Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Amplificator liniar 2 x GU50


maxxim33

Postări Recomandate

Emil, sunt intru totul de acord cu tine, doar ca este vorba despre un incepator, pentru care pana si procurarea unor rezistori de putere este mai complicata, asa incat sursele stabilizate pe G2 si G1 il sperie, probabil, la inceput. Si e oarecum firesc. Marturisesc ca nu stiu cat scoate "placa A" de la A412, de aceea m-am ferit sa dau sfaturi de constructie. Daca dispune de 5W, poate o varianta atractiva ar fi cea prezentata de PA0FRI, cu atac pe G1 si multiplicare pentru obtinerea tensiunii de G2. Merge bine cu tuburi gen EL509, 6P45. Merge si cu GU-50, dar i-ar trebui vreo 10W atac.

http://pa0fri.home.xs4all.nl/Lineairs/Frinear150/fri150eng.htm

 

Filtru L nu merge in locul filtrului Pi (sau nu e uzual)

Rezistori de putere mai mare cumpar de pe Ebay

la fel si diode zener de putere (5W)

KT904 este echivalent cu 2N3375 si costa vreo 4 dolari pe acelasi Ebay

 

Pune intai pe aici o schema finala pentru care te-ai decis, niste poze cu ce ai, o lista cu ce iti lipseste si mai vedem ce s-o mai gasi prin cutiile cu piese pe aci pe forum...

 

73 de YO6PMX - Marcel

Link spre comentariu

Presupun ca nu toata lumea remarca faptul ca spiritul lui YO6QW se manifesta orideciteori cineva este in nevoie. O spun cu toata seriozitatea deoarece, contrar pesimistilor care spun ca radioamatorismul moare, intotdeuna se va gasi cineva care nu poate uita ce inseamna aceasta pasiune. Ma inscriu si eu sa caut prin sertare in momentul in care se da startul la constructie.

Eu am terminat de restaurat un A412  (http://www.elforum.info/topic/10280-informatii-a412/page-5) si nu am  ajuns deloc la concluzia ca s-ar putea ca semnalul de la iesirea placii A sa fie suficient pentru a excita un amplificator cu GU50 atacind direct in grila acestuia. Eu am obtinut maxim 1,24Vrms la iesire pe o rezistenta de 50 ohm. Probabil ca discutia ar trebui sa porneasca chiar de aici, daca @leon01 ne spune cit a obtinut, concret, din placa pe care o poseda. In rest, cred ca s-au oferit destule variante asa ca nu mai are rost sa insist. 

73's, yo7djf

Editat de mosu20
Link spre comentariu

Cand eram proaspat absolvent de liceu, fara loc de munca, sarac lipit pamantului, aveam o sincrodina si il ascultam pe nea' Victorin. Dar nu eram in banda, ca nu aveam cu ce si nici cine sa ma ajute. A fost modelul meu de radioamator. Dupa ani, cand lucrurile s-au mai indreptat, mi-am luat si eu un transceiver, dar... nu mai era nea' Victorin. Radioamatorismul nu are cum sa moara, intotdeauna vor fi oameni pasionati care sa experimenteze cu sau fara ajutorul diverselor organizatii/federatii/societati.

Link spre comentariu

Sal.Daca vrei sa construiesti un amplificator bun pentru ssb,atunci foloseste o schema cu atac in grila1,si alimentari stabilizate pentru toate grilele(1,2,3).In cazul in care semnalul la intrare este mic foloseste un tot un tub(de ex.12BY7A)ca prefinal si atunci treaba va fi in regula.Schema de mai sus este functionala,dar nu trebuie folosite tensiuni anodice exagerate,deoarece in momentul cand tubul descaraca in interior s-a dus si KT-ul,de aceea am recomandat un prefinal tot cu tub.O imbunatatire foarte buna la orice schema aleasa este ca odata cu aplicarea tensiunii de negativare,pentru blocarea tubului in regim de receptie,sa intrerupi si alimentarea(prin relee)la grilele 2 si 3;sa ramana doar tensiunea anodica si negativarea pe grila 1 in regim de receptie!

Deci ce tensiuni sa am pentru o buna functionare.Catodul sa fie direct la masa?

Link spre comentariu

Tensiunile sunt in functie de tubul folosit si de regimul de fuctionare pe care il doresti pentru tubul respectiv.Eu personal ma ghidez dupa foaia de catalog a tubului si respect intocmai ce scrie fabricantul acolo;totusi fabricantul stie cel mai bine ce a construit.Daca te stabilesti la un anume tub si ai nevoie de date de catalog pot sa le ofer cu cea mai mare placere.Cat priveste dimensiunea amplificatorului eu le fac mai degraba supradimensionate din doua motive:sa pot repara in el(daca e cazul)lejer fara sa fiu nevoit sa desfac nspe mii de piese ca sa pot ajunge la piesa defecta si la fel de important spatiul sa fie generos pentru ca tubul sa se raceasca fara a fi ventilat artificial.Acum la atacul in grila1 conteaza foarte mult circuitul de intrare,adica adaptarea corecta,altfel dai cu 10w si iasa 20w in loc de 200w!!!.Ar mai fi ceva legat de alimentarea amplificatorului;e foarte raspandita ideea de al alimenta direct din reteaua de 220v prin redresare si multiplicare eu te sfatuiesc sa nu faci asta, ci sa folosesti transformatoare clasice.Ca sa nu dau apa la moara teoreticienilor limbii romane,asa cum zice Marcel,ma opresc aici cu micile mele recomandari.73 de YO6HEM-Emil.

Link spre comentariu

Desi este evident ca atacul pe grila este diferit fata de atacul in catod sau varianta cascod bipolar + lampa  , fiecare avand avantaje sau probleme , totul paleste la intrebarea " de unde procur componente " ...

Ca simplu fapt divers , varianta cu KT 907 pe care ti-am propus-o este de departe cea mai performanta din punct de vedere al intermodulatiilor pe iesire si al nivelului foarte mic necesar la intrare , pentru 100W out este necesar aproximativ 4W input .... avand sarcina rezistiva la intrare . 

Nu insist sa fericesc pe nimeni cu o schema sau alta  , fiecare procedeaza cum doreste .

Editat de Victor
Link spre comentariu

Desi este evident ca atacul pe grila este diferit fata de atacul in catod sau varianta cascod bipolar + lampa  , fiecare avand avantaje sau probleme , totul paleste la intrebarea " de unde procur componente " ...

Ca simplu fapt divers , varianta cu KT 907 pe care ti-am propus-o este de departe cea mai performanta din punct de vedere al intermodulatiilor pe iesire si al nivelului foarte mic necesar la intrare , pentru 100W out este necesar aproximativ 4W input .... avand sarcina rezistiva la intrare . 

Nu insist sa fericesc pe nimeni cu o schema sau alta  , fiecare procedeaza cum doreste .

...intrebarea mai corecta ar fi:de unde bani pentru componente?eu nu vad nici o piedica sa cumperi componenta necesara in zilele noastre din moment ce dispui de bani,exista informatie,exista magazine...bani sa fie si timp pentru construit.Dar cel mai bine,cum ai scris,fiecare procedeaza cum doreste.

Link spre comentariu

No, ai adormit cu tastatura-n brate. La ora la care ai scris, nu ma mir. Sigur ca o constructie de liniar implica si ceva fonduri, acuma depinde ce ai si cat mai trebuie sa procuri. Si mai ales cat de clar iti este proiectul. Eu unul, intotdeauna incep cu alegerea schemei. De multe ori imi ia saptamani ca sa ma decid si uneori ma razgandesc si dupa ce m-am decis. Dar odata facuta alegerea, incep sa-mi imaginez montajul. Cand am o idee cam cat de mare e lampa, transformatoarele, etc, incep sa caut sa sa fac cutia. Folosesc de multe ori cutii recuperate de la calculatoare vechi pe  care le modific.

Solutii sunt inclusiv pentru atac direct cu semnal mic, doar ca mi se par dificil de abordat de catre un incepator (o variant excelenta QRPP > QRO o reprezinta 4CX250 sau 4CX350m care la atac de 1W pe G1 pot debita deja in antena 200W, doar ca sunt metaloceramice pretentioase)

 

Ca se tot vorbea de cataloage pentru tuburi, site-ul meu preferat este acesta: http://frank.pocnet.net/

 

Oricum, din ceea ce povesteste mosu20, constat ca vorbim de semnale de ordinul a 30mW, cu asa ceva nu vei putea niciodata sa ataci direct o lampa finala cu sau fara tranzistori te miri pe unde.

 

Cred ca va trebui sa construiesti si un mic liniar cu 3 tranzistori (1 prefinal urmat de un push-pull) ca sa scoti vreo 10W si te-ai scos. Tranzistori acum se gasesc destui, cel mai simplu e cu tranzistori pt statii CB 2SC2078. Sau, si mai simplu, poti lucra cu ultracelebrele IRF510 care costa 1,5 lei/bucata.

 

Ok, eu am palavragit destul. Astept pasi concreti din partea ta. Succes!

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

Sugestiile de pana acum ar trebui sa fie suficiente pentru leon01, dar vreau sa reamintesc ca mai exista o schema si anume cu atacul in grilele 1 si 2 (legate impreuna) prin intermediul unui transformator 4/1. Este nevoie doar de 3-4 W la intrare. In afara de tensiunile pentru filament si anod mai este nevoie de 60-80 volti pentru blocarea grilelor pe receptie. Mai simplu de atat nu cred ca se poate.

Schema a fost foarte populara, circula din mana in mana la inceputul anilor '90 si chiar a fost publicata in revista Radioamatorul prin anii 1993-1994, cred. Din pacate nu am revista la indemana, dar la sfarsit de saptamana voi incerca sa dau de ea.

 

Sper sa ma insel, dar dupa continutul intrebarilor puse de leon01am impresia ca nu prea stapaneste domeniul in care vrea sa se aventureze.

Este laudabil ca vrea sa mestereasca si trebuie incurajat si sustinut, dar trebuie avertizat si despre pericolele pe care le presupune lucrul cu tensiuni ridicate. Nu vreau sa descurajez pe nimeni, dar aici iti trebuie o perspectiva ceva mai larga decat cea a unui electrician.

Recomandabil ar fi sa apeleze la ajutorul cuiva care a mai construit liniare cu tuburi, sa cumpere unul sau sa treaca la tranzistori cum deja s-a recomandat aici.

Sau, mai practic, sa afle cate ceva despre tuburi, filtrul pi si calculul acestuia. Apoi sa-si procure piese de calitate si sa treaca la mesterit.

Nelu YO9DL

 

P.S. Daca leon01 imi trimite adresa de email voi fi bucuros sa-i pun la dispozitie cateva materiale care sa-l ajute.

Editat de yo9dl
Link spre comentariu

Sugestiile de pana acum ar trebui sa fie suficiente pentru leon01, dar vreau sa reamintesc ca mai exista o schema si anume cu atacul in grilele 1 si 2 (legate impreuna) prin intermediul unui transformator 4/1. Este nevoie doar de 3-4 W la intrare. In afara de tensiunile pentru filament si anod mai este nevoie de 60-80 volti pentru blocarea grilelor pe receptie. Mai simplu de atat nu cred ca se poate.

Schema a fost foarte populara, circula din mana in mana la inceputul anilor '90 si chiar a fost publicata in revista Radioamatorul prin anii 1993-1994, cred. Din pacate nu am revista la indemana, dar la sfarsit de saptamana voi incerca sa dau de ea.

 

Sper sa ma insel, dar dupa continutul intrebarilor puse de leon01am impresia ca nu prea stapaneste domeniul in care vrea sa se aventureze.

Este laudabil ca vrea sa mestereasca si trebuie incurajat si sustinut, dar trebuie avertizat si despre pericolele pe care le presupune lucrul cu tensiuni ridicate. Nu vreau sa descurajez pe nimeni, dar aici iti trebuie o perspectiva ceva mai larga decat cea a unui electrician.

Recomandabil ar fi sa apeleze la ajutorul cuiva care a mai construit liniare cu tuburi, sa cumpere unul sau sa treaca la tranzistori cum deja s-a recomandat aici.

Sau, mai practic, sa afle cate ceva despre tuburi, filtrul pi si calculul acestuia. Apoi sa-si procure piese de calitate si sa treaca la mesterit.

Nelu YO9DL

 

P.S. Daca leon01 imi trimite adresa de email voi fi bucuros sa-i pun la dispozitie cateva materiale care sa-l ajute.

[email protected]

Multumesc anticipat. Sper sa-mi iasa .

PS: Asa e , stau rau la cunoasterea montajelor cu tuburi .Dar nici nu gasesc ceva literatura pe inteles de la care sa  pornesc. Cam peste tot se considera ca deja ai o baza , si nu este deloc cazul .Asta nu numai in situatia mea. Dar eu recunosc ca nu stiu pe cand in jur multi stiu cate ceva , nu mult si nu ceva legat .Cam cum te duceai la examenul de permis cu intrebarile invatate pe deasupra.

E mai rau decat lipsa banilor sau de unde sa procuri componentele , e o teama sa mai construiesti ca " nu iese ca de fabrica " . Eu prin  anii 85' - 90' cand construiam sau bobinam transformatoarele mele adesea ieseau peste asteptari , dar intai le treceam prin creion si hartie. Mai am si acum caietele cu calculele si schemele , alea nu se dadeau nici imprumut, nici nu vorbeam de ele ca sa  nu se " indragosteasca "  vreunul si sa le ia cu el. Despre tuburi si de puteri mai serioase se discuta de parca erai in abatere pe atunci . Ca si acum mai vad cate unul care nu isi explica de ce,  dar o face . Cand de fapt puritatea semnalului trebuia subliniata in mod deosebit , ca de puteri daca le are le lauda- daca nu - le critica  . Dar seara mai ales........ in banda ....eee

 

Stima mare pentru membrii forumului care au mare rabdare sa ajute.!!

Link spre comentariu

Buna ziua leon, 

 

Colegul YO5OSF a publicat un index de articole din revista "Radiocomunicatii si Radioamatorism" (Revista FRR) pe care cred ca il veti considera util documentarii in special in materie de tuburi si amplificatoare cu tuburi: 

 

http://www.qsl.net/yo5osf/revista.txt

 

Mai apare si revista Tehnium acolo, pe ici-colo. Colectia revistei FRR o puteti regasi repejor prin site-ul radioclubului YO3KXL de la Fac. de Electronica si Telecomunicatii, iar colectia Tehnium e disponibila pe blog-ul lui Cristian Copcea de la JoinTelecom.ro . 

 

Tot pe site-ul de la YO3KXL, sectiunea Biblioteca tehnica, gasiti carti de radiotehnica. Amicul YO3FHM imi spune ca se vor mai publica o serie larga dintre lucrarile vechi de referinta (manuale ale radioamatorului, carti vechi din anii 50-80, etc.), asadar urmariti sectiunea respectiva si vedeti ce va mai aparea in afara de ce exista acum.

 

In cazul in care veti avea nevoie, va pot oferi si eu un KT904 sau 907. Rezistori de putere, condensatoare cu tensiune de lucru mare (1-4KV) precum si alte componente utile, puteti gasi prin TME.RO . In Bucuresti exista (printre alte firme) si AD Electrocom, de la care ma aprovizionez in mod curent si pot spune ca au marfa buna la preturi acceptabile (livreaza si prin curier). E bine de stiut si pentru altii ca ei aduc si componente din oferta Farnell, iar la comanda, pot aduce si de la Mouser Electronics. I-am dat pe ei ca exemplu, intrucat sunt mai aproape de mine decat magazinele de pe celebra strada Maica Domnului din sectorul 2, unde se pot vizita si alte firme precum Conex Electronic, Vector Electronic, Elfast, etc. etc. 

 

Atentie la rezistorii de putere. In cazul in care ii folositi in circuitele RF (de exemplu in catodul tubului), nu lucrati cu rezistori bobinati (cei din ceramica) intrucat sunt puternic inductivi. O solutie mai buna ar fi cei bazati pe film/oxid metalic. Si de asemenea, trebuie sa aveti in vedere tensiunea maxima de utilizare a rezistorilor respectivi (de exemplu, in sursa ar fi bine sa folositi rezistori cu rating minim de 500V).

 

O lista extinsa cu magazine de componente electronice, puteti gasi tot pe site-ul de la YO3KXL. 

 

Sper sa va fie de folos, si poate si altora care ar avea nevoie. 

Vezi colectia Tehnium , e un liniar cu 3 GU - 50 , foarte bine si minutios prezentat . La nivel de desene de executie sasiu si componente necesar a fi manufacturate , inclusiv PIF si ceva calcule . Marca YO3AVE ...

Buna ziua, 

Sincer, nu mi-l amintesc pe cel de care spuneti mai sus, dar descrierea seamana cu a celui publicat de Sergiu Florica YO3SF, in Tehnium 12/1985, pag. 6-7 .

Daca exista pe undeva cel de la YO3AVE, as fi curios sa-l vad. Nu vreau sa spun ca n-ar exista, dar nu mi-l amintesc. Iar YO3AVE era pasionat in general de UUS, asta-i motivul ptr care ma gandesc ca poate ati facut referire la un alt autor. 

 

Scuze ptr interventie.

 

Un articol interesant a fost scris in revista "Radiocomunicatii si radioamatorism" nr. 6/1994, de catre Viorel, YO8RV, intitulat "Impedanta de  intrare a amplificatoarelor de putere cu grila la masa". Ofera informatii cu adevarat utile si reale (am masurat modulul impedantei pentru GU50 si RL12P35).

Editat de nea_bobina
Link spre comentariu

Buna seara,

Nea Bobina m-ai scos din incurcatura, hi. Multumesc pentru link uri, foarte utile.

Schema la care m-am referit a aparut in nr. 3/1993, pag. 9.

In nr. 8/1993, pag. 8 se gasesc datele pentru calcularea filtrului pi, ambele articole fiind scrise de regretatul YO3RK, Paul Mastu, un excelent constructor.

 

Nelu YO9DL

 

P.S. Nea Bobina aveti mesaj.

Link spre comentariu

stau rau la cunoasterea montajelor cu tuburi .Dar nici nu gasesc ceva literatura pe inteles de la care sa  pornesc. 

 

Va vom ajuta noi. 

Pentru inceput, iata ca a fost restituita lucrarea "Emitatoare de mica putere pentru radioamatori" aparuta in 1972 la Ed.Tehnica, in colectia Radio si Televiziune (nr.105) - carte care trateaza multe aspecte care v-ar interesa. O gasiti tot in biblioteca tehnica de la YO3KXL.

Vor mai aparea curand si altele, de exemplu lucrarile din seria "Manualul/Cartea/Ghidul radioamatorului", alte lucrari din colectia Radio si Televiziune, colectia Cristal, etc. 

 

Fara sa glumesc, o buna sursa de inceput ar fi chiar Manualul de Fizica pentru cl. a XI-a, Ed. Didactica si Pedagogica - 1990 (Nicolae Gherbanovschi, Maria Prodan, Stefan Levai), pe care il veti gasi tot in colectia de la YO3KXL. Treceti in revista capitolul 4 - Elemente de circuit neliniare, pag.72-98, care prezinta principalele tipuri de tuburi electronice, principiile lor de functionare, parametrii acestora. 

 

O alta publicatie excelenta pe care o puteti gasi pe site-ul de la YO3KXL este "Catalog de tuburi electronice" (Georgescu Aurel & Golea Ion, Ed.Tehnica 1956). Consultati capitolul III - "Principalele notiuni privind tuburile si circuitele electronice", pag.31-73. Va asigur ca e foarte bine scris. 

 

Daca limba engleza nu prezinta probleme ptr dvs., puteti citi lucrarea "Getting the most out of vacuum tubes" de Robert B. Tomer, un adevarat manual pentru incepatori si chiar si pentru cunoscatori in zona tuburilor electronice. 

De asemenea, puteti cauta handbook-urile americane de la ARRL din perioada 1950-1975, care au un capitol foarte bine scris despre tuburi. 

 

Inarmat chiar si numai cu manualul de fizica si capitolul III din catalogul de tuburi, e imposibil sa nu capatati o idee despre cum functioneaza tuburile. V-as mai spune ca daca ati avea curaj sa invatati sa lucrati cu simulatorul (gratuit) LTSpice, ati descoperi ca va va ajuta extraordinar de mult sa intelegeti functionarea tuburilor si a multor montaje si concepte din electronica. 

 

Succes!

Multumesc pentru link uri, foarte utile. Schema la care m-am referit a aparut in nr. 3/1993, pag. 9.

In nr. 8/1993, pag. 8 se gasesc datele pentru calcularea filtrului pi, ambele articole fiind scrise de regretatul YO3RK, Paul Mastu, un excelent constructor.

Seara buna, 

 

Ma bucur daca v-am putut fi de folos! Pentru cei care citesc, sa precizam mai clar: e vorba de revista "Radiocomunicatii si Radioamatorism" (revista FRR). Numerele respective se gasesc de asemenea, pe site-ul de la YO3KXL:

 

3/1993 ,  8/1993

 

Referitor la filtrul PI. Metoda de calcul descrisa de YO3RK e OK, mai ales pentru cei care vor sa invete si sa-si exerseze mintea si creionul pe hartie. Asta ajuta foarte mult la intelegere si recomand mai intai metoda manuala. 

 

Totusi, pentru cei grabiti, exista o solutie mai facila, cu conditia de a sti ce trebuie sa faca si sa inteleaga minimal lucrul cu diagrama Smith.

Ma refer la un software gratuit, numit "JJ Smith" (fost Super Smith) de la Tonnesoftware.com . Ajuta la design-ul "din mers" al retelelor de adaptare, fiind un instrument extraordinar atunci cand vrei sa-ti proiectezi astfel de dispozitive (cum e si transmatch-ul, indiferent de configuratia lui). 

 

Tot pe site-ul celor de la Tonnesoftware.com se mai pot gasi o serie de alte softuri extrem de utile radioamatorilor. 

 

Succes maxim !

Editat de nea_bobina
Link spre comentariu

nea_bobina  ,  nu gasesc cuvinte sa-ti multumesc . Cine a facut saitul  cu biblioteca , si mai ales cu acele carti , chiar ca ne iubeste pe noi cei ce vrem a sti.

Despre finalul cu 2 x GU50  va trebui sa gasesc o solutie despre cum sa atac in prima grila  tuburile.

Ma gandesc la un amlificator cu un tanzistor driver urmat de un etaj push-pull cu un curent de repaos putin mai mare.

Iar despre tensiunile mari din grile , nu ma sperie aspectul. O stabilizare facuta cu un tranzistor din final de linii tv comandat de unul de mai mica putere , si care sa fie la randul lui sa fie  comandat in baza de un grup de zenere. De discutat putin daca are influenta si cum aceasta tensiune si daca este necesar sa varieze astfel incat sa raspunda ambele tuburi pe cat posibil si de-a lungul timpului identic.

Am inteles , din schemele prezentate , ca in prima grila trebuie sa fie aleasa incat sa se stabileasca un curent de repaos necesar liniaritatii.

Ar mai fi de stabilit cum sa bobinez secundarul transformatorului ( adica ce tensiuni in curent alternativ si ce amperaj ) . Daca e recomandabil sa obtin tansiunea anodica ,cat si cea anodica de acord , prin dublare  cu diode sau nu .

Si dupa ce stabilesc toate acestea urmeaza realizarea mecanica a carcasei ,  pe despartituri , recomandari si interdictii in RF .

Astept cateva recomandari cu privire la aceste aspecte, cat si cu privire la amplificatorul situat intre GU 50 si placa transceiverului.

Editat de leon01
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări