Vizitator viobio Postat Aprilie 24, 2010 Partajează Postat Aprilie 24, 2010 multumesc nichisoru & nicolae 57 Link spre comentariu
YO7DIG Postat Aprilie 25, 2010 Partajează Postat Aprilie 25, 2010 Felicitari stimabile pentru acel EMUD RECORD , e ceva deosebit , .... cit mai multe in colectie asemenea acestuia ...stima...Mihai. Link spre comentariu
kripton Postat Aprilie 26, 2010 Partajează Postat Aprilie 26, 2010 Salut, Felicitari , mai ales pentru Emud Record , o adevarata bijuterie . Link spre comentariu
viopa Postat Aprilie 26, 2010 Partajează Postat Aprilie 26, 2010 Rar, dar fain. Felicitari! Link spre comentariu
doru3160 Postat Aprilie 26, 2010 Partajează Postat Aprilie 26, 2010 O ultima achizitie, un Ciaika (Pescarus), rusesc, banuiesc nu e f rar,cred ca e fabricat prin ’66,poate il mai are cineva si are si schema,sasiul arata bine,am reusit sa-l fac sa mearga cat s-a putut fara schema,are difuzorul schimbat cu unul mai mic,trebuie sa vad printre ale mele unul pe masura,si va intra pe lista de asteptare pt reconditionare carcasa. E echipat cu lampile 6A7,6J8,6G7,finala 6P3S si redresoarea,5T4S Link spre comentariu
Trabant Postat Aprilie 26, 2010 Partajează Postat Aprilie 26, 2010 E de prin 1955 http://www.rw6ase.narod.ru/ch/chayka/chayka_rl.html . A fost relativ popular si pe la noi. Link spre comentariu
doru3160 Postat Aprilie 26, 2010 Partajează Postat Aprilie 26, 2010 Multumesc pt schema,anul l-am dedus dupa ce am gasit si eu marcat pe diverse componente,nu exclud sa fi fost schimbate in timp,nu a avut capacul de spate.si nici vreo eticheta de identificare...vad ca in schema e dat cu 6K3 in loc de 6J8 si 6G2 in loc de 6G7. Link spre comentariu
Trabant Postat Aprilie 27, 2010 Partajează Postat Aprilie 27, 2010 6K* e cu panta variabila 6J* e cu panta fixa. Nu prea imi place ideea de utilizare in etajele IF a pentodelor cu panta fixa.Probabil condensatorii au fost inlocuiti, cei electrolitici. Cam toate radiourile pe lampi vechi, inclusiv Philips, Telefunken, si alte marci mai sufereau din cauza electroliticilor si a rezistentelor de valoare mare ( problema des intalnita si la receptoarele RDGiste). Link spre comentariu
Trabant Postat Aprilie 28, 2010 Partajează Postat Aprilie 28, 2010 Procesul de fabricatie al lui KVN49 Link spre comentariu
kripton Postat Aprilie 28, 2010 Partajează Postat Aprilie 28, 2010 Salut,@skaarj,Ce diametru exact are sarma din cele doua jumatati ? Link spre comentariu
kripton Postat Aprilie 28, 2010 Partajează Postat Aprilie 28, 2010 Poti masura diametrul cu suficienta precizie fara micrometru in felul urmator : bobineaza pe un cui sau un creion 20-30 spire(sau mai multe ) . Le aduni una langa alta si masori lungimea pe care o ocupa cu o rigla . Apoi imparti la nr. de spire .cu cat sunt mai multe. cu atat masuratoarea e mai precisa .Posibil sa am sarma de fabricatie ceva mai veche , e mai rezistenta la izolatie si temperatura dar trebuie sa stiu diametrul . Link spre comentariu
doru3160 Postat Aprilie 29, 2010 Partajează Postat Aprilie 29, 2010 Până vineri reuşesc să aflu diametrul.Am desfăcut şi deflexia pe linii. nu am debobinat. Întrebare de ucenic în electronica antică - o bobină din sârma de cupru emailat şi acoperit cu mătase poate avea vreo şansă să sufere scurtcircuit între spire? Nu am lucrat niciodată cu aşa ceva şi nici nu am avut ocazuia să mă documentez. La 15625Hz apar curenţi de suprafaţă foarte nenorociţi iar mătasea sigur trebuie să fie o măsură suplimentară de siguranţă.Daca a fost si impregnata,e putin probabil sa faca scurt intre spire,decat in cazuri de exceptie,privind functionarea sau depozitarea pe perioada lunga in mediu cu umezeala excesiva...Se apela la izolatia cu matase sau bumbac,pt ca in acele vremuri,lacul pt izolat sarma nu avea caracteristicile izolatoare ale sarmei din zilele noastre,si la tv-urile mai "nou"construite apare efectul pelicular,dar nu prea ai sa gasesti izolatie cu matase,deci fara grija,cred ca se poate rebobina cu sarma de calitate(nu recuperata) doar emailata(eventual dublu emailata,desi se gaseste mai greu),important e sa respecti sectiunea si nr de spire,si eventual sa faci o impregnare suplimentara dupa bobinare,ajuta si la rigidizare.Iti apreciez efortul de a resuscita tv-ul,si ca o gluma...cred ca la asa instrumentar,poti deschide lejer un cabinet stomatologic,ai fi mai castigat :rade:Bafta,si asteptam imagini desfasurate pe tot ecranul. Link spre comentariu
Trabant Postat Aprilie 29, 2010 Partajează Postat Aprilie 29, 2010 Skaarj: Tuburile nemetalizate nu au o stralucire buna prin definitie, valabil la orice producator, indiferent ca e sovietic, vest-german, cehoslovac, olandez, britanic. Este intr-adevar posibil sa fie si emisia tubului scazuta, desi dupa ce observ eu , emisia e inca ok. Eu la REKORD am pus tub 35LK2B nou, am calibrat capcana de ioni si oricum , orice ar fi ,aceste tuburi au luminozitate scazuta , imaginea e usor cetoasa, laptoasa.Si la RUBIN 102B era cam la fel, cel care avea tub nemetalizat ziceai ca are tuul dus, pe cand cel cu tub metalizat avea o luminozitate si un contrast de mama mama. De aceea au aparut tuburile metalizate(aluminizate), o mai buna transmisie a luminii. Verifica insa si tensiunile pe catod livrate de etajul video. O sa caut ceva in germana despre KVN49, sa vad daca gasesc, mai aveam pe undeva vechi "biografii" in germana de TV comuniste vechi. sa vad daca nu le-am aruncat. Mi se pare mie sau al tau nu are capcana de ioni ? ce tub are ? 18LK?B ? Daca e fara capcana de ioni e nasol, insa mi se pare ca mai tarziu au fost si tuburi aluminizate si capcana de ioni puse pe KVN49. Masuratorile si calibrarea oscilogramelor la TV alb-negru cu tuburi de tip vechi nealuminizate ( 35LK2B, 350QP44 ,MW36-44, MW43-64 si altele la fel) se faceau doar in intuneric. Si se faceau cu asa zisul MONOSCOP ( sau testcard image sau test-bild), sau cum ii zic cei mai tineri, MIRA. In fabrici, pentru testarea imaginii si calibrarea sincronizarii si deflexiei aveau asa-zisul GENERATOR DE MIRA. Tot cu MIRA se calibra CAPCANA DE IONI. http://en.wikipedia.org/wiki/File:Tv.re ... t.0249.svg Link spre comentariu
kripton Postat Aprilie 30, 2010 Partajează Postat Aprilie 30, 2010 In legatura cu redresorul FIT, cel putin pana la rezolvarea celorlalte probleme , se poate folosi o dioda de tip TV-18 ( sau similara cu siliciu) evitand astfel complicatiile privind alimentarea filamentului . Link spre comentariu
oachy Postat Aprilie 30, 2010 Partajează Postat Aprilie 30, 2010 Nu stiu daca acesta intra la aceasta categorie .... dar il postez aici , daca nu e in regula rog un moderator sa il mute / stearga Megohmetru ICEMENERG produs de IRME nu stiu starea lui de functionare (posibil sa mearga), dar e de vanzare, deci astept oferte pretul de pornire 150 ron , cateva poze ..... PS: am uitat sa precizez , inauntru pare ca nu s-a umblat drept dovada un sigiliu pe unul din suruburile de la capac Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum