitor ETD59 la 50 si 60 de Khz  sa vad ce iese.

Modificarea frecventei in sus sa-u in jos de poate ajuta in reducerea riplurilor pe iesire datorita oscilatiilor parazite.Bobina pe iesire la variatia curentului din secundar si nu la amorsarea riplurilor datorate oscilatiilor parazite.Montajul este facut pe o placa de test si in aer,in camp de radiofrecventa fiind destul de stabil acum.

Editat de DORFU
Link spre comentariu

 

Legat de bucla de stabilizare nu ma pot pronunta deoarece inca n-am ajuns acolo, am incercat sa o pun dar intra in oscilatie,tensiunea mica sesizeaza riplurile mai repede le-am redus cu ajutorul celor descrise mai sus si prin modificarea frecventei de 50Khz la 60kHz au scazut ciocurile de la 2,5 Vvv la 1Vvv dar este mult inca pentru bucla de stabilizare.

As pune citeva  oscilograme aici pe forum dar nu stiu cum sa o fac daca le punem pe alt sait se vor pierde.

Am impresia ca tu povestesti alt film.

Toate cele bune,

 

Mircea.

Link spre comentariu

Dorfu ala nu este riplu, ci sunt oscilatii parazite generate de capacitatile elementelor semiconductoare ( termenul in engleza ar fi "overshoot" ), si pentru asta exista snuberele, adica pentru a atenua acele oscilatii. La tine par destul de mici, cu siguranta nu pot influenta stabilitatea unei bucle de reactie compensata cum trebuie.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări