Ce aparate cu lãmpi detineti?

[mișa]

Multumesc de sfat.Am frezat putin marginile rupturii pentru a nu fi colturoase. Am luat o bucata de textolit de grosime apropiata de grosimea carcasei, am incalzit-o pe o plita dupa care am curbat-o tinind-o cu niste manusi de sudor. Dupa racire si-a pastrat curbura. ( merge la textolit pentru raze mari de curbura). Am asezat carcasa de radio pe placa de textolit si am trasat conturul gaurii. Am taiat grosier la ghilotina si am finisat conturul la polizor verificind tot timpul daca se potriveste sau nu. Am preparat rasina epoxidica Bizon cu intarire rapida si am lipit bucata avind grija sa o potrivesc cit mai exact. In timp ce rasina se intarea am taiat tot din textolit niste intarituri care le-am lipit in interior. Toate suprafetele care urmau lipite le-am luat in prealabil la smirghel. Dupa o jumatate de ora am am completat cu rasina toate golurile eventual ramase de-a lungul lipiturii. Dupa intarirea definitiva (citeva zile) am slefuit surplusul de rasina si micile neregularitati. Atentie! indiferent ce rasina epoxidica folositi trebuie sa tineti cont ca rezistenta maxima se obtine doar dupa aprox. 1 saptamina (chiar si la cele cu priza rapida) deci operatii mecanice precum slefuirea sau gaurirea e bine sa fie facute doar dupa minimum 3-4 zile dupa lipire daca piesa a fost tinuta la temperatura camerei.

[nichishoru]

Ce ziceti cum sa fac?

Salut,Felicitari, excelenta restaurarea!Eu as opta tot pentru pastrarea culorilor de bachelita initiale (pentru autenticitate) cu un lustru final general si eventual lacuire sau siliconare.In fond si vasele de ceramica vechi din muzee sunt completate doar cu ceva ipsos si atat.Si eu am un 204U care are in partea de sus o bucata lipsa (in zona de deasupra redresorului si a rezistentelor de putere) si voi incerca sa-l restaurez dupa metoda ta. Pentru grabirea intaririi rasinii se putea introduce toata carcasa in cuptor (dat la minim sau daca e cu termostat la vreo 100 grade C sau la cat scrie in reteta rasinii).Succes mai departe.

[mișa]

Este chiar indicata intarirea rasinilor epoxidice la temperatura ridicata dar atentie ca in prima faza devin foarte fluide si curg.De asemenea nu mai poti folosi ca fixare initiala banda izolatoare. Eventual o intarire de 1 ora la temperatura camerei, dupa care o intarire la cuptor. Metoda am testat-o si merge. Am obtinut intarire sufucienta pentru prelucrari mecanice dupa o ora la 90 grade si racire completa.

[feri.visky]

Excelenta lucrare Misa. De abia astept culoarea finala. Mi se pare mie sau in poza se vede asa ca si cum bachelita ar fi cu imitatie de lemn? Asa va fi mai greu de reprodus culoarea. Cred ca ar fi fost mai (bine?) usor sa colorez in masa bicomponenta...Ma folosesc de acest prilej sa descriu cum "restaurez" o piesa de cupru oxidat, coclit.1.Dupa ce demontez piesa, departez grosul de cocleala cu un cutter2.Pregatesc patru vase: unul cu acid azotic diluat (Atentie: se toarna acidul in apa cate putin si nu invers) 20-30%; un vas cu apa; un vas cu neutralizor si inca un vas cu apa.3.Introduc piesa in solutia de acid si urmaresc ca bulele sa fie fine si reactia sa fie lenta. Daca este rapida si bulele mari suprafata va iesi rugoasa, greu de lustruit. Viteza de reactie se poate regla si din temperatura amplasand o veioza deasupra vasului.4.Dupa curatire se scoate piesa din acid si se pune in vasul intermediar cu apa si se clateste.5.Apoi se introduce piesa in solutia de neutralizare (se poate cumpara) si se tine 5-7 minute6.Se spala din nou in al doilea vas cu apa7.Se sterge cu o carpa si se curata cu guma de lustruit sa pasta si apoi se finiseaza cu un disc de pasla.Se vede rezultatul!

[Kosmin]

foarte frumos, dar acidul azotic necesita atentie sporita fiindca nu e recomandat sa se lucreze cu el in spatii inchise deoarece e toxic acel fum galbui ce rezulta din reactie

[mișa]

Corect ce se spune aici dar: acel fum galben se numeste hipoazotida ( NO2) si e intr-adevar toxic dar nu atit de toxic incit sa patesti ceva daca faci o operatie cum a spus feri.Domnule feri ! Problema cu amestecarea acidului cu apa apare doar la amestecarea acidului sulfuric (H2SO4) cu apa. Nu este nici o problema la amestecarea acidului azotic (HNO3). Te rog nu speria eventualii amatori. NU e nici o problema.

[radianr]

Salut.Pentruca este vorba de reconditionarea pieselor de Cu (si aliaje ale acestuia), as dori sa aflu o metoda (sau mai multe...) de "pastrarea" luciului dupa reconditionare (eloxare).Multumesc.

[mișa]

Pentru a incetinii procesul de oxidare al aliajelor de cupru este suficient ca suprafata sa fie extrem de bine slefuita (sa nu aiba pori si zgirieruri). Evident e vorba doar de o incetinire a oxidarii. Alama (aliaj cupru-zinc) se comporta cel mai bine in timp daca e bine prelucrata. Cuprul sau bronzul (aliaj cupru-staniu) sunt mai sensibile, mai ales la zonele care sunt atinse cu mina.Dupa slefuire, un lac modern, de buna calitate poate proteja piesele timp indelungat. Daca e bine aplicat nu se observa.Eu sunt de parere ca unele ornamente din asemenea aliaje arata mai bine putin oxidate (cu patina) decit daca ar fi perfect lucioase. Bineinteles nu toate.Prin metoda corodarii cu acizi rezulta o suprafata perfect curata dar plina de pori microscopici, lucru care o face foarte sensibila. Trebuie obligatoriu slefuita mecanic sau protejata cu un lac.Eloxarea se refera la aluminiu si aliajele lui si reprezinta o acoperire a piesei de aluminiu cu un strat de trioxid de aluminiu (Al2O3), care are o duritate extrem de mare (mai dur ca sticla) si rezista la majoritatea substantelor corozive.

[Mosu Tuti]

Poate stie cineva ceva:

http://www.elforum.info/viewtopic.php?t=25378

http://www.elforum.info/viewtopic.php?t=25377

Multumesc celor ce ma pot ajuta.Mosu Tuti.

[mișa]

Am hotarit cum fac cu Philips 204U.Am sa comand 2 tipuri de vopsea (extremele de culoare din carcasa de bachelita) si am sa vopsesc doar zona restaurata si gaurile incercid sa combin culorile. Am facut citeva experimente de vopsire de genul asta si am obtinut rezultate cit de cit bune doar pentru suprafete mici.Dupa aceea am sa dau un strat de lac pe toata carcasa. In interior carcasa e foarte lucioasa si cred ca si in exterior era la fel cind era noua. Am constatat ca bachelita veche nu isi mai poate recapata luciul prin slefuire. Are la suprafata un fel de "coaja" locioasa care daca e degradata nu mai poate fi imitata decit prin lacuire.De fapt daca nu iese o restaurare nu e nici o problema - important e ca am invatat ceva, si cum sa inveti daca nu experimentezi?(aceasta hotarire am luat-o in mare masura datorita comentariului domnului ovidanie)Stie cineva ce culoare avea beculetul de deasupra scalei la Philips204U?La aparatul meu lipseste. E un bec cu descarcare si cel mai probabil e cu neon deci rosu.

[feri.visky]

Neonul lumineaza rosu si era conectat pe o placa de pertinax. La modelul pe care l-am reparat (nu restaurat) becul avea electrozii filiformi si nu avea soclu. In circuit este legat in paralel pe grupul serie: filament UY21 si rezistenta serie de 620 Ohm-Neonul are in serie o rezistenta de 27K si in paralel un condensator de 1nF (ca filtru de RF).Tensiunea nominala a becului este probabil la 80-90 volt (50 v filamentul lui UY plus 0.1Ax620 Ohm=62 volt si la un curent sub 1mA rezulta rzistenta de sarcina de 27-30 K) Sper ca nu am facut greseli mari de calcul!

[nicul]

Am constatat ca bachelita veche nu isi mai poate recapata luciul prin slefuire. Are la suprafata un fel de "coaja" locioasa care daca e degradata nu mai poate fi imitata decit prin lacuire.

intrebare: daca iei o bucata de bachelita veche, eventual slefuita si o polishezi cu un ``hot air gun`` sau in alta varianta chiar cu o lampa de sudura din aia de instalator isi mai recapata luciul sau nu?

[mișa]

FeriMultumesc feri de raspuns. In perioada respectiva ai fost angajat la Philips? (gluma)Pentru nicul: metoda "polish" se refera la o slefuire cu pulberi abrazive care sunt de obicei continute in diverse paste. Tratamentul termic propus de tine nu l-am experimentat.Te rog ca data viitoare cind scri aici sa fi mai atent la termenii folositi, adica sa te documentezi in prealabil putin. Te rog nu mi-o lua in nume de rau dar e mai bine pentru toata lumea.Stima

[nicul]

Pentru nicul: metoda "polish" se refera la o slefuire cu pulberi abrazive care sunt de obicei continute in diverse paste. Tratamentul termic propus de tine nu l-am experimentat.Te rog ca data viitoare cind scri aici sa fi mai atent la termenii folositi, adica sa te documentezi in prealabil putin. Te rog nu mi-o lua in nume de rau dar e mai bine pentru toata lumea.Stima

nu ti-o iau in nume de rau. ia incearca un google cu ``flame polishing``si eu am facut ochii mari cand am auzit prima data chestia asta de la un chinez. e drept ala o folosea la acrilic, dar eram curios daca merge si la bachelita.ps tu scri e cu doi i

[mișa]

Am citit si m-am mirat. Scuze.