Sincrodina 3.5 si 7 MHz

[Vizitator pauldeva]

de unde pot cumpara componente electonice?? aia de la magazin .. nu au, mai ales C de nF nu mai spun de pF ceva raritati au zis

[yo4hhp]

de unde pot cumpara componente electonice?? aia de la magazin .. nu au, mai ales C de nF nu mai spun de pF ceva raritati au zis

http://dioda.ro/Cauta_Componenta.html

[Vizitator pauldeva]

Ms mult yo4hhp

[yo7lhe]

@"yo3fhm"Mai bine deschideai un topic nou decat sa pui acelasi text in 3 mai vechi.

[Craciun]

Pentru cine e din Ploiesti am disponibile 5 cablaje sincrodina de aici.

Se pot ridica de la mine de acasa la un pret modic(cat isi permite radioamatorul respectiv).

 

Succes

[Craciun]

Atasat aveti planul bottom al PCB-ului sincrodinei.

Am atasat si planul top al PCB-ului sincrodinei.

[yo9hrb]

Daca tot a reinviat sincrodina, poate cineva sa puna din nou schema?

Multumesc anticipat.

[Craciun]

Atasat aveti schema sincrodinei.

Sincrodina.pdf

[Craciun]

Atasez si fisierul cu PCB-ul desenat ptr BOTTOM, in care se pot observa si 2 trasee care nu au mai putut fi rutate si trebuiesc trase cu fire separate.

 

Succes

Editat Ianuarie 8, 2017 de craciun

[Craciun]

Atasat aveti si desenul de pe PCB TOP. Pe schema se vad cum spuneam si in postarea anteriaoara cele 2 fire nerutate , ce trebuiesc trase cu fire separat,

 

Succes

Editat Ianuarie 10, 2017 de craciun

[yo3fhm]

Zilele trecute am avut ocazia de a surubari la un astfel de receptor.  Primul pe care l-am realizat a fost prin 2010, cred.

Proiectul ii apartine lui Cirip si documentatia primara se poate gasi aici :  Receptor sincrodina 80m si 40m by Cirip . 

 

Exemplarul pe care l-am pus in functiune de aceasta data arata asa :

 

 

Cutia mov provine de la un terminal thin-client si nu m-am ostenit s-o mai vopsesc. Scopul nu era cosmetica, ci partea practica.

In poza de mai sus, este receptorul doar cu VFO-ul intern. 

Mai jos puteti vedea acelasi receptor, dar la care am conectat iesirea DDS-ului dintr-un emitator construit tot de mine.

Proiectul DDS-ului este cel al lui LU5DJV :  VFO with DDS and Control Interface . Filtrul trece-jos de la iesire a trebuit sa-l reproiectez si sa-l reconstruiesc separat, intrucat cel original, din modulul chinezesc, taia mai sus decat trebuie si avea insertie prea mare. 

 

 

Pentru exemplarul de care discutam, cineva m-a rugat sa-i reglez filtrele de banda, dar am descoperit mai multe probleme si a trebuit sa intervin destul de serios in montaj. 

Atentie, in pag. a 2-a a schemei de principiu , condensatoarele C3 si C9 sunt inversate. In mod practic, C3=3.9nF si C9=8.2nF . 

 

Din pacate, proprietarul a construit bobinele si le-a lipit direct, fara sa incerce o prereglare a filtrelor de banda. Am masurat raspunsul fitrelor si era dezastruos, asa ca era clar ca ar fi trebuit multa munca pentru a le aduce unde trebuie. Dar ar fi fost o munca de Sisif sa extrag bobinele si sa refac reglajele (implica si ajustarea infasurarii de cuplaj, cea mai dramatica manevra in cazul unor astfel de filtre). Am preferat sa reproiectez filtrele si sa le construiesc cu bobine existente in magazin. Daca cineva e interesat, voi posta si schema filtrelor, alaturi de adaptarile aferente in cadrul montajului original. Iata mai jos filtrul ptr banda de 80m, asamblat si reglat pe marginea unei placi de test (care avea o cu totul alta destinatie):

 

 

Nu m-am sinchisit cu masuri deosebite, frecventa e prea joasa pentru astfel de fineturi !

Iata si caracteristica acestuia :

 

 

Datorita faptului ca n-am demontat componentele vechi, am fost nevoit sa tai o mica placuta de PCB pe care am asamblat componentele filtrelor de banda.

Aceasta se poate vedea in poza urmatoare (este situata in partea dreapta, spre mufa de antena):

 

 

Pe placa se mai pot observa doua zone alburii, in mijloc. Acelea sunt componentele oscilatoarelor locale, peste care am topit ceara (am folosit un mic sablon din carton pentru a inconjura perimetrul acestora). Din pacate, nu am izolat si tranzistorii. 

 

Mai jos se poate vedea cum arata panoul din spate al receptorului. Practic, am adaugat 2 placute de PCB pe care am montat mufele de antena, de intrare semnal VFO extern (generator RF sau DDS), iesire difuzor si alimentare 12Vcc :

 

 

Cam asta ar fi. VFO-ul nu este teribil de stabil, pentru ca nu am luat masuri speciale de compensare (ca in cazul penultimului exemplar construit) si in plus, condensatorul variabil nu era prea grozav (recuperat de proprietar dintr-un receptor romanesc, cu o demultiplicare ce are o mecanica nu prea fericita). Dupa cum a spus si Cirip, ca orice sincrodina obisnuita, e sensibil la prezenta semnalelor din canale apropiate (adiacente), dar asta nu impiedica un incepator sa-si faca foarte bine treaba cu el. Sensibilitatea pe care am masurat-o in banda de 7MHz este de aprox. 1.5uV . 

 

Mai jos aveti cateva clipuri video, in ordine invers cronologica .

 

Pilotat cu semnal din DDS (LU5DJV DDS VFO / AD9850). La final se vede verificarea calibrarii indicatiei de frecventa cu ajutorul statiei etalon RWM (Rusia) de pe 4996KHz.

 

 

Receptia benzii de 40m, luni dimineata 25.02.2019, in jurul orei 7, folosind oscilatorul intern.:

 

Receptia benzii de 80m, luni dimineata 25.02.2019, in jurul orei 7, folosind oscilatorul intern:

 

 

Receptia benzilor de 80m si 40m in seara zilei de 25 Feb 2019 (VFO intern):

 

Unul dintre primele teste dupa incasetarea primara :

 

 

Cam asta ar fi. 

Receptorul are niste particularitati care nu-l recomanda incepatorilor fara experienta. Poate fi construit de acestia, dar punerea la punct nu va fi tocmai usoara, cel putin nu in conditiile in care ar putea aparea greseli la asamblare. Filtrele de banda se pot regla si "dupa ureche", dar acoperirea va fi neuniforma si de aici, diferente mari intre nivelurile de semnal in mijlocul benzilor si la capetele acestora. Mixerul l-am construit pe miezuri toroidale Aferro de 9mm (ferita F4 cu punct alb), iar diodele acestuia sunt cu germaniu (din seria OA, dar am folosit cu succes si EFD108). Amplificarea se poate diminua in banda de 40m cu ajutorul unui potentiometru de 5...25K plasat in emitorul primului tranzistor (veti mai putea "scapa" astfel de problemele datorate posturilor de radio foarte puternice, cum ar fi Radio Vatican). 

Mentionez ca penultimei variante a acestui receptor i-am atasat si un sistem de AGC pe zona audio, care a functionat satisfacator pentru configuratia sa. 

 

(Later edit):

Iata mai jos un clip in care se poate vedea mai bine cum verific calibrarea frecventmetrului cu ajutorul statiei etalon RWM. 

Distanta dintre cele 2 benzi laterale receptionate (in mijlocul carora se gaseste punctul de nul audio, sau DC daca vreti sa fiu mai corect) se poate micsora prin preluarea si vizualizarea semnalului AF de la iesirea celui de-al doilea operational. 

 

 

 

Cu bine,

Cezar YO3FHM

Editat Martie 2, 2019 de yo3fhm

[yo3fhm]

Revin pentru a posta un remember referitor la varianta anterioara a aceluiasi receptor prezentat in postarea anterioara. Membrii mai vechi l-au vazut cu ani in urma, dar eventualii incepatori care ar vizita acest topic, nu au de unde sa-l cunoasca. 

Versiunea respectiva am construit-o in 2013 si am botezat-o "Polar3 A", in amintirea navei pe care tatal meu (Florin, YO3RH) a navigat cea mai mare parte a perioadei de 20 ani pe care a petrecut-o ca ofiter radio in cadrul flotei de pescuit oceanic. 

 

Initial am construit receptorul pentru mine, ca sa am ce lua in concediu. Ulterior, l-am facut cadou unui radioamator care avea nevoie de el. Ba chiar i-am construit si un sintetizor de frecventa (fixa), pentru ca amicul respectiv dorea sa lase receptorul pornit permanent in shack-ul de la tara, si conectat la un telefon mobil, sa poata asculta oricand QSO-urile din banda de 80m, de pe QRG-ul de 3705 KHz . Hi. A fost o mare trazneala cu receptorul respectiv. I-am atasat chiar si un montaj FLL dupa proiectul lui IK3OIL, prezentand atat pe forum cat si pe site-ul radioclubului facultatii tot ceea ce era necesar pentru punerea la punct a sincronizorului respectiv (e o chichita mica, care poate fi usor trecuta cu vederea, dar esentiala). 

 

Schema e aceasi, doar ca pe vremea respectiva i-am facut un PCB complet manual, desenat cu markerul. He he. 

Iata cum arata proiectul finalizat . Mentionez ca demultiplicarea (pe bile) pe care o vedeti in partea dreapta a fisierului, a fost realizata de Mitica YO9FNJ din Calarasi, un excelent meserias. Daca aveti nevoie de astfel de subansambluri, contactati-l !

 

 

Un clip video pe care il puteti urmari cu Polar 3A la prima punere in functiune, fara a fi incasetat, este mai jos.

Atentie, sunetul este putin decalat fata de imagine (indicatiile spectrogramelor si a indicatorului cu ac nu vor fi sincronizate cu continutul coloanei sonore a clipului - scuze) :

 

Pe "Polar 3A" l-am dotat si cu AGC. Iata mai jos schema bloc a receptorului si in continuare, schema AGC-ului si cateva cuvinte :

 

Sistemul de reglaj automat al amplificarii 

Mai jos puteti vedea schema simulata in LTSpice. Nu am mai avut timp sa o cosmetizez . Operationalul U1 este U1B din schema originala. Amplificarea acestuia este controlata de o bucla RAA realizata cu tranzistorul FET J1 (2N3819 sau BF245). Drena lui J1 se conecteaza la C12 din schema originala.

Semnalul AF care actioneaza RAA-ul este preluat de la iesirea ultimei celule AO din filtrul audio (U1D, pin 14). In acest scop am folosit un grup RC serie (0.47u + 47K) care aduce semnalul AF la C1 de la intrarea buclei RAA (1uF, cu polul negativ catre D1+D2). Apoi este redresat de diodele D1 si D2 (de tip Schottky, model BAT54), dupa care este aplicat pe grila lui J1, a carui rezistenta sursa-drena este modificata in functie de nivelul tensiunii pe grila de comanda. Tranzistorul J2 este responsabil de actionarea instrumentului de masura, iar R11+R12 reprezinta un semireglabil din care se regleaza zeroul instrumentului. Sensibilitatea instrumentului folosit a fost de 100uA, dar puteti folosi chiar si pana la 1mA.

 

 

Grupul R1-C2 determina timpul de raspuns al etajului de RAA. Puteti monta valori diferite in functie de necesitati. Pentru SSB, am montat 4.7u. Pentru CW, puteti monta 1nF.

ATENTIE! Este necesar ca J1 sa aiba pragul Vgs off cat mai jos. Pentru a determina acest prag, am construit un montaj special ptr. acest scop si am masurat aproximativ 20 buc. x BF245. Simularea functionarii schemei mai sus prezentate se poate observa in imaginea de mai jos. 

 

 

Personal, am realizat receptorul folosind o placa de circuit imprimat dublu placat de forma patrata. Intrucat a fost prima varianta de test, desenul l-am realizat manual, cu marker (placile realizate dupa varianta originala (Cirip) au fost realizate fie prin metoda foto, fie prin transfer termic de toner cu ajutorul unui laminator). Puteti vedea mai jos cateva imagini ale prototipului realizat de mine:

 

 

Placuta AGC e cea din lateral dreapta, orientata in jos.

 

 

 

Mentionez ca am avut grija ca in circuitele oscilatoarelor sa realizez o compensare a derivei termice folosind condensatoare cu coeficienti termici diferiti, acoperind ulterior componentele reactive cu ceara de lumanare. Am obtinut astfel o stabilitate foarte buna (deriva maxima de 50Hz/ora dupa primele 30 minute de functionare).

Veti observa ca datorita acestor masuri, stabilitatea oscilatoarelor acestei versiuni e mult mai buna decat a versiunii pe care am pus-o la punct recent.

 

Generalitati

Etajul de intrare este compus din filtre trece-banda, avand atenuarea de insertie intre 2.5-3dB pentru fiecare banda de lucru. Aceste filtre nu necesita acord variabil, dar de reglajul lor depinde direct sensibilitatea receptorului. Cuplajul circuitelor a fost calculat in asa fel incat neliniaritatea amplitudinii in banda de trecere sa nu depaseasca 1-2dB, iar ajustarea practica pe analizor a redus si mai mult aceasta valoare.

In imaginile de mai jos puteti vedea caracteristica filtrelor, obtinuta cu ajutorul analizorului miniVNA:

 

   

 

   

 

Functionare

Semnalul provenit din antena de receptie parcurge FTB-ul corespunzator benzii de lucru (U4-U5 pentru 80 m si U6 – U7 pentru banda de 40 m). Comutarea filtrelor corespunzatoare celor doua benzi se realizeaza “electronic”, prin comutatorul cu doua pozitii care trimite curent de polarizare spre diodele (D5 - D6 si D7 – D8). Recomandabil ar fi sa folositi diode de comutatie tip BA244. Rezultate acceptabile se obtin si cu modelul 1N4148. Desi unii ar fi tentati sa o faca, nu se recomanda folosirea diodelor Shottky la comutare, datorita rezistentei serie mai mari.

 

Cele doua filtre sunt urmate de un etaj amplificator RF cu zgomot redus, realizat cu tranzistorul Q1. Acesta are si rolul de amplificator cu castig reglabil. Potentiometrul liniar de 1K dintre pinii J14 si J15, se poate omite. In varianta prototip este montat un strap.

 

Pentru fiecare din cele doua benzi de lucru, exista cate un oscilator local (OL), realizat cu tranzistorii Q3 si respectiv, Q4, in montaj Clapp.

Caracteristic receptoarelor sincrodina este faptul ca OL functioneaza pe frecventa de receptie, solutia adoptata (oscilator “dedicat”) avand multiple avantaje practice, cel mai notabil fiind acela ca se elimina reglajele laborioase datorate comutarii circuitelor LC. Ca si la etajele FTB, comutarea OL este realizata tot “electronic”, de la acelasi comutator.

 

Etajele OL sunt urmate de etajul buffer si amplificator realizat cu Q2. Semnalele provenite de la iesirea FTB si de la OL sunt aplicate mixerului dublu echilibrat realizat cu T1, T2 si D1-D4. La iesirea acestui mixer obtinem semnalul demodulat (audio). 

 

Pentru filtrarea si amplificarea semnalului AF obtinut dupa mixer, aceasta, se folosesc 3 circuite AO (filtre+preamplificare) si un amplificator final LM386. J1 si J2 (U1B) se pot conecta cu un strap (amplificare maxima) sau puteti inseria un potentiometru de 10K pentru reglajul amplificarii. In montaj s-a folosit TLC2276 (filtre de ordin 3). Cu rezultate mai slabe (zgomot crescut), se poate folosi si un circuit de tip LM324, compatibil la pini cu TLC2276.

Caracteristica de transfer globala in AF (simulata) a filtrelor active este prezentata in imaginea de mai jos:

 

 

Dupa aplicarea filtrarii in audiofrecventa, semnalul este amplificat la un nivel acceptabil pentru auditie in difuzor (aprox. 1 W) cu ajutorul unui circuit LM386.

Cu exceptia circuitului LM386 care este alimentat la 12 V, restul circuitelor se alimenteaza la o tensiune stabilizata (U2 – LM7806) de 6 V. Valoarea nu este critica. Se poate folosi orice stabilizator care livreaza 6 ... 9V.

Realizarea practica

Va recomandam ca pentru o functionare corecta, sa reproduceti circuitul imprimat original (vedeti documentatia din link-ul de la inceput) sau sa concepeti unul care sa poata asigura un plan de masa corect. Cei care sunt grabiti, pot improviza pe o placa de test, dar sansele de oscilatie cresc considerabil datorita amplificarilor foarte mari din zona AF. 

Se recomanda ca asamblarea sa inceapa de la etajul de audio frecventa. Procedand astfel, puteti verifica realizarea corecta pe masura ce instalati componentele. Functionarea corecta a etajelor de audiofrecventa (filtrele + etajul final) se poate verifica si cu ajutorul software-ului Visual Analyser , un veritabil vobbler pentru audiofrecventa. Urmeaza apoi oscilatoarele, a caror functionare corecta poate fi verificata cu un osciloscop si un frecventmetru si, in final, mixerul dublu echilibrat si FTB pentru cele doua benzi.

ATENTIE! Este necesara montarea completa a componentelor mixerului (transformatoare, diode, etc.). Functionarea primului AO  (U1A) depinde de aceasta, intrucat polarizarea in DC a intrarii neinversoare este preluata de la divizorul rezistiv R2-R6, prin infasurarile transformatoarelor din mixer si diodele acestuia.

Acordul corect al filtrelor trece banda se poate realiza dupa metoda descrisa in materialul “A412 si realizarea filtrelor trece-banda” sau si mai bine, folosind un wobbler RF sau un VNA. Nu se recomanda reglajul “traditional” prin efectuarea unui maxim in mijlocul benzii de lucru, intrucat cu o astfel de metoda nu se poate obtine maximum de uniformitate in banda de trecere.

 

Detalii de constructie

La realizarea bobinelor din filtrele de banda, diametrul sarmei nu este critic. Bobinati cu cea mai groasa sirma care incape pe mosor.

Autorul (Cirip) a folosit CuEm 0.08. In cazul in care folositi miezuri cu alta calitate a feritei, trebuie ajustat numarul de spire, dar va trebui sa mentineti raportul de 1:5 cu bobinele de cuplaj. Miezurile utilizate in montajul original au fost din ferita F4. Puteti folosi cu succes bobine de FI 10.7MHz din receptoarele FM, asa cum am  facut si eu si dupa cum puteti vedea si in pozele postate. 

 

Montajul a fost realizat in mod special cu componente clasice (cu terminale), pentru a putea fi abordat mai usor de incepatori sau de cei care nu au acces la echipament mai scump, de montare SMD. Acest receptor, conectat la o antena bine acordata, poate fi utilizat ca receptor secundar, dezavantajele sale fiind depasite de simplitatea realizarii, de sensibilitate si de posibilitatea de a-l realiza intr-o formula “miniaturizata”, apta sa il transforme intr-un receptor portabil.

La mine functioneaza excelent pe antena FD4 instalata pe terasa blocului si suficient de rezonabil pe o antena Inverted-L cu 2 brate de 10m instalata la balcon.

 

Sintetizorul de frecventa (PLL)

Este realizat in jurul unui vechi divizor programabil MMC382, produs al industriei socialiste (Microelectronica). Rata de divizare pentru acesta este stabilita de un microcontroller PIC16F628 (628A) al carui clock e dat de un cuart de 10MHz.  Softul microcontrollerului actioneaza si un LED care este stins atunci cand bucla e calata si clipeste atunci cand oscilatorul iese din sincronizare. Sistemul e astfel conceput incat la pornire sa se caleze intotdeauna pe 3705.00 KHz.

Iata schema:

 

 

Semnalul de la iesirea oscilatorului local pentru banda de 80m a receptorului este introdus in formatorul realizat din portile U5-U8, apoi este divizat cu 2 prin circuitul 74H74 si aplicat la pinul 21 (Fin) al divizorului programabil MMC382. Referinta obtinuta de la microcontroller este aplicata la pinul 16 (FR) al aceluiasi MMC382. Iesirile comparatorului de faza (cfUP si cfDN) sunt aplicate la pompele de curent realizate cu tranzistorii Q1-Q4. Urmeaza filtrul de bucla realizat cu R8,R9,C1 si C10, iesirea acestuia putand fi aplicata oscilatorului local pentru 80m, printr-un sistem cu dioda varicap.

Valorile componentelor filtrului de bucla sunt valabile doar pentru banda de 80m; pentru alte benzi, ar trebui recalculate. 

 

NOTA: circuitul LC derivatie inseriat cu cristalul de cuart, se va omite. A fost prevazut initial doar pe PCB, in ideea corectiei frecventei de rezonanta a unui cristal mai "rebel". 

 

Circuitul imprimat a fost realizat cu softul ExpressPCB. Am folosit dublu placat. Pe fata de plantare a componentelor am practicat decupaje de tip zenc cu ajutorul unui spiral, in vederea izolarii fata de masa a terminalelor componentelor montate. Terminalele care trebuiesc conectate la masa, sunt lipite pe ambele fete.

Softul pentru microcontroller este realizat de Cirip si (avand acordul sau) puteti intra in posesia lui gratuit, daca mi-l veti cere prin PM.

 

Iata mai jos cateva alte poze din timpul constructiei receptorului, iar la final alte doua videoclipuri in formula definitivata (incasetata).

Clicl pe poze pentru marire:

 

  

 

  

 

Multumiri tatalui meu, Florin - YO3RH pentru ajutorul substantial pe care mi l-a oferit in ceea ce priveste asamblarea mecanica a componentelor receptorului si design-ul panoului frontal !

 

Cateva inregistrari audio:

Banda de 40m, ora 22:30 (clip audio no.1)
Banda de 40m, ora 22:40 + functionare RAA (clip audio no.2)
Banda de 40m, ora 23:00, PSK31 + baliza CW "C" / Rusia (clip audio no.3)
Banda de 80m, ora 22:45 + functionare RAA (clip audio no.4)
Banda de 80m, concurs OTC 01Apr2012, ora 9:20AM (clip audio no.5)

 

• Clip video Polar3A - testare finala 02.05.2014

 

 

• Clip video Polar3A - testarea benzii de captura pentru PLL (02.05.2014)

 

Va urez succes daca doriti sa reproduceti acest proiect, va stau la dispozitie cu informatii suplimentare daca aveti nevoie.

Autorul proiectului (Cirip) este interesat de feedback-ul dvs., asadar va rog sa comunicati si rezultatele obtinute, poze, observatii, sugestii. 

(reamintesc ca fisierele proiectului se regasesc aici )

 

Cu bine,

Cezar YO3FHM

Editat Martie 2, 2019 de yo3fhm

[VAX]

Pentru sincrodine simple (fara defazaj) merge bine integratul TDA1016, care are amplificator de putere (audio) si preamplificator cu ALC.

Cum zicea si RST, nu este bine ca toata amplificarea sa fie in JF. Un preselector activ pus in fata mixerului este util. Mai bine ar merge un multi-Q bine proiectat, cu care se poate amplifica BLU sau BLS si se reduc interferentele. 

[yo3fhm]

18 minutes ago, VAX said:

Pentru sincrodine simple (fara defazaj) merge bine integratul TDA1016, care are amplificator de putere (audio) si preamplificator cu ALC.

Mmmm, interesant. L-ati testat practic pe vreun receptor ?

 

21 minutes ago, VAX said:

Cum zicea si RST

Daca RST o sa lanseze vreun zmeu de care sa lege o sarma pe post de antena, asta veti face si dvs. ? 

 

30 minutes ago, VAX said:

nu este bine ca toata amplificarea sa fie in JF. 

Pai nici nu e ! Dar trebuie putina atentie ca unii sa realizeze asta. 

[VAX]

TDA1016 a fost facut de Philips, pe vremea casetofoanelor. Preamplificatorul are zgomotul la intrare de numai 2 uV (maxim) si este prevazut cu ALC. Se mai gaseste de cumparat, din stocuri. Eu am cumparat de la TSE, cand aveau. Cu ARF se ajunge la sensibilitate sub 0,5 uV. Cu multi-Q la intrare este ceva de lux, dar dupa multi-Q trebuie un atenuator (un potentiometru), pentru ca semnalul poate fi prea puternic pentru mixer.