Ce tuburi electronice deosebite aveti in colectie?

[Vizitator]

Probabil că aşa este, nu vreau să contrazic, dar m-ai făcut curios.

Cum se explică fenomenul?

Atomul de H2 este reactiv:

Atomul de hidrogen

Nivelele energtice ale atomului de hidrogen

Pentru detalii, vezi: modelul atomic Bohr și modelul atomic Schrödinger.

Nivelul energetic fundamental al electronului în atomul de hidrogen are energia egală cu -13,6 eV.[31] Nivelele superioare se numesc nivele excitate, energia acestora crescând până la 0 eV (valoarea nivelului energetic aflat la infinit), ele se calculează folosind modelul lui Bohr. Acesta consideră că nucleul este fix, iar electronul are o traiectorie circulară în jurul acestuia asemănătoare cu planetele ce gravitează în jurul Soarelui (de unde provine denumirea alternativă de model planetar). Forța electromagnetică atrage electronul și protonul unul spre celălalt, în timp ce corpurile cerești se atrag datorită gravitației. Potrivit condiței de cuantificare a momentului cinetic postulat de Bohr, valoarea momentului cinetic al electronului este multiplu întreg al constantei reduse al lui Planck, de unde rezultă că în cadrul atomului, electronului îi sunt permise anumite orbite cu raze bine stabilite. Aceeastă relație de cuantificare explică spectrul discret al nivelelor energetice.

O descriere mai exactă a atomului de hidrogen este dată în fizica cuantică unde se calculează densitatea de probabilitate prin norma funcției de undă a electronului în jurul protonului pe baza ecuației lui Schrödinger sau a formulării lui Feynman cu integrală de drum.

Izotopii

 

 

Protiul, cel mai răspândit izotop al hidrogenului, are un electron, un proton şi niciun neutron

Hidrogenul are trei izotopi naturali, 1H, 2H și 3H. Alții, ce au nucleele foarte instabile (4H to 7H), au fost sintetizați în laborator dar nu au fost observați în natură.[34][35]

1H este cel mai răspândit izotop al hidrogenului, având o pondere de peste 99,98% în compoziția izotopică naturală al acestui element. Datorită faptului că acesta are în nucleul un singur proton, a fost numit protiu, această denumire fiind însă rar utilizată.[36]

2H, celalalt izotop stabil al hidrogenului, este cunoscut și sub numele de deuteriu. Conține în nucleu un proton și un neutron, acest izotop provenind de la Big Bang, continuând să existe până acum datorită stabilității sale. Nu este radioactiv și nu reprezintă o sursă periculoasă de poluare. Apa ce este bogată în dioxid de deuteriu se mai numește și apă grea. Deuteriul și compușii săi sunt utilizați ca etalon în experimente neradioactive și ca solvent în procedeele de spectroscopie RMN.[37] Apa grea este utilizată ca moderator de neutron și ca lichid de răcire pentru reactorii nucleari. Deuteriul este de asemenea folosit drept combustibil pentru fuziune nucleară de larg consum.[38]

3H se mai numește și tritiu (mai rar: trițiu); conține în nucleu un proton și doi neutroni. Este radioactiv, rezultând din izotopul Heliu-3 prin dezintegrarea beta și are un timp de înjumătățire de 12,32 ani.[29] Cantități mici din acest izotop sunt răspândite și în natură, acesta rezultând din interacțiunea razelor cosmice cu gazele atmosferice; tritiul este eliberat și în timpul testelor nucleare.[39] Este folosit și în reacții de fuziune nucleară,[40] și pentru evidențierea și studiul de geochimia izotopilor[41] și în dispozitive autogeneratoare de lumină.[42] Tritiul se mai utilizează și în marcarea radioizotopică, în special în domeniul biologiei, medicinei sau geologiei.[43] Dioxidul de tritiu se mai numește și apă supergrea.[44]

Hidrogenul este singurul element care are nume diferite pentru izotopii săi cei mai răspândiți. Simbolurile D și T (în loc de 2H și 3H) sunt folosite pentru deuteriu și tritiu, dar P este utilizat pentru fosfor, deci nu se poate folosi pentru simbolizarea protiului.[45] IUPAC acceptă atât ambele variante, dar 2H și 3H sunt preferate.[46]

Mai multe detali aici:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrogen#Combustie

[yo2mhj]

Recent am intrat in posesia catorva aparent banale 6N1P-E.

Obisnuit cu 6N1P,6N1P-V,6N1P-EV http://en.wikipedia.org/wiki/File:6N1P.jpg ...am ramas surprins de constructia lor si am sapat putin pe net.

Se pare ca sunt ceva mai deosebite: http://www.ebay.com/itm/RARE-MILITARY-6 ... 1098093653.

Poate userii mai cu experienta ne destainuie mai multe.

Va multumesc.

[lorik199]

@yo2mhj : Seamana foarte mult ca si constructie cu 6N3P, iar informatiile de pe ebay nu le-as lua chiar de sfante, sunt puse ca sa muste cei fara prea mare experienta, ce cred ca sunt tuburi unicate.

 

Sa fiu ontopic, prezint si eu niste tuburi, nu foarte deosebite dar se pare ca nu s-a vorbit de ele aici.

E vorba de 6Ж10П, o lampa micuta,pentoda de RF cu 2 grile de control, cam 2 treimi din lungimea unei 6H1П.

Am 2 bucati din 2 loturi diferite, ce se pot vedea in poza de mai jos.

Ansamblu:

 

Detalii grile:

[The Stressmaker]

@Cristian74: nu era mai simplu sa raspundeti cu " hidrogenul are conductibilitatea termica cea mai mare dintre toate gazele uzuale", informatie luata de aici (Eng): http://www.electronics-cooling.com/1998 ... -of-gases/ . Asa se explica de ce se incalzeste balonul de sticla mai repede cand atmosfera interioara contine hidrogen. De fapt exista trei metode de incalzire a balonului de sticla : prima metoda este cea radiativa, independenta de gazul interior si dependenta de temperatura filamentului apoi incalzirea prin convectie prin intermediul hidrogenului si ultima este incalzirea prin conductie in sticla suport interioara (aceasta e in procent foarte mic iar la temperatura mica se poate neglija).

@lorik199: nu de unicate e vorba ci de cuvintele magice "HiFi" si "amplificator audio" pe care se insista intentionat de catre vanzator.

[radhoo]

e simplu hidrogenul disipa foarte usor caldura

O fi simplu dar asta nu inseamna ca acel tub de balast contine hidrogen, doar pentru ca disipa caldura

Vezi ca sunt becuri de puteri mult mai mari, care au atmosfera de argon+azot, si nu de hidrogen.

De ce? Explicatiile mai jos.

 

Atomul de H2 este reactiv:

Atomul de hidrogen

Nivelele energtice ale atomului de hidrogen

Atomul de H2 este reactiv fata de ce?

Ce legatura au nivelele electronice ale hidrogenului sau modelul planetar al atomului cu tubul prezentat mai sus?

Cu siguranta nu discutam de reactivitate / reactie de combustie in interiorul acelui tub, ca daca ar fi asa, ar fi petarda nu tub electronic.

 

Umplerea tuburilor cu hidrogen este posibila, dar se foloseste pentu cu totul alt scop, si in conditii speciale.

Conditiile speciale se refera la dificultatea pastrarii in timp a atmosferei de hidrogen la aceasi parametrii ca si in momentul fabricarii tubului. Una din cauzele modificarii nivelului de hidrogen e si reactia cu metalele din interiorul tubului cu formare de hidruri.

 

In ce priveste scopul, hidrogenul se foloseste in tuburi comutatoare datorita timpilor mici de ionizare/conductie si deionizare/intrerupe a canalului conductor. Astfel de tuburi sunt unele tuburi tiratroane, decatroane sau kritoane.

 

Ca un exemplu, un tub tiratron cu vapori de mercur, ca si cele pe care le-am prezentat aici:

, au timp de comutatie relativ mari: ex. tubul 714 : ionizare 10micro secunde, deionizare 1000micro secunde,

 

Spre deosebire de tuburile cu vapori de mercur, un tub tiratron cu hidrogen, ca si cel pe care l-am folosit ca si oscilator aici:

, e mult mai sprinten, putand sa atinga pana la 450 Hz, (ionizare pana in 0.5 micro secunde, deionizare 25 micro secunde!!). Valorile diferite sunt usor de intuit, diferenta intre dimensiunea atomilor de mercur si a moleculei de hidrogen fiind mare.

 

Pentru a pastra atmosfera de hidrogen intacta, aceste tuburi au un rezervor interior (sub forma unui tub), prevazut cu un filament secundar. Rezervorul contine o hidrura metalica, de obicei TiH2, care la incalzire se descompune si elibereaza hidrogen, iar la racire absoarbe hidrogen reformand hidrura, conform reactiei:

TiH2 <-> Ti + H2

Echilibrul fiind mutat spre stanga sau spre dreapta in functie de temperatura. Iata o poza cu atfel de tuburi si rezervoarele lor:

TGI 400/16:

Cu filamentul secundar inrosit:

JAN 4C35:

Acest mecanism asigura pastrarea parametrilor atmosferei de hidrogen in tub, si inca la multi ani dupa ce a fost fabricat.

In loc de hidrogen se poate folosi si deuteriu, pentru a obtine frecvente de lucru mai mari. Mecanismul de formare a hidrurilor este identic.

 

Dupa cum vedeti, un tub cu hidrogen are o alcatuire ceva mai complexa decat tuburile cu balast, ca si cel prezentat anterior, care e probabil doar un tub cu incandescenta, in atmosfera de argon.

[iuli10]

EF 22, STV 70/6, ECH 21, EBL 21, ECH 21.

 

STV 70/6 în funcţionare:

[yo2mhj]

Astazi am am ajuns sa fiu fericitul posesor a unei frumuseti:SRS 301 : http://www.radiomuseum.org/tubes/tube_srs301.html .Trebuie sa ii multumesc marelui OM,YO2CXJ,Ginel din din Petrosani care m-a cadorisit cu frumusetea aia + alte multe bunatati,nu am apucat sa le inventariez(am retinut doar o RGN 1500 : http://www.radiomuseum.org/tubes/tube_rgn1500.html).

Cand o sa am timp mai mult le inventariez si le pozez.

[yo2mhj]

Cum am promis:

EC 157

http://www.flickr.com/photos/yo2mhj/786 ... otostream/

RGN 1500

http://www.flickr.com/photos/yo2mhj/786 ... otostream/

RS 301,NOS,din depozit:

http://www.flickr.com/photos/yo2mhj/786 ... hotostream

QY 3-125 cu soclu:

http://www.flickr.com/photos/yo2mhj/786 ... hotostream

RGN 1500

 

Si mai sunt si altele...

[lorik199]

Proaspat recuperat dintr-un R130, un tub ciudat cu 3 pini, la prima vedere termoreleu.

Am alimentat prograsiv filamentul pe care il are cu 1.5, 3, 4.5V, tensiune la care m-am oprit considerand ca are luninozitata echivalenta cu un filament normal(e filament acoperit cu oxizi)

Cele 2 lamele din mijloc s-au dilatat si au despartit contactele, care sunt inchise cand e rece

Ansamblu

Vedere contacte stanga

Vedere contacte dreapta

[yo2mhj]

Chiar ma intrebam din ce statie e trasnaia aia...

Eu o am cuplata intr-un circuit,impreuna cu doua tuburi subminiatura+ceva componente pasive.

http://www.flickr.com/photos/yo2mhj/7864751578/

Din pacate nu am schema lui R 130.

[yo2mhj]

Uite,am gasit o schema ,o varianta a lui R 130,cred ca asta este...interesanta componenta.In varianta asta

cred ca este alta componenta.

Am vazut si un foto cu o varianta de oscilator termocompensat cu tranzistori...variante-variante.

http://www.qsl.net/e/ew1ln/jpg/R130m/page11.jpg

http://www.qsl.net/e/ew1ln/jpg/R130m/page12.jpg

http://www.qsl.net/e/ew1ln/jpg/R130m/page10.jpg

[lorik199]

Exact asa arata si placa de pe care am scos-o eu, toata fiind bagata intr-o cutie cositorita cu capac.Din pacate cred ca e alt tub in schema ta deoarece in schema figureaza 4 conexiuni si tubul asta are doar 3 picioare ,desi placa ca asezare componente e aceeasi.

[yo2mhj]

Exact asa arata si placa de pe care am scos-o eu, toata fiind bagata intr-o cutie cositorita cu capac.Din pacate cred ca e alt tub in schema ta deoarece in schema figureaza 4 conexiuni si tubul asta are doar 3 picioare ,desi placa ca asezare componente e aceeasi.

Nu este exclus sa fie asa cum zici...doar nu detin adevarul absolut, ,insa in acelasi timp am vazut ca desiiin esenta de-a lungul anilor R 130 are acelasi aspect,in interior s-au mai facut unele modificari probabil functie de disponibilitatea de piese si/sau unele imbunatari aduse echipamentului pe parcurs.Poate se gaseste cineva si ne lamureste.

[franzm]

Schema (page11.jpg) nu cuprinde tubul prezentat. Din link-ul dat se poate ajunge la schema celorlaltor module si de acolo se poate gasi modulul ce contine tubul in cauza. (Posibil sa fie un modul cu rol de protectie in caz de neadaptare a antenei.) Diseara ma uit peste scheme si-om vedea câte-mi mai amintesc din armata.

[mila]

Intreb aici daca stie cineva un tub trioda sau dubla trioda(rusesti banuiesc) in carcasa si soclu ca si 12J1L sau 12P17L.Multumesc.