catalin gramada Postat August 12, 2008 Partajează Postat August 12, 2008 Salut Rog , cine poate sa-mi explice la ce serveste condensatorul de 47 P dintre anozi Multumesc Link spre comentariu
cornelflex Postat August 12, 2008 Partajează Postat August 12, 2008 Salut Rog , cine poate sa+mi explice la ce serveste condensatorul de 47 P dintre anoyi _ Multumesc Blocheaza inalta frecventa daca apare pe anodul tuburilor _semnalele fiind in antifaza pe anode_ condensatorul blocheaza.Tot pentru blocharea inaltei frecvente se pune de obicei in grila fiecarui etej final cite o rezistenta (1 - 10K). Rezistenta si capacitatea de intrare a tubului formeaza un filtru de trecere jos si blocheaza inaltele (peste cele audibile). Vezi ca rezistentele anodice nu sint identice. E alas in asa fel ca la iesire amplitudinea semnalelor sa fie de acelas marime. Amplificarea depinde de Ra - Ri si de panta tubului. Triode calculator: http://amps.zugster.net/tools/triode-calculator Poza am pus anume, vezi ca Co si Rl (rezistenta de grila a urmatorului etaj) de fapt formeaza un divizor de tensiune. Asta insemna ca la anumite frecvente outputul (tensiunea de iesire care ataca grila tubului urmator) nu este la fel in toata gama de frecvente audio. Fara a intra in detali valoarea lor este bine determinat. O alta figura la triode, daca catodul este decuplat cu o capacitate sa zicem de 200 nF, atunci amplificarea tubului este mai mare spre frecventele inalte (fo depinde de impedanta Ccat si Rcat). Cu un condensator de ordinul uF-ilor amplificarea tubului este linear. In cazul in care se calculeaza amplificarea tubului cu condensator de valoare mai mica se ia in calcul impedanta C cat/Rcat la o frecventa dorita. Ps. Este un etaj "Inversor de faza cu autoechilibrare" in romaneste. Splitter -ul (signal splitter) inseamna un divizor de semnale. Si asta este un splitter: http://tbn0.google.com/images?q=tbn:SvWHm3KDf0nBpM:http://www.prosatellitesupply.com/images/HI_FREQ_SPLITTER_W.jpg Ma rog, si inversorul de faza divizeaza semnalul dar in antifaza !! Este o diferenta. Metode re reducerea brummului in amplificatoare: Link spre comentariu
catalin gramada Postat August 12, 2008 Autor Partajează Postat August 12, 2008 Multumesc pentru precizariDefazorul din figura face parte dintr-un amplificator care nici pe departe nu-si propune sa fie liniar in raspuns.Am intuit cumva ca condul cu pricina nu face alceva decit sa canceleze frecventele care trec prin el , in antifaza.Nu imi este f. clar insa daca aceasta formula e folosita pt corectie , sau pt prevenirea oscilatiilorMultumesc Link spre comentariu
ghimpe-- Postat August 12, 2008 Partajează Postat August 12, 2008 Vezi ca in bara de jos, langa ceas scrie undeva RO, dai click acolo si selectezi EN ca sa scrii normal. Link spre comentariu
catalin gramada Postat August 12, 2008 Autor Partajează Postat August 12, 2008 Vezi ca in bara de jos, langa ceas scrie undeva RO, dai click acolo si selectezi EN ca sa scrii normal.am rezolvat , multumesc Link spre comentariu
cornelflex Postat August 12, 2008 Partajează Postat August 12, 2008 Multumesc pentru precizariDefazorul din figura face parte dintr-un amplificator care nici pe departe nu-si propune sa fie liniar in raspuns.Am intuit cumva ca condul cu pricina nu face alceva decit sa canceleze frecventele care trec prin el , in antifaza.Nu imi este f. clar insa daca aceasta formula e folosita pt corectie , sau pt prevenirea oscilatiilorMultumescCu 47 de pico nu prea corectezi in audio.Daca arfi de 470 pico atunci ar mai simte la armonice (joaca un rol esential in tonalitatea sunetului).Aratami schema ampliului. Link spre comentariu
catalin gramada Postat August 12, 2008 Autor Partajează Postat August 12, 2008 amplificatorul e construit si functional , atita doar ca am omis sa montez acel condensator, caruia nu i-am gasit rost... Link spre comentariu
Depanatoru Postat August 12, 2008 Partajează Postat August 12, 2008 In mod sigur are rol antioscilatie . Dar poate lipsi , sunt trilioane de scheme cu etaj diferential folosit ca defazor fara condensatorul ala. Link spre comentariu
cornelflex Postat August 12, 2008 Partajează Postat August 12, 2008 amplificatorul e construit si functional , atita doar ca am omis sa montez acel condensator, caruia nu i-am gasit rost...Merge si fara condensator.Este un amli petru ghitara. Link spre comentariu
catalin gramada Postat August 12, 2008 Autor Partajează Postat August 12, 2008 Multumesc pentru precizari Defazorul din figura face parte dintr-un amplificator care nici pe departe nu-si propune sa fie liniar in raspuns. Am intuit cumva ca condul cu pricina nu face alceva decit sa canceleze frecventele care trec prin el , in antifaza. Nu imi este f. clar insa daca aceasta formula e folosita pt corectie , sau pt prevenirea oscilatiilor Multumesc Cu 47 de pico nu prea corectezi in audio.Daca arfi de 470 pico atunci ar mai simte la armonice (joaca un rol esential in tonalitatea sunetului). Aratami schema ampliului. Cornele, n-as fi atit de sigur, am montat odata pe o reactie un cond de 100p in locul unuia de 47p tot cu rol antioscilatie. (din comoditate, ca ala imi era la indemina si am zis si eu ca nu conteaza...)Circuitul era pus pe un intrerupator de bypass care il scotea din functiune , restaurind calea directa asa ca am putut sa-mi dau seama de diferente. Concluzia : n-am un osciloscop sa pot vizualiza , dar se simt diferente, si nu era vb de vreo aplicatie high-end Link spre comentariu
cornelflex Postat August 12, 2008 Partajează Postat August 12, 2008 Multumesc pentru precizariDefazorul din figura face parte dintr-un amplificator care nici pe departe nu-si propune sa fie liniar in raspuns. Am intuit cumva ca condul cu pricina nu face alceva decit sa canceleze frecventele care trec prin el , in antifaza. Nu imi este f. clar insa daca aceasta formula e folosita pt corectie , sau pt prevenirea oscilatiilor Multumesc Cu 47 de pico nu prea corectezi in audio. Daca arfi de 470 pico atunci ar mai simte la armonice (joaca un rol esential in tonalitatea sunetului). Aratami schema ampliului. Cornele, n-as fi atit de sigur, am montat odata pe o reactie un cond de 100p in locul unuia de 47p tot cu rol antioscilatie. (din comoditate, ca ala imi era la indemina si am zis si eu ca nu conteaza...) Circuitul era pus pe un intrerupator de bypass care il scotea din functiune , restaurind calea directa asa ca am putut sa-mi dau seama de diferente. Concluzia : n-am un osciloscop sa pot vizualiza , dar se simt diferente, si nu era vb de vreo aplicatie high-end Da,in circuitul de reactie (negativa cred si ai pus in paralel cu rezistenta condensatorul) se simta putin o valoare de 100 pico. Sa zicem, R=100 k si C =100p la frecnete joase (20 Hz)valoarea condensatorului nu se simta. Dar la frecvete inalta (15 kHz) imediat se simta (impedenta circuitului RC). Ai simtit o diferenta de tonalitate. Este o tema interesanta si hai sa calculam impedanta circuitului RC de reactie la 20 Hz si la 15 kHz. Incepe tu. Link spre comentariu
catalin gramada Postat August 12, 2008 Autor Partajează Postat August 12, 2008 Imi pare rau, dar cunostintele mele sunt limitate, nu cunosc formula prin care as putea deduce valoarea, si nici nu mi-am pus vreodata problema.Multumesc pt ajutor Link spre comentariu
cornelflex Postat August 12, 2008 Partajează Postat August 12, 2008 Imi pare rau, dar cunostintele mele sunt limitate, nu cunosc formula prin care as putea deduce valoarea, si nici nu mi-am pus vreodata problema.Draga Catalin,nu vorbi asa, ai calculator de buzunar, ai o carte de electronic unde sint ecuatii sau o carte de fizica de scoala.Cauti ecuatia respectiva si calculez. Este o simpla ecuatie de clasa a 8-a.. Puneti problema ca multe inveti asa. Hai chinuieste te putin. Circuit paralel: R = 100000 ohm ; C = 100 P ; f1 = 20 Hz si f2 = 14000 Hz Se calculeaza impedanta circuitului pe frecventele f1 si f2 Z = R x Xc / Sub radacina patrata R pe puterea a doua + Xc Pe puterea a doua De unde Xc = 1 / 6.28 x f x c = reactanta condensatorului Te ajut putin - sper ca am introdus bine datele: Xc la 20 Hz = 79617834.39 ohm (~ 80 M ohm) Xc la 14000 Hz = 113739.76 ohm (~114 k ohm) Se observa diferenta !! Z f1 = 99999.92 ohm - aproape 100 k ohm Z f2 = 75175.91 ohm - aici se vede ca la 14000 Hz impedanta circuitului scade la 75 k ohm. E o diferenta. Circuitele Rc fie ele paralel sau in serie legat sint baza filtrelor si reglajelor de ton. Pe desenul de mai jos se vede un reglaj de volum compensat (de fapt din schema ta). In mod analog_putin mai complicat fiind ca intra in circuit si un filtru Rc alcatuit din 470 k si 470 p care favorizeaza frecventele inalte_ se poate calcula curba de frecventa la diferite pozitie a potentiometrului. Dupa cum vad este un ampli pentru ghitar solo. Se vede asta de la valorile componentelor , condensatoarele de cuplaj, condensatorul in catodul primului tub, reglajul de tonalitate etc. Daca decuplez catodul triodei V1a cu un electrolitic de 50-100uF imediat se transforma preampul in Overdrive distotion. Amplificarea tubului V1a se ridica de la 7 la 54 X . O doza slaba de ghitara da ~100 mV asta inseamna ca pe anod o sa ai aproape 6 volt. Tensiunea asta este mai mare decit negativarea tubului V2a si intra in limitare. Daca nu distorsioneaza cum trebuie atunci rezistenta grilei de comanda (470K)a V2a trebuie marit la 1 M ohm. Dar daca bagi ghitara la intrarea HIGH fi sigur ca merge. Ca idee. Mai departa sa analizam putin divizorul da tensiune in anodul V1a. Este un circuit interesant, firma Marshall cu introducerea divizorilui dependent de frecventa a reusit ca amplificatoarele lor sa aiba un sunet bine conturat pentru ghitare Fender strato. Este vorba de cele doua rezistente de 470 k si condensatorul de 470p. Am facut o simulate ceea ce priveste curba lui de frecventa: Pe poza se vede ca spre frecvente mai ridicate tensiunea de iesire (Uies.) creste. Ceea face ca sunetul ghitarei (solo) sa aiba un sunet strident bogat in armonici. Daca nar fi in circuit condensatorul de 470p, raportul de divizare pe toata gama de frecvente ar fi acelas. Ex: U1 = 6V ; R1 = 470k ; R2 = 470k Comform relatiei raportul de divizare este egal cu: N = R2 / R2 + R1 = 470 / 470 + 470 = 0.5 Tensiunea de iesire (punctul "A"): Uies. = U1 x N = 6 x 0.5 = 3V Prin calculul elementar es vede ca tensiunea de iesira a divizorului fara condensator de 470p s-a injumatatit. Aceasta valoare este adevarat pentru toata gama de frecventa audio. Cu introducerea condensaturului de 470p in circuitul de divizare raportul de divizare se schimba si tensiunea de iesire (Uies.) este dependent de freventa semnalului. Este logic, ca reactanta condensatorului scade cu cresterea frecventei care sunteaza rezistenta de 470k si asa valoarea lui scade. Ex: U1. = 6 V ; R1 - R2 = 470k ; C = 470p ; f1 = 20 Hz ; f2 = 3000 Hz. A se calcula Uies. pe frecventele f1 si f2. Prima data calculam reactanta condansatorului la f1 si f2. Xc (20Hz) = 17 M ohm (rotunjit) Xc (3000Hz) = 113 k ohm (rotunjit) Fara a intra in datali: Uies.(20Hz) = U1 x (R2 / R2 + Xc (20Hz) = 3.000574578 V. Mai inainte am calculat tensiunea de iesire fara condensator unde Uies. = 3 V. Cu introducerea condensatorului in circuit tensiunea s-a marit putin. Uies. cu condensator la f = 20 Hz = 3.000574578 - 3 = 0.000574578 V. Marirea tensiuni de iesire este neglijabil. Uies.(3000Hz) = U1 x (R2 / R2 + Xc (3000Hz) = 4.837 V Se vede ca la frecventa de 3000 Hz tensiunea de iesire a divizorului s-a marit considerabil fata de valoarea frecventei de 20 Hz. Saltul de tesiune este vizibil si pe diagrama curbei de frecventa. Saltul aceasta de tensiune creste cu armonicele semnalului. Analiza - proiectarea unui amplificator cu tuburi nu se opreste la cele vazute mai sus. Nu este greu, este mai usor decit cu tranzistoare. La tuburi este simplu, ai cuplaje RC intre etaje, fiecare etaj este independent si se poate calcula ff usor. Mai sint si cazuri mai complicata, mai ales la sisteme HIFI. Nu stiu daca am fost destul de explicit. Traduc din Maghiara. Sper ca ai inteles problema. Link spre comentariu
cornelflex Postat August 13, 2008 Partajează Postat August 13, 2008 Vad ca ai un filtru cu bobina in sitemul de alimentare. Bobina L , datorita reactantei inductive mari, opune o rezistenta foarte mare componentei alternative si rezistenta mica fata de curent continuu. Ceea ce inseamna ca, cu cit valoarea inductantei bobinei L va fi mai mare, cu atit si neterzirea pulsatiilor va fi mai buna. Sa analizam putin tensiunile U1 si U2 cum se modifica. Avem o bobina de soc cu valori de pe poza. L = 15 H /150mA /100 ohm Tensiunea de brum U1 : U1 = 1.4...1.8 x (I (mA) / C1(uF) = 1.6 x 150 / 100 = 2.4 V Tensiunea de brum dupa bobina de soc U2: U2 = U1 x (6.28 x f )2 x L x C2 = 2.4 x 0.00169 = 4 mV !! Prin urmare dupa bobina de soc tensiunea de brum a cazut considerabil. Practic: 2400 / 4 = 600 Adica de 600 de ori este mai mica de cit U1. Obtinerea acestei valoare de filtrare cu o rezistenta in locul bobinei de soc ar avea ca efect caderea tensiuni anodice foarte mult. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum