Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Ce aparate cu lãmpi detineti?


ctepeo

Postări Recomandate

  • 2 săptămâni mai târziu...

Dupa cum arata primele doua lampi nu pare a fi varianta II. Ca sa fie varianta II trebuie ca primele doua lampi sa fie ECH 81 si sa arate la fel.Prima lampa este sigur ECH 81 , urmatoarea nu seamana cu prima. Deci aparatul este prima varianta cu lampile ECH 81, EBF 89 , ECL 82 , EZ 80 si EM 80.

Succes la reparat/restaurat !

Link spre comentariu

Seara bună tuturor, bine v-am găsit și în variantă logată... de-a lungul vremii am citit sporadic secțiunea fără a avea cont, abia azi am profitat de un respiro pentru a mă autentifica... și multe mulțumiri celor care, peste ani, mi-au furnizat varii informații despre vechiturile astea cu care ne ocupăm timpul la un simplu google search. Doresc să prezint și eu ceea ce am risipit prin apartament... ca să nu mai plîngă nimeni că moare thread-ul... adunate în ultimii 15 ani.

 

Primul obiect este un Tomis românesc din '62, achiziționat în ultimul an al secolului trecut, pe vremea cînd eram în ultima clasă de liceu, de la profesoara mea de literatura română... de fapt de la consortul dumneaei, care cumpărase obiectul din magazin nou-nouț pe vremea cînd era cavaler... și, deși fiind un elev foarte bun și apropiat sufletește de ei, abia tîrziu a consimțit să îl dea din casă, deși fătase de mulți ani și, la vîrsta pe care o avea, nu îl mai interesase să îl refacă. Colegii m-au etichetat cretin că am plătit 500 de mii pe un hoit mort...nivelul anului 1999... și apoi direct dobitoc că am mai și venit cu el în brațe din cartierul Floreasca pînă la Doamna Ghica, unde stau. El, din păcate, a plecat... ea a debutat în poezie după pensionare, se ține bine pentru cei 75 de ani și, de cîte ori ne vedem, se scuză că soțul mi-a cerut bani pe aparat. Este o amintire frumoasă de la niște oameni speciali... deși, din pricina cunoștințelor mele empirice în domeniu care, în unele cazuri rezolvă probleme iar în altele nu, nici pînă în ziua de azi nu am reușit altceva decît să îl fac să se aprindă frumos, să montez ceva gută de pescar la scale cum m-am priceput, în lipsă de scheme, folosind logica de la mama natură prezentă în encefalul proprietate personală și să mîrîie la mine ceva sunete neinteligibile. Pentru unul fără cea mai mică pregătire în domeniu mi-a fost suficient, poate va veni ziua cînd voi putea asimila cumva electronica asta cu tuburi, deși constat cu tristețe... așa cum am constatat la restaurări de mașini clasice, unde sînt, la rîndul meu, profesionist... că nu mai prezintă interes nici pentru cei ce au fost nici pentru cei ce vor veni. 

 

Peste vreme, a mai venit un Carmen 3 versiunea 2, de pe la Tîrgu-Mureș, plin de găinaț de porumbel, vai mama lui... anul incert, bănuiesc '64. Funcțional cu mici defecte generate de vîrstă, la prima vedere neatins de reparații cu excepția unui tub rusesc montat în locul a ceea ce indica producătorul și a cablului de priză tăiat. Azi, după mai bine de 8 ani, a văzut priza... îi place viața, prinde tot ce poate, brumul și purecii auditivi caracteristici nu mă jenează, la anii lui e ceva firesc. Deci nu mă ating de el. De spălat, a fost...o fi fost găinaț de epocă, dar totuși...

 

Apoi au urmat două piese de rezistență...una dintre ele, un Saba Wildbad W5, i l-am făcut cadou unui prieten bun de casă nouă... anume Nordmende Othello, an 1953. Ambele excelent conservate, chestii virgine cum se spune. Domnul Nordmende servește și în ziua de azi, cam o dată pe lună, la ambianța în condominiu. Inclusiv seara asta, că doar bagă Cozorici teatru la microfon și face pe Ștefan cel Mare de Delavrancea... Mersi, tovarășu' Tăbuică, oriunde ai fi...

 

A urmat de la un prieten un Grundig 4017, an 1958...printre puținele ajunse la mine jegoase și moarte și finalizate curate și vii. Prima parte e simplă oricui, toaleta nu e mare scofală. Partea a doua a pus probleme...apărea un EZ80 care nu avea ce căuta acolo, la un control mai detaliat am constatat că era o țigănie ulterioară și, după o refacere a contactelor imperfecte, un ECC85 rezonabil și o curățare a contactelor claviaturii, a revenit printre noi. Fix azi l-am făcut să latre, după mai bine de doi ani...o senzație genială. Cum a fost aparat de familie la prieten, probabil va rămîne la mine precum Tomis...pînă mă duc pe copcă.

 

Cam astea au ceva poveste în spate. Restul, ocazii pe OLX sau alte site-uri similare. Un Großsuper Capri 6401 din '65 cred, cu un canal mort, a venit și cu manual de exploatare în limba română. Un Pacsirta AR 612, probabil '63...în urmă cu patru ani cel puțin l-am curățat, avea un strat de praf la interior de nu se mai cunoștea om cu persoană... de care rețin că îi lipsea blocul UKW complet. A rămas stocat de atunci. Un Elprom typ S, an 1960, luat de la un individ cam dubios dar care, surprinzător, prestează sticlă. Două Radiole...unul e Sakta, celălalt Dumnezeu cu mila, luate la pachet de vreo trei ani, de soarta cărora nu cunosc mare lucru...la un milion ambele,arătau în grafic, nu aveam ce să comentez... din păcate, cunoștințele mele la sovietice sînt vax, băgate la priză nu au fumegat, ba s-au mai și aprins și mai și vîjîiau ceva pe acolo, m-am limitat la atît. Mai e pe undeva, prin casă, o panaramă de Grundig micuț, pe ebonită... WK-ceva, dracu poate ști ce, nu mai știu prin ce cutie e băgat...luat la o beție organizată de colecționari și restauratori de toroape de epocă, pe care l-am băgat în priză cînd am ajuns acasă, în ciuda alcoolemiei care omora și un elefant, ocazie cu care am constatat că, în ciuda aspectului absolut patetic, dacă roteam manual variabilui... ața de scală era categoric un vis erotic, la halul în care se prezenta... prindea pe MW tot ce trebuie fără gram de antenă. La ăsta chiar promit poză dedicată, cînd îl găsesc...cutia cu care l-am cărat acasă e tot aia în care zace, pe undeva, și acum. Doar că proba i-am făcut-o atunci, apoi stocat... alcoolul, anii, e de înțeles.

 

Ultima achiziție e un animal la care visez de doi ani...Modern. Lunea trecută. Și am nimerit un '63, prima serie, bașca absolut virgin, cu sigilii de fabrică pe capace. Și ăla din spate, și de sub. Prestează, nu excepțional...clasicul potențiometru de volum care face ca la spitalul de nebuni...dar fiind sigilii acolo, nu mă ating de el. La cei 53 de ani, are voie.

 

Cam atît am adunat, la cît mi-a permis timpul și necazurile ultimilor ani. Ar mai fi și altele...magnetofoane vreo două cred, o panaramă de televizor, de altfel unicul din casă, casetofoane auto plus ceva casetofoane din anii '70-'80 și ceva stații și deck-uri care umblă spre ultimii ani ai secolului trecut, dar astea nu au ce căuta pe aici. Strict pe radio, mai am un Olimpic RST 83, un București 500 și un Carmen 4, toate cam epave, dar complete pe care le ofer cui are trebuință și are ceva interesant la schimb... nu mă interesează profitul de pe asemenea activități, îmi scot bani destui de unde prestez, dar nici bogea nu admit, pe principiul că nici mama nu i-a dat-o lu' tata pe de-a moaca. În limita timpului și a ceea ce cunosc, îmi screm creierii cu un Enescu 2 al unui coleg de muncă , drăcie cu EZ80 prăjit care, cu alt EZ bun, o face să lumineze mai ceva ca un bec de 100 de wați, fază care mă reține să îl las prea mult pornit, ca să nu mă fugărească prin casă...

 

Posted Image

 

Posted Image

 

Posted Image

 

Posted Image

Editat de doktor4carz
Link spre comentariu

Doctore, cred ca te stiu de pe clubmercedes. Am citit cu placere tot ce ai scris, dar o idee m-a uns la suflet, cand ai zis de ascultat teatru radiofonic la un radio pe lampi. E o placere de nedescris...

Editat de ciprivw
Link spre comentariu

 ...cand ai zis ...

Nu am zis nimic, doar am scris...cu vorbitul era ocupat Cozorici, n-aveam loc de el nici să iau o palmă.

 

Jucării de buzunar e una singură...uitasem de drac. Un S631T, cu husa prăjită la un colț și cu hîrtiuța utilizatorului la pachet. Cum toată lumea știe cu ce se mănîncă, nu mai scotocesc după el să-i fac poză. Doar dacă dorește cineva în mod special...ceea ce mă îndoiesc, nefiind vreo raritate, ci chiar din contră. Ultima oară presta...nu văd de ce să fi murit stînd pe raft. Nu prea mă atrag miniaturalele...îmi plac astea masive, deși Modern-ul, cînd l-am adus acasă, a stat cîteva zile pe jos pentru că sînt anumite zile pe lună cînd pot ridica chestii, lega șireturi etc. Și, dacă tot m-am mai insinuat o dată în seamă, ceea ce mi-ar lipsi ar fi un Saba Meersburg sau așijderea...Saba să fie și musai animal mare și sofisticat. Din ce am mirosit peste vreme, Saba mi se pare o clasă peste tot...performanțele la care ajungeau, pentru vremea lor, mie îmi par, ca om care a făcut muzică zdravăn cîndva și cu ureche fin formată pe sunet, net superioare. Găsisem ceva, dar prețul era prohibitiv...nu sînt genul zgrînciob la bani, chiar din contră, trebuie să ți-o iei dur de la viață să realizezi că la groapă nu pleci cu bani...dar oricît de mare e damblaua, scorul mă depășea cu mare viteză. Nu visez, nu pîndesc...dacă apare orice interesant și corect la bani, mai pun unul la raft. Și dacă apare ceva Saba la un moment inoportun, asta e... nu a fost să fie al meu.

 

Ca încheiere, mai uitasem de un capac de spate de Darclee...cred că model 4 fără pick-up, care stă de pomană prin casă, pe lîngă ce am precizat mai devreme. Cui îi trebuie...

 

Posted Image

Editat de doktor4carz
Link spre comentariu

Doktore, ar mai trebui să poposeşti pe aici, scrii excelent... Pe când un articol în revista Pro Radio Antic (www.proradioantic.ro).

Nu e vina mea...cultura generală enciclopedică, o memorie monumentală și un creier bine organizat fac un scriitor deosebit. Doar nu te poți aștepta de la o persoană care abia leagă trei vorbe de două cuvinte să fie fluent în scris... exceptînd muții și interiorizații, firește dacă au un grad de însușiri intelectuale peste genunchiul broaștei. Publicistica nu se află în aria mea de interes... consider că, atîta timp cît eu am ce mînca, să las pe altul adecvat pregătit să mănînce o pîine. Aș putea scrie o recenzie de cîteva pagini fără să plictisesc despre debutul tenorului Marius Budoiu în Lohengrin de Wagner, despre concertul de la Peleș din 10 mai, despre divorțul Marii Britanii de UE și implicațiile economice, despre istoria pieței de capital sau a automobilului în țara noastră, plus multe alte "despre"-uri. Un articol în revista pe care o patronați ar fi ca zambila înfiptă în brînză...ca realizărili în agricultură din Scînteia de pe vremea lui ceașcă de redactori care n-aveau nici cea mai vagă idee cu ce diferă grîul de ovăz sau orzoaică. Mă limitez la sumarele mele cunoștințe de autodidact și las publicistica de specialitate inginerilor, tehnicienilor și experților autoconstruiți...categorie cea mai îndreptățită probabil și susțin asta pentru că și eu, la rîndul meu, deși sînt de peste 20 de ani superconsacrat în domeniul auto, din fericire pentru mine nu în țară în ultima perioadă, am la bază studii economice postuniversitare... care au și acel ceva ce le conferă veleități de publicist. Adunatul cadavrelor și repunerea lor pe o oarece linie de plutire, în limita timpului, a spațiului și a cașcavalului de care dispun îmi este suficient. În viață e bine să îți știi lungul nasului.

 

Revenind la temă, am scos la lumină mica jigodie de care menționam mai devreme...uitasem că, într-un exces de zel, înlăturasem baliga de porumbel înainte de a-l aduce acasă. Tipul se vede în fotografie...anul nu îl mai rețin, dar scrie pe radiomuseum. Și culmea e că mergea sticlă...voi afla după încă o bere și cîteva minute dacă Jana se transformă.

 

 

Posted Image

 

Posted Image

 

Posted Image

Link spre comentariu
  • 3 săptămâni mai târziu...

Și pentru că mă rodea de un agregat căruia să-i bată scala pînă la 101 cu 9, unde se mai aude și muzică, am mai marcat o drăcovenie. An vreo '65, neumblat, virgin...mic, dar duduie genial. De lîngă muzeul Golești direct la București... pozele ajung, restul e cancan.

 

Posted Image

 

Posted Image

 

Posted Image

Link spre comentariu

Norocosule ! Iti dau doua carcase de UPS, sa le umpli cu doua buc. Carmen 3. :aplauze

Îmi ajung două...și așa le umplu cu organe sexuale masculine de fabricație autohtonă ori de cîte ori mă împiedic de ele în holul de la intrare...

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări