Ce aparate cu lãmpi detineti?

[YO7DIG]

SUPERBE....FELICITARI ....

[doru3160]

Adevarat prolifica Felicitari si la mai multe.

[viopa]

La, cat mai multe raritati si sa fie puse in functiune!!!

[Andr3y]

Marea debarasare in Arad

 

[Vizitator viobio]

fac un off topic pentru ca in acest topic sunt multi colectionarima poate ajuta cineva?? viewtopic.php?f=60&t=71004multumesc anticipat si scuze de off topic

[Vizitator tony1960]

Aida , producator Electronica,Tip 691A1, An fabricatie 1969

L-am luat din talcioc , plin de praf si rugina . i-am schimbat condensatorii electroltici pe alimentare, Am reparat CV-ul plin de mizerie, si difuzorul . Merge struna , postez aici un linck pe youtube. Are o auditie si o claritate formidabila. Normal aparat pe lampi. Multumesc pe aceasta cale Pro Radio Antic pentru schema aparatului.

 

[feri.visky]

... aparatul merita o prezentare mai ... de stil...Philipsurile sunt de la S.A.R. Philips????

[nicolae57]

Philipsurile sunt de la S.A.R. Philips????

Nu.Unul elvetian(759A), celelalte olandaze.

[Mikrosha]

Nu-l am in colectie, doar l-am avut la reparat, dupa ce l-am rugat pe un amic sa mi-l dea sa ma ocup eu de el...

Am scris mai mult ca poate-i util pentru cine se mai ocupa sa repare asa ceva.

Este vorba de un transceiver militar rusesc R109, cu banda de 21-28MHz, alimentat de la doua baterii de 2,4V. Are un chopper care face tensiunea de 80V pentru receptie si 150V pentru emisie. Chopperul si amplificarea de joasa frecventa se face cu tranzistoare, in rest se folosesc tuburi subminiatura cu incalzire directa. Filamentele se alimenteaza direct din acumulatori (grija!!). Receptorul este superhet cu o singura schimbare de frecventa, cu fi pe 793KHz. Sensibilitatea este remarcabila. Emisia se face cu o pentoda 6J24b, excitata direct de oscilatorul local. Exista un releu care intre emisie si receptie comuta anodica, filamentele, condensatoarele pt oscilatorul local, pentru a nu consuma curent degeaba. Este interesant ca tuburile se incalzesc in mai putin de o secunda.

Contine si un oscilator cu cuartz pentru calibrare, precum si reglajul automat al frecventei.

O poza cu aparatul asa cum mi-a venit:

 

Comutatorul de sus, are o paleta si o rotita centrala; de aici se face adaptarea antenei la emisie. Din roata din mijloc se seteaza frecventa, si se vede prin ocularul din stanga ei. Deasupra ocularului este un buton de 'apel' care emite un ton de apel, si un buton de 'calibrare/iluminare' care ilumineaza scala, intrerupe semnalul de receptie si baga semnal de la calibrator. Jmecheria este ca se poate face o calibrare a scalei. La capatul de sus al scalei este desenat un T invers, si aici cand se apasa butonu' asta, trebuie sa se auda batai de frecventa zero. Altfel se regleaza din cele 2 condensatoare aflate la 'adancime', dedesubtul rotii de acord.

Mai jos de acestea doua este un comutator. IN pozitia de sus, controlul automat al frecventei este pornit, si acometrul indica curentul in antena la rx. In pozitia de jos, CAF oprit si acometrul indica tensiunea bateriei. CAF inseamna ca se pozitioneaza automat pe un post care emite mai puternic in zona in care se face acordul. Mai jos este comutatorul de moduri de functionare (radio, moduri de retransmisie - se pot lega doua R109 intre ele pentru a rx pe o frecventa si a tx pe alta), iar in stanga, mufa pentru headset. O mufa identica se afla si deasupra aparatului, langa butonul de on/off.

 

 

Doua poze cu interiorul. Initial nu functiona nici receptia nici emisia. Curent in antena la tx era nul, in casca nu se auzea nimic.

 

 

Am inceput prin masurarea tensiunilor date de sursa. Asta ar fi fost cam dificil din cauza pozitionarii, dar se poate masura mai usor tensiunea care vine la alimentarea modulelor. O poza cu chopperul:

 

 

Tensiunile fiind in regula, am trecut la masurarea partii de receptie. Am masurat curentii in anozii circuitului de intrare si mixerului. Am masurat cu osciloscopul frecventa oscilatorului local. Aici totul era in regula. Am trecut la frecventa intermediara.

 

Din mixer pleaca un cablu cuaxial spre amplificatoarele de FI - in numar de 4, conectate in cascada. Fiecare are amplificarea de 10 si foloseste o pentoda 1J18B. Problema e ca aceste module is bagate in cutii de aluminiu cositorite, asa ca am masurat curentul anodic, masurand tensiunea care cade pe rezistenta care vine la fiecare modul. La toate era aproape zero.

 

 

O vedere de jos a frecventei intermediare:

 

 

La fiecare modul, pinii sint dispusi astfel, de sus in jos: anod, iesire , filament, intrare, masa.

Modulele se desfac destul de dificil. Aluminiul se incalzeste uniform si tot modulul ar trebui sa depaseasca 100 de grade pentru a topi doar local cositorul. Folosind pompa de cositor am tras cam din 5 in 5 mm. Apoi am bagat surubelnita la imbinare si a iesit. Problema e ca toate ceramicele s-au spart la un capat, dar pare ca asta nu i-a afectat functionarea. La fiecare modul

am facut testul astfel: Din sursa de laborator am alimentat anodica si filamentul, am bagat semnal dintr-un versatester E0502 si am urmarit iesirea din modul pe voltmetrul versatesterului daca are un maxim al functiei de transfer in jur de 793KHz. Cam asa arata un modul in interior:

si-n timpul modificarii:

Am avut noroc ca ownerul aparatului a gasit usor tuburi de schimb, desi a trebuit sa asteptam cam o luna pana au venit din Rusia.

Dupa asta am putut verifica receptia, Din nou am avut noroc ca atunci tocmai imi venise la reparat un generator de RF tip E0503, cu care dupa ce l-am reparat am putut verifica receptia. Aceasta a mers din prima. Din cauza ca stau la bloc, a trebuit sa opresc tot ce-nseamna sursa in comutatie din camera ca sa pot prinde ceva.

La partea de emisie, am verificat tensiunile pe finala, si am observat ca g2 si anod erau bune, iar pe g1 era semnal. Tensiunea de filament lipsea, din cauza releului. Avea 3 contacte: (not. )a, b, c. Tensiunea de pe b ajungea la a pe rx, si la c pe tx. Adica ab normal closed si bc normal open. Asa ca am pus un tranzistor pnp cu emitorul la b, colectorul la c si baza prin 100 ohmi la a. Tranzistorul se satureaza cand releul comuta pe tx, datorita rezistentei filamentelor de rx serie cu rez de 100 ohmi, si tensiunea de filament ajunge la colector, respectiv la tubul de emisie.

Cu asta am rezolvat si emisia, si am putut stabili doua legaturi cu taximetristi in banda de CB, una la 500m de locul unde stau, una la 2Km. La marginea Bucurestiului in schimb, am putut receptiona transmisiuni de la zeci de Km, cu o antena modesta, plus radiodifuziune in 21MHz. Sensibilitatea aparatului este formidabila, dar emisia e slaba.

I-am facut un stabilizator liniar ca sa-l pot alimenta de la orice sursa de tensiune; un LM323 da o tensiune de 5V. O referinta cu divizor rezistiv da 2,5V, care intra intr-un buffer de putere cu un 741 si 2 tranzistoare complementare, cu iesirea-n emitor. In emitoare se obtine tensiunea de 2,5V. Totul este pus pe un radiator in locashul unuia dintre acumulatori. IN celalat are loc un acumulator de 12V (asta am avut) Nu am facut sursa in comutatie ca asa nu ar mai receptiona nimic.

[kripton]

Salut,@ In sfarsit , iata ca mi-e dat sa mai vad un " Telefunken 49 W " . Nu stiu unde se va gasi schema acestui aparat pentru ca eu nu am reusit sa dau de ea. Acest radioreceptor nu este superheterodina . Daca analizam tuburile , ( ACH-1 , AF-7 , AL-4 si AZ-1 ) se vede ca nu exista tub detector ( sau tub combinat in care sa existe asa ceva ) . Este un receptor cu reactie , se poate vedea ca pe axul potentiometrului de volum mai exista montat un potentiometru de valoare mica ( sute de ohmi ) care este conectat in catodul tubului ACH-1 . Initial am vrut sa ridic schema aparatului punct cu punct , insa din dorinta unora de a-l repara pana sa ajunga la mine , s-au facut unele modificari . Sper ca al d-vs. nu a avut parte de asa ceva si sa fie repuse in functiune .( oricum , anul viitor , era in programul de lucru si tot i-ar fi venit randul )P.S. pozele sunt facute in primavara acestui an.

[nicolae57]

Aveti perfecta dreptate,este un receptor cu reactie.Al meu nu a suferit modificari asa ca daca santeti interesat pot sa-i fac fotografii sub sasiu.Chiar daca indicatiile de pe capac sant in limba romana, nu am garantia ca a fost construit la noi in tara.Schema.....slabe sperante sa o gasim.Mai exista unul in colectia lui Jercan Laurentiu

http://www.proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=5487

[yo3gje]

SalutareNicu cred totusi ca receptorul respectiv este superheterodina cu un singur etaj de Frecventa intermediara si detectie cu reactie. Are 3 game si acolo am vazut trei bobine pe un modul montat pe sasiu, si un alt modul cu alte trei bobine sub sasiu. Deasemenea ceeea ce seamana cu un traf de FI.... chiar este numai ca are o infasurare suplimentara pentru ractie. Dupa bobine si transformator de FI cred ca este o Supeheterodina totusi. Daca transformatorul de FI are mai mult decat terminalele pentru primar si secundar ( in general patru terminale ) inseamana ca are si infasurarea de reactie. De cele mai multe ori reactia este fixa, dar exista si scheme cu reglaj al reactiei. Telefunken a folosit sistemul asta pe mai multe modele de receptoare antebelice. Dupa ce am vazut receptorul la tine am cautat si eu pe radio_museum scheme asemanatoare pentru ca ma intereseaza superheterodinele neconventionale, reflex sau alte sisteme mai...exotice. ( D'aia si primul meu radio a fost "superheterodina cu un singur tub " facut in 1985 din cartea lui George D Oprescu ) Am atasat o schema bazata pe sistemul povestit mai sus, pentru a exemplifica ca exista superheterodine fara tub dioda detectoare.... Sper ca nu m-am bagat ca musca...Cu respect Gelu

[nichishoru]

Salutarepentru ca ma intereseaza superheterodinele neconventionale, reflex sau alte sisteme mai...exotice. ( D'aia si primul meu radio a fost "superheterodina cu un singur tub " facut in 1985 din cartea lui George D Oprescu ) Sper ca nu m-am bagat ca musca...Gelu

pentru Gelu:Deoarece esti interesat de radiourile reflex uite mai jos doua scheme ale radiourilor mele reflex pure (AF7, AL1 sau AL4 si AZ1) pe care inca nu le-am restaurat deoarece am altul mai interesant la rand (Lumophon). e vorba de un Philips 109 si un Orion 222:

[yo3gje]

Salutare! Voiam sa spun superheterodine cu schema reflex (cel putin eu inteleg prin reflex folosirea aceluiasi tub in etaje diferite ) La statia A7B de exemplu tubul amplificator de RF este in acelasi timp si amplificator AF!!!. La ceva de genul asta ma refeream. Oricum schema postata de Dvs este interesanta si este intradevar o schema reflex. Am mai adaugat o schema cu un receptor cu detector cu reactie ( fara AGC pentru ca tuburile sunt cu panta fixa, si ca atare nu au nevoie de tensiune de negativare pe G1, deci nici de dioda pt AGC...)keep on tuning! yo3gje Gelu

[nichishoru]

Salutare! Voiam sa spun superheterodine cu schema reflex (cel putin eu inteleg prin reflex folosirea aceluiasi tub in etaje diferite ) keep on tuning! yo3gje Gelu

Alta solutie bizara este cea in care tubul amplif de FI (EBC3) este folosit si ca preamplif AF, adica semnalul trece de doua ori prin trioda: schema aparatului restaurat de mine (poza din avatar) Minerva 385W.