nea_bobina Postat Septembrie 11, 2012 Partajează Postat Septembrie 11, 2012 Oricum esti pe drumul cel bun! Mai bun era un GU43 , 34 sau 74 excitat in grila si gata. Hi hi, merci frumos... dar momentan vreau sa fac scoala pe o Dacie, ca pe vremuri, la max. 1KV, si apoi sa trec la motoare mai serioase. Daca face accident, macar nu-mi pare rau, merge la programul Rabla! Multumesc pentru punctari si sugestii, o sa tin cu siguranta cont de ele si bineinteles, mai revin pe traseu cu ce minuni am mai descoperit.Spor in toate si numai bine! Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 11, 2012 Partajează Postat Septembrie 11, 2012 O sa descoperi ca va merge!! Si inca bine!Ca soc eu zic sa faci varianta lui PA0FRI , e simplu .Daca nu`i pentru toate benzile WARC nu cred sa ai pb cu socul.Oricum ala da unele din cele mai mari batai de cap la PA.Pentru acordul filtru Pi eu am folosit metoda simularii tubului cu rezistenta echivalenta a lui paralel cu capacitatea de iesire .Alimentezi Pi de la 50 ohm cu un generator si cu osciloscopul cu sonda divizoare pus pe anod tragi de filtru pt maxim.Bineinteles in pleci cam de unde ai calculat cu Cv si L.Apoi conectezi socul si vezi ce iese. In mod normal nu trebuie sa mute mult acordul pe maxim . Trebuie sa iasa din Cv de la anod. Daca insa nu mai iasa ce trebuie poti avea "norocul" sa ai o rezonanta serie a lui si e de muncit .In mod normal ai pb asta spre benzile superioare si sansa e cu atit mai mare cu cit mai multe spire ai pe soc.Cel mai usor e daca ai 2-3 socuri diferit bobinate sa vezi care unde duc.GrigSuccese si multa grija! Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 11, 2012 Partajează Postat Septembrie 11, 2012 Cel mai usor e daca ai 2-3 socuri diferit bobinate sa vezi care unde duc.Salut Grig,Multumesc pentru amanunte. Toata dilema mea se invarte in jurul metodei de masurare *CORECTA* a socului. Nu-s de acord cu socul in scurt si de-aia am rasfoit documentatiile citate; deocamdata, nu prea m-au convins. Intre timp, m-am gandit la o alta metoda de masura si trebuie s-o aplic, dupa care sa verific rezultatele. Daca se confirma, o sa postez noutatile si metoda folosita.73! Link spre comentariu
gabimix Postat Septembrie 13, 2012 Partajează Postat Septembrie 13, 2012 Eu am folosit (in trecut) o schema extrem de simpla inspirata de la un guru din echipa Lixco.Micoampermetrul (suntat) pentru masurat curentul anodic era de fapt conectat in catod (tensiune mica pe panou) si era comutabil....ca sa masoare si unda reflectata...(Nu stiu cum sa uploadez/atasez imagini din calculator la acest topic/forum). Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 13, 2012 Partajează Postat Septembrie 13, 2012 Eu am folosit (in trecut) o schema extrem de simpla inspirata de la un guru din echipa Lixco.Salut,Unul care locuieste in blocul din spatele complexului Sir (Militari), cumva ? Daca e vorba de amplificatorul cu PL500/509 descris in documentatia originala, stiu despre ce e vorba. Micoampermetrul (suntat) pentru masurat curentul anodic era de fapt conectat in catod (tensiune mica pe panou) si era comutabil....ca sa masoare si unda reflectata...Interesant. Cum o masura? Atarnasera Lixiotzii vreun reflectometru incorporat in A412? Sau ai facut tu un montaj propriu?(Nu stiu cum sa uploadez/atasez imagini din calculator la acest topic/forum).Simplu. In modul editare, derulezi mai jos si vei gasi o zona dedicata, "Incarca fisier atasat". Folosirea e extrem de intuitiva. O seara faina! Link spre comentariu
Vizitator telefunken Postat Septembrie 14, 2012 Partajează Postat Septembrie 14, 2012 Puteti masura foarte simplu un soc anodic folosind o veche metoda in conditiile in care beneficiati de un transceiver care poate emite in toata gama de unde scurte. Metoda este mai precisa decat utilizarea unui dipmetru ale carui erori sistematice au fost descrise de regretatul Puiu Blujdescu intr-un articol din revista.Avem nevoie de un cuplor in T pentru mufe BNC, trei bucati de cablu coaxial, o sarcina artificiala si o lampa cu incandescenta - celebrul bec de scala. Transceiverul se conecteaza la cuplorul in T, tot aici se conecteaza si sarcina artificiala iar socul de masurat se inserieaza cu becul de scala si tot ansamblul prin cablu coaxial merge la acelasi cuplor in T. Schema este extrem de simpla si nu cred ca este nevoie de un desen explicativ. Se fixeaza transceiverul pentru o putere de iesire de 5-10W si se baleiaza banda de unde scurte. Cand ajungem la frecventele de rezonanta serie vom constata aprinderea becului de scala. Atunci cand exista posibilitatea practica este de preferat o masuratoare la puteri RF medii in detrimentul mai modernelor analizoare de antena. Este doar o parere personala, nu ma criticati pentru asta. Link spre comentariu
gabimix Postat Septembrie 15, 2012 Partajează Postat Septembrie 15, 2012 Eu am folosit (in trecut) o schema extrem de simpla inspirata de la un guru din echipa Lixco.Salut,Unul care locuieste in blocul din spatele complexului Sir (Militari), cumva ? Daca e vorba de amplificatorul cu PL500/509 descris in documentatia originala, stiu despre ce e vorba. Micoampermetrul (suntat) pentru masurat curentul anodic era de fapt conectat in catod (tensiune mica pe panou) si era comutabil....ca sa masoare si unda reflectata...Interesant. Cum o masura? Atarnasera Lixiotzii vreun reflectometru incorporat in A412? Sau ai facut tu un montaj propriu?(Nu stiu cum sa uploadez/atasez imagini din calculator la acest topic/forum).Simplu. In modul editare, derulezi mai jos si vei gasi o zona dedicata, "Incarca fisier atasat". Folosirea e extrem de intuitiva. O seara faina! Nu e vorba de A412 nea_bobina ci de de un P.A. cu 2xGU50 (eu am testat montajul si cu GI30). Te las sa "ghicesti" cum se face comutarea unui aparat de masura pe doua circuite (Ia si SWR). Lixotii s-au ocupat si de altele constructii in afara de A412. Sti de exemplul liniarul (numai pe 7 Mhz) de la yo3ksc, care prin anii '80 avea ca prefinal (!) un montaj cu 3xGU50? Seara buna... Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 16, 2012 Partajează Postat Septembrie 16, 2012 Schema este extrem de simpla si nu cred ca este nevoie de un desen explicativ.Buna ziua,Multumesc pentru sugestie, metoda a fost descrisa si de W8JI, iar eu am comentat despre ea intr-o postare de pe pagina anterioara . E de analizat si de vazut daca rezonantele serie se deplaseaza sau nu fata de situatia in care socul e analizat separat sau in configuratie de semnal mic. Atunci cand exista posibilitatea practica este de preferat o masuratoare la puteri RF medii in detrimentul mai modernelor analizoare de antena. Este doar o parere personala, nu ma criticati pentru asta.Nu cred ca a critica e o idee buna, poate doar schimbul de idei si eventual polemicile, atat timp cat sunt constructive. Cred ca un om cu experienta trebuie sa impartaseasca si altora din ceea ce a acumulat de-a lungul timpului. Chestia cu criticatul pe forumuri... e foarte relativa. Consider ca merita doar daca se vede de la o posta ca unele "sfaturi" deviaza grav de la realitate. De ce v-as critica ?! Pe de alta parte, ceea ce spuneti poate avea sens, intrucat pentru anumiti parametri, exista diferente intre masuratorile de semnal mic si cele in care pompezi putere la greu. Foarte bine ca ati mentionat aspectul ! Multumiri si duminica placuta! Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 16, 2012 Partajează Postat Septembrie 16, 2012 Nu e vorba de A412 nea_bobina ci de de un P.A. cu 2xGU50 (eu am testat montajul si cu GI30).Salut,Nici nu m-am referit la transceiverul A412 in sine, ci la schema de etaj final cu tuburi care era prezentata in manualul original, care cuprindea 2xPL500 excitate in grila, alimentate la 600V. M-am gandit ca ar fi putut sa semene. Te las sa "ghicesti" cum se face comutarea unui aparat de masura pe doua circuite (Ia si SWR).Daca as fi mers pe ghicite pana acum, cel mai probabil as fi trantit un soc in catodul celor 2xGU50 si as fi excitat catodul "in mod clasic", printr-un condensator de cativa nF. Dar eu te-am intrebat altceva. Te rog sa revizuiesti postarea anterioara, pe care o voi cita oricum:Interesant. Cum o masura? Atarnasera Lixiotzii vreun reflectometru incorporat in A412? Sau ai facut tu un montaj propriu?Asadar, am intrebat, cred, destul de clar daca Lixco adaugasera vreun modul de tip reflectrometru, sau daca ti-ai construit singur asa ceva, atasat transceiverului. Banuiesc ca era evident ca motivul ptr. care te-am intrebat asta, era ca daca nu aveai un asemenea modul, n-aveai la ce sa comuti acometrul... Ghicitul nu face parte din indeletnicirile pe care sa le admir, iar cateva vrajitoare fitoase din tribul mamei Omida si-au scuipat in san, zicand ca sunt Satana, dupa ce le-am pus pe picioare niste troace prin Corbeanca... dar daca tot mi-ai sugerat sa ghicesc, ce sa zic... Cred ca in cutia respectiva ar trebui sa fie un hiperboloid produs de inginerul Garin si un motor ionic-conic-discoidal-simetric-focalizat cu patent Vuia. Cuplate corespunzator, cu componente de calitate si respectand normele GOST si respectiv STAS, cred ca ai obtinut o conversie din energie RF in aburi. Folosind si un dozimetru corespunzator, actionat de maneta de pe panoul frontal al cutiei, presupun ca acometrul poate permite trecerea fluxului de aburi si respectiv, a curentului din lampa. Raportul celor doua marimi, ar permite calculul SWR-ului...Desigur, pentru asta, ar trebui sa folosesti o sarcina etalon obtinuta din transformarea unui bec de frana prin insurubarea sa intr-un fasung cu suprafata aurita, pentru minimizarea pierderilor. Corect? Lixotii s-au ocupat si de altele constructii in afara de A412.Cunosc binisor istoria "companiei", a retelei sale de influenta si ...de distributie. De dinainte de A412, si ajungand pana la L/B881 alias CE119 pentru uz mai "special", dotate cu unitati floppy. Ar iesi o istorie piparata intinsa pe multe pagini, surprinzatoare probabil pentru multi dintre cei care au activat prin radiocluburile judetene pentru care se adusesera, prin filiera paralela, filtrele XF9B. Si totodata, interesanta pentru cei care n-au cunoscut decat "folclorul" .Sti de exemplul liniarul (numai pe 7 Mhz) de la yo3ksc, care prin anii '80 avea ca prefinal (!) un montaj cu 3xGU50?De amplificatorul respectiv, am auzit cate ceva, apoi am vazut ca la inceputul acestui topic, maxim33 l-a amintit in publicarea lui YO9CUF. N-am experimentat direct, dar e o variatiune a aceleiasi scheme cu toate grilele la masa. Vad ca in desenul tau sunt precizate doar 2 bucati. Mai mult nu pot sa spun, intrucat nu l-am construit direct. Multumesc pentru sugestie, am indexat-o . Ai aruncat o privire la forma semnalului pe iesire si eventual la spectru? Cum aplici excitatia? Direct pe prima infasurare a torului? Daca da, ai avut curiozitatea sa masori SWR-ul in intrare? Sunt cateva date bune pentru documentare si ar fi utile. Link spre comentariu
gabimix Postat Septembrie 19, 2012 Partajează Postat Septembrie 19, 2012 N-am experimentat direct, dar e o variatiune a aceleiasi scheme cu toate grilele la masa. Vad ca in desenul tau sunt precizate doar 2 bucati. Mai mult nu pot sa spun, intrucat nu l-am construit direct. Multumesc pentru sugestie, am indexat-o . Ai aruncat o privire la forma semnalului pe iesire si eventual la spectru? Cum aplici excitatia? Direct pe prima infasurare a torului? Daca da, ai avut curiozitatea sa masori SWR-ul in intrare? Sunt cateva date bune pentru documentare si ar fi utile.Excitatia o aplicam pe infasurarea primara a torului direct din borna de antena de la A412 (home made cu EMF500V si dubla schimbare de frecventa - 9mhz/500khz si 2xKT907 la 13V pe placa G).Am apelat la schema respectiva fiindca avea nevoie de excitatie mica (aproape ca o lampa cu alimentari separate pe g1 si g2 si excitatie pe g1) spre deosebire de schemele cu excitatie pe catod. In plus, alimentatorul nu era "stufos"...doar tensiune filament (2x6.3V), anodica (1000v printr-un dublor) si comanda releu tx/rx (12v). Pe vremea cand am constuit acest liniar cu excitatie prin tor pe g1+g2 (anii '80) nu aveam acces, ca si acum, la scule de laborator cu care sa vad forma semnalului si spectrul...hi hi. Abia puteam sa imprumut ocazional un osciloscop la 10Mhz si un generator de semnal industial ca sa-mi reglez/aliniez xcvr-ul. Daca nu ma insel, cele doua GU50 alimentate la 1000v aveau un curent de repaus care le aducea oarecum in clasa AB1. Pana la urma am renuntat la 2 x pentoda GU50 (nu imi amintesc de ce), am folosit dubla tetroda GU29 (la care s-a indoit anozii) si in final m-am oprit la dubla tetroda GI30 care este o lampa de impuls. La tetrode excitatia am facut-o tot prin tor si tot pe G1+G2, Ua 1000V. Oricum schema trebuie completata cu socuri pe circuitul anodic, conzi pe filament si alte chesti asemenea... Daca nu ma insel, prin revista noastra a aparut si o schema de excitatie cu un KT montat in catod. GI30: http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/fran ... g/GI30.pdf Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 20, 2012 Partajează Postat Septembrie 20, 2012 Daca nu ma insel, prin revista noastra a aparut si o schema de excitatie cu un KT montat in catod.Salut,Da, a aparut cel putin una. Cea de care spun eu si am si citat-o intr-o postare anterioara, e a lui YO5AT. Excitatia o aplicam pe infasurarea primara a torului direct din borna de antena de la A412 [...] Am apelat la schema respectiva fiindca avea nevoie de excitatie micaGabi, am si eu GI30, dar oful meu e altul. In momentul de fata, am pornit cu GU50 ptr. ca vreau sa studiez diferentele intre notele de aplicatie si configuratiile date de producator (cele cu excitatie pe g1, alimentare +G2 si anodic 800...1000V) si respectiv functionarea cu grila la masa. Configuratia cu grila la masa are doua forme practice, din cate am vazut, ptr. GU50: 1) excitatia se aplica pe catod, g1 este conectata galvanic la masa sau usor negativata pentru alegerea unui PSF corect, g2 e pozitiva, g3 e conectata galvanic la masa si anodul, evident, la +Ua ( vezi schema lui YO5AT ) ; probabil ca aceasta configuratie trebuie sa fie si cea mai apropiata de specificatiile fisei producatorului, desi ptr. GU50 n-am gasit note oficiale de aplicatie ptr. grila-la-masa, hi . 2) excitatia se aplica pe catod, toate cele 3 grile ale pentodei sunt conectate galvanic la masa, iar anodul la +Ua. Cred ca aceasta de configuratie ofera si cele mai multe probleme, dpdv al modului de conectare /exploatare a tubului si a puritatii spectrale la iesire. Desi am mai precizat motivele pentru care imi bat capul cu asta, o mai spun odata. Cineva are un final de la R118, bazat pe GU81 si excitat de GU50 in configuratie standard (catod comun). Omul poate folosi doar o statie R1300, care pe treapta cea mai mica de putere, ofera cam 20W la iesire (sau ceva mai mult). E logic ca nu poti sa traznesti cu 20W in g1, cu exceptia cazului in care vreo s-o topesti, hi. Pentru cazul asta, omul s-a gandit sa schimbe configuratia in cea care ma preocupa acum, respectiv cu excitatie in catod si cu toate grilele la masa. In ceea ce ma priveste, as vrea sa determin alura impedantei acestui tip de montaj, pentru a vedea daca pot sa-i clocesc o retea de adaptare cu compensari, care sa-i permita aplicarea excitatiei pe toata gama de unde scurte, fara a mai fi nevoie sa foloseasca o retea de adaptare variabila la intrare. Prin simulare, am determinat (si am aratat asta intr-o postare anterioara, in poza de aici) ca impedanta unui singur tub GU50 montat in configuratia de la subpunctul 1) descris mai sus, respecta in principiu relatia 1/gm. In functie de frecventa, |Z| porneste de la aprox. 200 ohmi la 3MHz si ajunge pe la 140 ohmi in jur de 30 Mhz. Intrucat modelul tubului GU50 folosit de mine in LTSpice nu se comporta normal in configuratie cu toate grilele la masa, singura solutie pentru a face determinarile necesare pentru acest tip de montaj este sa imi construiesc practic un etaj final si sa ma apuc de masuratori cu impedantmetrul Tesla si analizorul miniVNA. Intre timp, am ajuns si la partea care arunca in joc socul anodic, ptr. care nu gasisem pana acum 2 zile, metode de calcul dedicate, ci doar descrieri seci, care iti propun reproducerea unor modele deja construite, sau care ofera niste valori de inductanta fara nici o justificare (100...250uH). De asemenea, metodele gasite pentru masurarea corecta a rezonantelor acestui soc, nu m-au convins prea tare, intrucat suna cam prea empiric. Fie ca se propune masurarea in scurtcircuit cu ajutorul unui grid-dip-metru (ex.PA0FRI), fie ca W8JI recomanda inserierea socului cu un ... bec de 12V si conectarea acestuia in derivatie pe linia de transmisie dintre TRX si sarcina artificiala, valorile gasite se vor deplasa cu siguranta in momentul in care socul va fi conectat in montaj. Capacitatea parazita a socului e mica (4...12pF) si va fi oricum absorbita de condensatorul variabil din filtrul PI, sectiunea dinspre anod. La asta se mai adauga si capacitatea a-k a tubului (tot aprox. 10pF), deci rezonantele socului (atat derivatie cat si cele serie) se vor deplasa oricum. Are logica ce spun? Pe mine ma intereseaza metoda corecta de proiectare. Din fericire, am pus mana pe un curs de emitatoare al dlui. prof. Vlad Cehan (seful catedrei de telecomunicatii de la Poli Iasi), in care vad ca omul a punctat si acest aspect. E de citit si de pus mana pe creion si hartie, asa ca mananca timp. De asemenea, ma intereseaza sa studiez partea care trateaza aplicarea corecta a excitatiei, mai ales pe catod, intrucat am gasit o tona de folclor cu multe pareri, dar nici una justificata clar tehnic. Asta ma enerveaza cel mai tare, intrucat nu-s obisnuit sa lucrez in "orb" si doar sa reproduc ceva, ci caut sa inteleg si motivul ptr. care configuratia respectiva a fost astfel tratata si realizata. Configuratia cu toate grilele la masa, in simplitatea prezentata in multe locuri, are multe hibe. Vreau sa vad clar care sunt acestea si cum pot fi corectate... Cam asta-i situatia. Acum sper c-ai inteles ce ma roade si de ce am pus intrebarile care le-am postat pana acum, in speranta ca vreunul dintre colegii de breasla s-o mai fi straduit sa desteleneasca terenul in zona asta. Multumesc pentru precizari si frumoasele amintiri, trecutul ramane asa cum a fost, cu farmecul sau si merita intotdeauna evocat. Link spre comentariu
hpavictor Postat Septembrie 20, 2012 Partajează Postat Septembrie 20, 2012 @nea bobina , sper sa va ajut cu urmatoarea idee preluata de la rusi : Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 20, 2012 Partajează Postat Septembrie 20, 2012 @nea bobina , sper sa va ajut cu urmatoarea idee preluata de la rusi :Salutare Victore,Multumesc pentru schema, am adaugat-o colectiei deja construite pe tema GU50, pentru simplul motiv ca ma amuza chestia cu pedala... ! Link spre comentariu
hpavictor Postat Septembrie 20, 2012 Partajează Postat Septembrie 20, 2012 Probabil ca era captura de razboi ...Flak-ul de 88 avea pedala pentru darea focului ... Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 20, 2012 Partajează Postat Septembrie 20, 2012 ( Off - topic ) ... NU are pedala ... nu confundati cu calibre mai mici , automate ... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum