Vizitator Postat Februarie 22, 2014 Partajează Postat Februarie 22, 2014 Pai de crescut vor continua sa creasca pana cand productia chineza va creste. Dar per ansamblu pericolul nu este prea mare... http://www.ebay.com/itm/2-pcs-GU-50-GU50-LS-50-FU50-Beijing-Audio-Tube-/300935873505?pt=Vintage_Electronics_R2&hash=item46112d03e1 Bine, exista variante mai comode pentru a obtine acei 800W, fie un gk-71 impins la maxim, fie 2 X GK-71 in regim lejer, dar si 6XGU-50 este o varianta, mai ales pentru cei care se tem sa lucreze cu tensiuni anodice mari. Link spre comentariu
MiniTehnicus Postat Februarie 23, 2014 Partajează Postat Februarie 23, 2014 Uite asa trec amplificatoarele de CB de pe EL519 pe GU50.O mica paranteza.Amplificatoarele cu GU50 respectiv 2-3 bucati sunt realizate sa obtina o putere de iesire de pana la 250-300w cu atac dintr-un transceiver QRP, maxim 10w.Amplificatorul prezentat are nevoie de 80w pentru atac si la iesire are undeva intre 800-900w.Este o mica diferenta de abordare intre cele 2 tipuri de amplificatoare.Iar pretul este comparabil cu alte tipuri de amplificatoare cu tuburi metaloceramice si chiar cu unele pe tranzistoare. Link spre comentariu
mila Postat Martie 1, 2014 Partajează Postat Martie 1, 2014 Pana acum 6-7 luni eram asigurat ca stocurile de GU-50 sunt uriase si se vor termina in urmatorii 50ani fara sa mai vorbim de productia chineza.De vina e @Victor si ale lui amplificatoare audio cu GU50...de aici panica si preturile. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 1, 2014 Partajează Postat Martie 1, 2014 Oo, pai treaba e deja bine pusa la punct, s-au apucat "audiofilii" sa faca amplifuri cu GU-81M, scot incredibila putere de 60W dintr-o lampa capabila de 1 Kilowatt jumate.... s-au dedat la GU-29 si l-au pus in "Priboi", inclusiv cu metaloceramice vor sa faca discoteca... Din cate am inteles acum se lucreaza la liniarizarea pantei lui EF-183 pentru a putea fi declarata audiofila... Nu-i problema, preturile la LDMOS scad serios, asa ca in curand cred ca audiofilii se vor putea bucura de stocul de lampi in totalitatea sa, daca apuc eu la un LDMOS din acela de 1,5 KW, nu o sa ma vaiet de sunetul 'discret coborat cu un semiton dupa urcare cu doua si injumatatire de tempo dupa dublare", PUTERE SA IASA, ALTCEVA NU CONTEAZA(Cele de mai sus sunt un pamflet) Link spre comentariu
Vizitator telefunken Postat Octombrie 27, 2014 Partajează Postat Octombrie 27, 2014 Doar pentru considerente teoretice, va invit sa analizati cele doua caracteristici. Se observa ca alegerea unui curent de mers in gol nu e tocmai intamplatoare. Din pacate, desi ele sunt documentate, nu sunt publicate si caracteristicile IM3 pentru alte tuburi sovietice. Mai putem observa valoarea modesta obtinuta de GU-80 / 81 comparativ cu un tub de generatie mai recenta, GU-43. Link spre comentariu
mosu20 Postat Octombrie 27, 2014 Partajează Postat Octombrie 27, 2014 As vrea sa vad si eu pe cel care sustine ca se poate alege "la potriveala" curentul de mers in gol. In principiu, simplificind lucrurile, acesta se alege functie de clasa de functionare dorita. De regula, pentru majoritatea tuburilor este necesar un curent de repaus de cca 10-20% pentru a asigura o functionare liniara. Restul teoriei este arhicunoscuta. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 27, 2014 Partajează Postat Octombrie 27, 2014 Eu cred ca nu e cazul sa cadem in adulatie mistica in ceea ce priveste tuburile "de generatie mai recenta". Imi place acest termen deoarece este folosit de catre toti contestatarii lui Serghei Pasko, ca si cum ceva nou este implicit mult mai bun. Uneori da, alteori nu. Pentru cei care inteleg limba, ii invit sa citeasca articolele originale ale lui Serghei pe CQHAM.RU http://cqham.ru/HiFi_Contester_EX8A.htm , http://cqham.ru/R140.htm si mai ales http://cqham.ru/pa_gu81.htm. Sunt curios ce mai scoate un tub "de generatie mai recenta" dupa 5 ani de utilizare, varsta la care un GU-81M abia si-a facut rodajul... De fapt cam vedem ce se intampla cu Acom-urile 1000... dupa un an nu mai scot decat 800W in loc de 1 KW, iar o data la 2- 3 ani trebuie schimbat GU-74-ul... Alti bani (120 Euro), alta distractie... formatari, traznete, eventual tuburi distruse inainte de a fi utilizate. Personal nu am reusit sa fac GU-81M sa descarce nici la 4 KV tensiune anodica. GK-71 la 3KV tensiune anodica descarca de vreo 3-4 ori in prima zi de utilizare, dar nu am reusit sa distrug niciuna pana acum. In viziunea mea, fiecare lampa isi are un tip predilect de constructor: 6P45 (EL509, 6KD6) - lampa CB-istului GU-50 - lampa incepatorului GI-7B - Lampa VHF-istului si a radioamatorului mijlociu, care cauta puteri mijlocii cu componente putine si ventilatie modesta GK-71 - (desi recunosc ca sunt subiectiv aici) - Lampa care ofera cel mai bun raport performanta/cunostinte tehnice necesare. Rezultate bune se pot obtine numai la atac pe grila 1, varianta grounded grid necesita puteri medii de atac de peste 100W, in conditiile in care majoritatea transceiverelor ofera maxim 70-80W putere medie. De aici parerea gresita ca sunt lampi puturoase. Realizat corect un amplif cu 1 tub GK-71 ofera 500 - 600 W putere medie la iesire in toate benzile de unde scurte GU-74 - Cea mai proasta alegere posibila, pret mare (minim 120 euro), putere modesta (2XGI-7B scot mai mult decat un GU-74) si durata de viata de doar cativa ani. GU-43 - Lampa constructorului "modern" si pedant, ofera 1,5 KW, design nu foarte stufos (fiind tetroda e un pic nasol cu stagilizatorul G2, trebuie musai sa fie de tip paralel, supravegheat curentul in permamnenta cu limitare daca vrea sa creasca, etc). Necesita ventilatie zdravana (randamentul e tot de 50%, deci cei 700W trebuie suflati in aer). GU-81M - Lampa pe viata, ofera 1,2 KW daca este alimentata corespunzator, disipa bine prin radiatie si convectie, deci racirea e mai usoara, cu un simplu ventilator, fara turbina. Rezista aproape la orice, de la antena in scurt-circuit pana la antena intrerupta. Anodul de grafit nu poate fi topit, s-ar transforma in diamant... In cel mai rau caz se topeste balonul de sticla... Singurul design rentabil este cu catodul la masa si atac pe G1. In aceasta configuratie, la un atac de 60-70W ofera 1,2KW la iesire. G2 trebuie dusa la +700 sau +800V, ceea ce pune probleme de stabilizare, realizabila insa cu un GU-50 sau EL509. In configuratie cu grilele la masa necesita atac de peste 150W putere medie, ceea ce majoritatea transceiverelor cu tranzistori nu ofera... Durate de viata de ordinul a 15 ani sunt ceva obisnuit pentru un GU-81M, care costa aprox 30 Euro actualmente... Acuma, fiecare alege ce i se potriveste... 73 de YO6PMX Link spre comentariu
leon01 Postat Ianuarie 13, 2015 Partajează Postat Ianuarie 13, 2015 As dori sa pun un final pe A412 cu GU50 direct de la iesirea din placa A . Daca poate cineva sa-mi sugereze cum , eventual o schema . Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 15, 2015 Partajează Postat Ianuarie 15, 2015 Exista o schema cu un KT907 montat cascod in catodul lui GU50 ... din pacate nu o am la indemana . Poate ne ajuta cineva ... Link spre comentariu
gauss Postat Ianuarie 15, 2015 Partajează Postat Ianuarie 15, 2015 Vezi colectia Tehnium , e un liniar cu 3 GU - 50 , foarte bine si minutios prezentat . La nivel de desene de executie sasiu si componente necesar a fi manufacturate , inclusiv PIF si ceva calcule . Marca YO3AVE ... Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 15, 2015 Partajează Postat Ianuarie 15, 2015 Exista o schema cu un KT907 montat cascod in catodul lui GU50 ... din pacate nu o am la indemana . Poate ne ajuta cineva ... Link spre comentariu
gabimix Postat Ianuarie 16, 2015 Partajează Postat Ianuarie 16, 2015 (editat) As dori sa pun un final pe A412 cu GU50 direct de la iesirea din placa A . Daca poate cineva sa-mi sugereze cum , eventual o schema .Vezi http://sneghana89.moy.su/_fr/1/6610666.gifEste discutata aici - bobo_romania: www.elforum.info/topic/18866-amplificator-liniar-2-x-gu50/page-19 Editat Ianuarie 16, 2015 de gabimix Link spre comentariu
leon01 Postat Ianuarie 18, 2015 Partajează Postat Ianuarie 18, 2015 Multumesc pentru scheme .M-am decis la cel cu kt904 .Ar mai fi niste dificultati. 1. De unde sa cumpar KT904 , sau inlocuitor . 2. Transformatorul din baza lui, ferita de care si de unde (nu sunt din Bucuresti ) , numar de spire . 3. Stabilizatorul , tranzistorul il am dar diodele zener la tensiunile acelea nu. Nici rezistente la wataje mari nu stiu de unde. 4. Daca ar merge la intrare si eventual la iesire un filtru L- Network. 5. O metoda practica de iesire simetrica in antena mi-ar fi mai utila decat una coaxiala. 6. Cum se construieste fizic , adica dimensiuni, recomandari distante minime sau maxime asezari recomandate . Am recitit de la capat topicul si pot sa spun am mai invatat ceva despre tuburi electronice. N-asi fi crezut asta , dar argumentele aduse de constructori le pun in fata cand e vorba de putere , simplitate, puritate , fiabilitate . Sper din tot sufletul ca moderatorii sa nu considere reclama daca cineva pune lincuri de unde sa gasesc componentele . Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 19, 2015 Partajează Postat Ianuarie 19, 2015 Sal.Daca vrei sa construiesti un amplificator bun pentru ssb,atunci foloseste o schema cu atac in grila1,si alimentari stabilizate pentru toate grilele(1,2,3).In cazul in care semnalul la intrare este mic foloseste un tot un tub(de ex.12BY7A)ca prefinal si atunci treaba va fi in regula.Schema de mai sus este functionala,dar nu trebuie folosite tensiuni anodice exagerate,deoarece in momentul cand tubul descaraca in interior s-a dus si KT-ul,de aceea am recomandat un prefinal tot cu tub.O imbunatatire foarte buna la orice schema aleasa este ca odata cu aplicarea tensiunii de negativare,pentru blocarea tubului in regim de receptie,sa intrerupi si alimentarea(prin relee)la grilele 2 si 3;sa ramana doar tensiunea anodica si negativarea pe grila 1 in regim de receptie! Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 19, 2015 Partajează Postat Ianuarie 19, 2015 Uita de varianta discutata de bobo , vezi ca cea propusa de mine inlatura problemele care pot apare ... evident , poti monta doua GU50 etc . Procedezi cum doresti , dar merita sa remarci diferentele intre cele doua schema , excluzand faptul ca una are o finala si alta are doua . Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum