Amplificator MOTOROLA 100W - High Fidelity

[Blacksmith]

Pentru probe, ca n-am avut altceva, am folosit :- diferential intrare Q1, Q2, Q3, Q4 : BC546/556- VAS Q5, Q6 : BC546/556 ; Q7, Q8 : MJE340/350- prefinali Q10, Q11 : MJE15032/15033- finali Q12, Q15 (doar o pereche) : 2SC5200/2SA1943- superdioda Q9 : BD139sa vedem ce iese ...

[mișa]

Hai ca am mai auzit-o si pe asta!Rezistentele din baza au rol de a contracara impedanta negativa a jonctiunii BE, atunci cind amplificatorul lucreaza pe sarcina capacitiva, sau la curenti mari de iesire. Ele dau un caracter pur rezistiv jonctiunii BE, eliminind tendinta de oscilatie in momente dificile.M

Interesant.Poti sa dai mai multe detalii despre acest fenomen? Deci apare o rezistenta negativa gen efectul Dynatron in tetrode? Cum poate o rezistenta de citiva ohmi sa inlature acest efect?

[Blacksmith]

L-am alimentat si se incalzesc tranzistoarele din VAS foarte rau, chiar si prefinalii destul de bine ....Nu e nici o greseala, asa e normal ... dar n-as fi crezut ca o sa se incalzeasca asa de rau. O alta chestie observata : odata cu incalzirea tranzistoarelor se modifica si offsetul.

[Vizitator roender]

Rezistentele din baza au rol de a contracara impedanta negativa a jonctiunii BEM

Interesant.Poti sa dai mai multe detalii despre acest fenomen? Deci apare o rezistenta negativa gen efectul Dynatron in tetrode? Cum poate o rezistenta de citiva ohmi sa inlature acest efect?

Responsabila pentru acest fenomen este acumularea de sarcina in jonctiunea BE si imposibilitatea de a inlatura purtatorii minoritari in timp foarte scurt, ideal zero. In momentul in care tranzistorul trebuie sa inceteze a mai livra curent, acesta continua s-o faca iar din baza apare un curent de sens opus celui care a dus la polarizarea jonctiunii, de aici si termenul de impedanta negativa. Acest fenomen este specific clasei AB si nu afecteaza clasa A, clasa la care rezistentele din bazele finalilor pot sa lipseasca sau pot fi introduse numai cu scop pur de echilibrare a circuitului RC (Rbaza Cob) pentru a prezenta incarcare simetrica VAS-ului in configuratia push-pull a etajului final de putere.La frecvente mari, fenomenul mai sus amintit duce la cross conduction in etajul final de putere, cu consecinte fatale pentru acesta daca SOA etajului este la limita protectiei de curent.

[Blacksmith]

Mergeeeeee ! :partyman: Ziceti-mi la ce bias ar trebui reglat ampliful asta pentru cit mai putine distorsiuni. Am lucrat doar cu mosfet pina acum.

[mișa]

Responsabila pentru acest fenomen este acumularea de sarcina in jonctiunea BE si imposibilitatea de a inlatura purtatorii minoritari in timp foarte scurt, ideal zero. In momentul in care tranzistorul trebuie sa inceteze a mai livra curent, acesta continua s-o faca iar din baza apare un curent de sens opus celui care a dus la polarizarea jonctiunii, de aici si termenul de impedanta negativa. Acest fenomen este specific clasei AB si nu afecteaza clasa A, clasa la care rezistentele din bazele finalilor pot sa lipseasca sau pot fi introduse numai cu scop pur de echilibrare a circuitului RC (Rbaza Cob) pentru a prezenta incarcare simetrica VAS-ului in configuratia push-pull a etajului final de putere.La frecvente mari, fenomenul mai sus amintit duce la cross conduction in etajul final de putere, cu consecinte fatale pentru acesta daca SOA etajului este la limita protectiei de curent.

Intr-adevar asta e fenomenul, dar indepartarea sarcinilor acumulate in capacitatea BE este impiedicata de prezenta rezistentei. Aceasta sarcina se descarca prin tranzistorul prefinal, ori daca ai in baza o rezistenta incetinesti fenomenul. (Sa sti ca nu vreau sa discut in contradictoriu ci doar sa discutam constructiv si profesional.)La frecvente ridicate si in comutatie este contraindicata rezistenta din baza. (cu unele exceptii). Pentru inlaturarea rapida a sarcinilor acumulate in baza se foloseste de multe ori polarizarea inversa a jonctiunii de exemplu prin introducerea unei diode in emitor si tragerea puternica, fara rezistenta in serie, a bazei la masa. Asta creste puternic viteza de comutatie.Parerea mea e ca rezistenta aia e pentru altceva, dar nu stiu pentru ce.

[Vizitator roender]

Misa,Dialogul este constructiv, insa este mult peste nivelul forumului ...Fenomenele in etejele EF, cistig unitar, sunt extrem de complexe. La prima vedere este asa este cum zici tu, adica rezistenta respectiva n-ar avea nici-un efect. Gindeste-te la inductanta traseului care leaga colectorul la sursa de alimentare si la faptul ca baza este cuplata cu colectorul prin Cbo ... circuite acordate :)Ce stii despre transformarile de impedanta (impedance gyration) la frecvente mari, acolo unde rezistentele din baza apar ca inductante in emitor?Cauta "Way Circuits Oscillate Spuriously" by Dennis L Feucht

[mișa]

Pai... nu mi-s straine fenomenele astea, dar apar la frecvente mari (bine, apar si la frecvente mici dar sunt mai putin semnificative). Daca discutam de inductanta traseelor... deja suntem la frecvente foarte inalte. Oricum, orice circuit trebuie proiectat pentru inductante cit mai mici.Cel mai semnificativ fenomen care poate sa apara in audio e cel cu sarcinile ramase in baza. Daca inlaturi acest fenomen, poti fi fericit pentru ca celelalte, inductante, rezonante ale cond. BE cu inductante parazite, au efecte mult mult mai mici. (discutam de un proiect corect realizat nu de aberatii electronice)Nu cunosc cartea de care ziceai si nici nu am gasit-o urgent pe net sau macar referiri.Poate imi (ne) spui tu pe scurt despre ce e vorba.Am uitat sa zic ceva. Inductanta parazita a rezistentei din baza e mult mai mare decit cea a traseului. (discutam de rezistente uzuale). Intr-adevar, ea strica factorul de calitate la circuitului oscilant format dar adauga o inductanta suplimentara si coboara frecventa. Deci cum vezi treaba.

[Vizitator roender]

Pai... nu mi-s straine fenomenele astea, dar apar la frecvente mari (bine, apar si la frecvente mici dar sunt mai putin semnificative). ...Nu cunosc cartea de care ziceai si nici nu am gasit-o urgent pe net sau macar referiri.Poate imi (ne) spui tu pe scurt despre ce e vorba.

Asta este gresala FATALA pe care o fac multi "proiectanti" de audio: "ce treaba am eu cu inalta frecventa? ... doar amp-ul meu merge pina la 20Khz ..."Hai sa luam un exemplu simplu. Stim cu totii (sper) ca tranzistorii de VAS si cei folositi in CCS-uri sau oglinzi de curent trebuie sa mearga la frecvente mari si sa fie cu capacitati parazite minime. Acest lucru face, printre altele, ca rolloff-ul cistigului in bucla deschisa (OLG) sa fie stabilit exclusiv de catre capacitati si/sau inductante externe, extrem de liniare in comparatie cu echivalentele lor interne si parazite. Insa acest lucru deschide calea oscilatiilor LOCALE in cadrul subcircuitelor formate cu aceste componente active performante (high gain, low Cob, high Ft).Acesta este principalul motiv pentru o proiectare similara cu cea din RF, atit a topologiei cit si a PCB-ului.Cit despre articolul mentionat, nu stau aici sa reproduc argumentatia matematica ... sunt extrem de departe de perioada in care mintea mea era atit de sprintena ... Google merge foaarte bine ...http://www.analogzone.com/col_1017.pdfhttp://www.analogzone.com/col_1121.pdf

[zal]

Dudikoff, ti-am mai explicat, pentru clasa AB reglezi intre 500-600mVcc intre b-e la trz finali, ai sa vezi ca cu cit te duci mai sus, se egalizeaza dar incep trz finali sa se incalzeasca, iar peste 600mVcc intri in clasa A.

[Vizitator roender]

Dudikoff, ti-am mai explicat, pentru clasa AB reglezi intre 500-600mVcc intre b-e la trz finali, ai sa vezi ca cu cit te duci mai sus, se egalizeaza dar incep trz finali sa se incalzeasca, iar peste 600mVcc intri in clasa A.

GRESIT!

Reglajul corest este cel care duce la 15..20mV cadere de tensiune pe rezistenta din emitor (Re). In acest fel se inlatura fenomenul GM doubling, extrem de bine explicat de Douglas Self.

[Blacksmith]

Adica 30mA ? Asta pentru clasa AB, nu ?Dar de ce trebuie sa functioneze amplifu asta in clasa AB si nu in B ?

[mișa]

@ roenderSunt absolut de acord cu proiectarea ca in RF (eu numai asa proiectez)Referitor la articole.... nu stiu ce sa spun. Trebuie urmarita in mod serios matematica de acolo si eventual date niste valori reale ale marimilor discutate ca sa vedem daca nu e doar o exagerare a efectului fenomenelor descrise. Asa, la prima vedere par ok dar nu s-ar scrie mai mult pe tema asta daca ar fi reale? Poate in viitor voi face asta ca acuma nu am chef ca am un pahar de vin in fata.TOATE fenomenele din RF apar si in audio, dar e vorba de intensitatea lor. Aici fiecare stabileste de care sa tina cont si de care nu.

[Vizitator roender]

Nu conteaza curentul prin etajul final atita timp cit este respectata regula cu caderea de tensiune pe rezistentele din emitor.Clasa AB ... adica overbias la clasa B? Nu cred ca doresti asa ceva.Daca vrei cit mai mult din sunetul clasei A si putere de la clasa B atunci nu exista decit o singura cale:1. Imperechezi cit mai exact multi tranzistori finali2. Folosesiti rezistente de emitor cu valoare cit mai mica (0.1ohm), pentru a avea cit mai mult curent in etajul final, fara a intra in zona GM doubling si implicit artefacte majore de crossover3. Stabilesti Vre=15...20mV, cautind distorsiunile minime cu ajutorul unui FFTmeterD. Self defineste clasa B ca fiind clasa la care polarizarea etajului final duce la neliniaritati minime ale impedantei de iesire.

[Vizitator roender]

@ roenderSunt absolut de acord cu proiectarea ca in RF (eu numai asa proiectez)Referitor la articole.... nu stiu ce sa spun. Trebuie urmarita in mod serios matematica de acolo .

Tipul care a scris articolele a fost EE la Tektronix. Pe vremea cind caracterografele si osciloscoapele facute de ei mergeu la frecvente de neimaginat, altele erau lasate mult in urma. De ce oare?Citeste cu atentie articolele. Sunt nepretuite, daca le intelegi