nea_bobina Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 Despre masurile luate intr-un amplif GG LINEAR- cred ca nu mai are rost sa discutam in era transceiverelor solid-state-musai filtru PI.Salut,Ba poate ca ar fi chiar indicat sa mentionezi cateva. In ceea ce ma priveste, e prima mea experienta cu GG si n-am parcurs prea multe materiale legate de configuratia asta. Filtru PI? Pai de ce trebuie privit ca pe o masura musai pentru GG ? Filtrul PI e "musai" oricum, ca sa adapteze sarcina de la iesire la o valoare care sa-i "placa" tubului (conform specurilor). La iesire, configuratiile sunt standard. Pe mine ma roade ce se intampla cu intrarea, cum se misca acolo lucrurile ! Link spre comentariu
yo2mhj Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 Sincer nu am crezut ca o sa fiu eu in masura sa v-a dau lectii(indrumari,e.t.c.)dumneavoastra...sunteti doxa fata de mine-uitati aici un articol destul de interesant:http://www.hamradio.ro/media/rev/2003/062003.pdf.73!Numai de bine.P.S.Desii din pacate nu l-am cunoscut pe domnul profesor Blujdescu il regret sincer,pot sa spun ca pentru mine articolele dumnealui au fost un fel de BIBLIE!73! Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 Mai e un cui de batut, pe unde se inchide curentul de Rf din catod? Si aia e o pb la care trebuie sa te gindesti.Aia e o pb care e neglijata de multi .Grig Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 Buna seara, nea_bobina, o sa refac maine dimineata masuratorile si o sa dau si recatanta, dar din pacate nu pot spune cu analizorul meu daca este reactanta inductiva sau capacitiva. O banuiesc de capacitiva, dar nu pot jura.... In ceea ce priveste circuitul alcela de intrare, el exista deja, eu mi-am tot racit gura prin 80m, dar lumea nu pare interesata, continua sa faca amplifuri cu filtre pi comutabile la intrare... http://dl2kq.de/pa/1-4.htm Seara buna! P.S. A-propos de istorie, as fi curios sa aflu daca nemtii au fost capabili sa inventeze o lampa fara filament, incalzita cu lampa cu petrol. Pentru ca rusii au facut-o! 73 de YO6PMX ! Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 pe unde se inchide curentul de Rf din catod? Si aia e o pb la care trebuie sa te gindesti. Aia e o pb care e neglijata de multi . Buna seara,Corect. M-am gandit, dar nu foarte mult. De fapt, in configuratia amplificatorului lui dyogenes, daca scoate transformatorul de tensiune de la intrare, catodul o sa ramana "in aer". Asa ca prima mea grija ar fi fost sa-i inchida circuitul in c.c., apoi in RF. Daca portul analizorului e definit pe 50 ohmi si daca citirea nu se face prin condensator, atunci se va inchide prin analizor, hi. In aceasta situatie, valorile Rs si Xs rezultate trebuiesc interpretate si eventual, refacuta schema de masurare. Daca citirea e prin condensator, o varianta ar fi sa recurga la "traditionala" schema cu soc la masa si condensator pe intrare, dar si aici se lasa cu schepsis. E de macinat. Tinand cont de atentionarea "finuta" pe care ai facut-o, chiar te-as ruga ca daca ai vreo idee/recomandare in sensul asta, sa o pui pe tapet. Imi sparg capul singurel si nu-i usor, intrucat cu cat sap mai adanc, cu atat realizez diverse aspecte pe care nu le luasem in considerare de la inceput. Si legat de acest lucru, ii voi raspunde si lui yo2mhj: Sincer nu am crezut ca o sa fiu eu in masura sa v-a dau lectii(indrumari,e.t.c.)dumneavoastra...sunteti doxa fata de mine Deja mi-ai strapat impedanta din catod cu 50 ohmi la masa, hi. M-ai omorat, de unde ai scos asta ?! Sunt un om care incearca sa invete, in nici un caz vreun "doxat". Mi-ar fi placut, dar n-a fost sa fie! Asadar, invat de la oricine e dispus sa-mi prezinte ceva concret si demonstrat. In procesul de invatare, importante sunt talentul pedagogic si calitatea informatiilor livrate. Daca ti se ofera gogosi folclorice, atunci se aplica teorema GIGO (Garbage IN -> Garbage OUT). Daca ti se ofera informatii corecte, dar predarea se face ca si cand te-ai afla in fata vreunui stapan, atunci pleci cam cum ai venit, scarbit de atitudinea profesorului. Cu exceptia cazului in care ai vana si in cazul respectiv, risca sa-i arzi si vreo doua. Hi. Legat de articolul din RR, multumesc pentru link. Nu cunosteam articolul, intrucat n-am citit revista din scoarta-n scoarta. Il voi lua la puricat, sa vad ce mai pot adauga la cutiuta ! din pacate nu pot spune cu analizorul meu daca este reactanta inductiva sau capacitiva. O banuiesc de capacitivaPai, o banuiesti destul de bine, tinand cont ca avem de-a face cu capacitatea dintre g1 si K. Hi. Apropos de ce ai spus, am vrut si eu sa te intreb, analizorul tau iti arata semnul reactantei? Sau nu ai observat? Daca nu, atarna un condensator la intrare si vezi ce arata. De exemplu, ptr. C=100pF si f=7MHz, rezulta Xc=227.364 ohmi. Verifica daca analizorul afiseaza o valoare apropiata, si daca pune semnul "-" sau nu in fata. Se poate determina semnul si altfel. Astept sa-mi zici mai intai ce zice analizorul. Si daca nu ai timp, nu te strofoca sa faci maine masuratorile. Numai cand ai timp si chef, ca nu arde nimic ! E hobby. Daca n-ai chef sa le faci, nu te complica, ptr. ca oricum o sa m-apuc sa sap in amplificatorul meu. In ceea ce priveste circuitul alcela de intrare, el exista deja, eu mi-am tot racit gura prin 80m, dar lumea nu pare interesataNu prea ascult banda de 80m, intrucat la mine, e zgomot industrial foarte mare acolo. Si multumesc pentru link, nu cunosteam resursa respectiva. Eu am proiectat un circuit de intrare compensat la frecvente inalte, pentru GU50 excitat in catod, dar in configuratia cu G2 la +250V. Am folosit simulatorul si acolo lucrurile par sa fie OK, dar n-am ajuns inca sa testez practic. Daca intereseaza solutia, o pot posta, cu precizarea ca e vorba deocamdata doar de o simulare. Autotransformatorul implicat (raport 1:4 in impedanta) l-am executat si verificat deja cu un analizor miniVNA si sarcini nereactive. Dar restul... e in asteptare. O sa cuget la solutia din link-ul tau, eventual o sa incerc o simulare separata. Multumiri tuturor celor care vor sa ma ajute in demersul meu si o saptamana cat mai usoara! Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 Buna seara,Da, cred ca ar fi foarte interesant daca ai putea posta info suplimentare legate de solutia gandita de tine, mai ales ca cea propusa in link-ul indicat de mine nu se refera la GG ci la atacul pe G1. Link spre comentariu
Vizitator telefunken Postat Septembrie 10, 2012 Partajează Postat Septembrie 10, 2012 Asa cum v-am promis am rasfoit literatura sovietica si pentru GU50 situatia se prezinta astfel:Pentru un singur tub GU50 cu toate grilele conectate la masa, alimentat cu o tensiune anodica de +1200V, se prezinta urmatoarele date:- curentul anodic de repaus 15 mA- curent anodic corespunzator excitatiei maxime 125 mA- excitatie maxima 10W- impedanta anodica 6 kohmi- puterea de iesire 110W- impedanta in catod 250 ohmi Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 10, 2012 Partajează Postat Septembrie 10, 2012 Buna seara,Da, cred ca ar fi foarte interesant daca ai putea posta info suplimentare legate de solutia gandita de tine, mai ales ca cea propusa in link-ul indicat de mine nu se refera la GG ci la atacul pe G1.Da, se referea la atacul in grila a unui tub cu o capacitate apreciabila de intrare , GU43B.Site lui PA0FRI e de vizitat .Amplif in GG are acel comportament specific de care trenuie tinut cont , injecteaza curentul de Rf inspre generator, la noi tcvr.Asta e o problema mare la amplif de puteri mari si cu tuburi de curent unde se ajunge la curenti de ordinul amperului in circuitul catodic care trebuie transerati pe undeva spre masa.Asta se intimpla fie prin filtrul pi al tcvr daca nu se prevede nimic altceva decit cuplarea cu un cond inspre catozii tuburilor sau cea mai mare parte prin filtrul de adaptare din amplificator.Si asta e una din cauzele pt care e bine de pus acel pi direct in amplif.Metodele de calcul sint consacrate iar valoarea de 200 ohmi la GU50 in GG e din folclor dar se pare ca e pe acolo. Am vrut sa punctez doar aspectul asta deoarece nu prea am vazut referiri la intoarcerea curentului Rf la GG prin generator si au fost cazuri in care la o autooscilatie serioasa a cam iesit fum si din tcvr iar acuzatul a fost releul de iesire al PA desi sarmanul era nevinovat!Grig Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 10, 2012 Partajează Postat Septembrie 10, 2012 Asa cum v-am promis am rasfoit literatura sovietica si pentru GU50 situatia se prezinta astfel: [...] - impedanta in catod 250 ohmiZiua buna,V-as ramane si mai recunoscator daca mi-ati putea trimite intr-un format electronic oarecare, zona din documentatia respectiva. Probabil include si ceva grafice, eventual vreo schema concreta de conectare a tubului supus testului, si poate si modalitatea in care a fost masurata impedanta. Am zis ca stau cam prost cu limba rusa, dar cat de cat, pot sa mai rup si la nevoie, apelez si la un amic, hi. Sper ca nu va cer prea mult !Multe multumiri si o zi faina! Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 10, 2012 Partajează Postat Septembrie 10, 2012 Amplif in GG are acel comportament specific de care trenuie tinut cont , injecteaza curentul de Rf inspre generator, la noi tcvr.Buna ziua,Sincer, nu am habar de acest aspect, mai am ceva de citit la capitolul GG ( fara gluma ). Imi puteti indica o sursa de documentare valida, in care sa pot regasi mai multe informatii despre subiect, si eventual in care sa fie descris si comportamentul de care ati amintit mai sus ? Recunosc ca am pornit la drum fara sa am o documentatie serioasa apropos de functionarea si mai ales chichitzele specifice configuratiei GG. Multumesc anticipat! Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 10, 2012 Partajează Postat Septembrie 10, 2012 Erau ceva docu pe site lui G3SEK si a unui sirb.Din pacate pe ultimul nu`l mai stiu.....Compuri schimbate si ceva date pierdute.Nu prea aminteste nimeni de comportarea asta deoarece e considerata de profi binecunoscuta.Nu te incurca cu nimic in calcule , doar sa tii cont de ea in dimensionarea circuitului de intrare.GrigP.S. YU1AW Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 10, 2012 Partajează Postat Septembrie 10, 2012 nea_bobina, instaleaza "google toolbar" in Internet Explorer si vezi ca iti da acolo un buton "translate", traduce din aproape orice limba in engleza. Traducerea in romana iese naspa, dar in engleza este inteligibila. Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 10, 2012 Partajează Postat Septembrie 10, 2012 @ Ion_Bumbu > Merci frumos. Voi cauta si acasa prin resursele citate de tine. Pana acum, am gasit documentatie scrisa de W8JI si AG6K.@dyogenes > Iti dai seama ca am incercat din start cu Google Translate, a fost cel mai la indemana. Lucrurile stau diferit cand cineva care cunoaste limba iti poate oferi o interpretare corecta. Dar fie intr-un caz, fie in celalalt, atunci cand ai in fata documentul, e altceva, intrucat te ajuta sa faci niste conexiuni rationale diferite de situatia in care ai la dispozitie doar un rezumat.Multumesc tuturor! Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 11, 2012 Partajează Postat Septembrie 11, 2012 Site lui PA0FRI e de vizitat. Buna dimineata,Am vizitat site-ul lui Frits si am citit ce scria acolo. Chiar am avut un schimb de mailuri cu dumnealui. L-am intrebat de ce recomanda scurtcircuitarea socului anodic inainte de a-l masura cu grid-dip-metrul, si eventual daca poate recomanda o alta metoda de masurare a rezonantelor socului respectiv. De raspuns, mi-a raspuns: Both ends should be shorted to create a closed circuit to allow a current flow.Evident, i-am multumit frumos, dar in urma raspunsului sau, am intors problema pe mai multe parti si tot n-am lamurit-o. Asta pentru ca circuitul socului se inchide oricum prin capacitatile parazite distribuite intre spire. Plus ca una va rezulta cu socul masurat in gol, alta cu el in scurt si de asemenea, una cu el scos din montaj si alta cu el conectat in amplificator, mai ales in locul in care ar trebui sa functioneze. Mai mult de atat, socul anodic, vede intr-un capat masa si in capatul opus, impedanta anodului tubului + transformata sarcinii de la iesire (realizata de filtrul PI). Cum tubul vrea in anod o sarcina de ordinul a 3 ... 5Kohmi, cam ala e |Z| vazut de soc. E mult diferit fata de situatia in scurtcircuit, asadar cu siguranta rezonantele se vor deplasa vizibil fata de situatia testelor recomandate initial. Poate ceva imi scapa, daca e cineva care imi poate face putin mai multa lumina pe subiectul asta, i-as fi recunoscator. Nu stiu inca exact cum sa-l tratez si sa-l interpretez. Am citit si modalitatea de test afisata de W8JI, in al sau articol "RF Plate Choke" . Din ce am vazut acolo, modelul de simulare nu e corect ales. Ca asimileaza socul anodic cu 2 retele L conectate "back-to-back", sa zicem ca e mai usor de inteles. Dar face referire la capacitatea distribuita (Cstray), ori capacitatea respectiva e *distribuita* intre toate spirele si intre ele si masa. Ori, simularea folosita, a redus totul la un singur condensator pus in mijloc, acolo unde spune ca are varful de tensiune: Asta una la mana. A doua, e ca nu a specificat impedanta generatorului. A, si inca ceva. Generatorul folosit in simularea lui e de tensiune, ori tubul este un generator de curent. Mai mult, sarcina de la iesire, are 10 ohmi. Asa cum am spus mai sus, socul nu vede 10 ohmi in anod, n-are cum. Vede (in principiu) valoarea sarcinii pe care are nevoie anodul sa descarce putere, valoare data de transformarea pe care o face filtrul PI de la iesire. Alta duda care nu e specificata in simularea lui W8JI este faptul ca nu e caracterizat circuitul LC (bobinele nu au specificata inductanta si nici factorul de calitate; valoarea condensatorului, adica a capacitatii parazite, nu e data). Metoda de determinare a punctelor "HOT" de pe soc, in figura propusa de W8JI, imi intareste presupunerea ca in momentul in care socul va fi repus in montaj, va prezenta valori diferite ale rezonantelor. Asta, deoarece in figura de mai jos (care se poate vedea in articolul sau), socul e conectat printr-o linie de transmisie de o anumita lungime, ori specificatiile de la RG58 spun clar ca acesta are o capacitate de 100pF/m. Deci, bietul soc se va mai incarca prin capat, cu cei 100pF.... apoi apar cei 50 ohmi de la sarcina artificiala (sa nu uitam ca socul anodic e plasat in general, in spatele filtrului PI, nu inainte, ca la LZ2ZK sau unii colegi de la rasarit). Ce facem ?! E cam ciudata propunerea asta de test ! Asadar, pentru mine cel putin, problema va ramane momentan nelamurita. O sa pun mana pe socul ala sa-l iau la scarpinat in toate pozitiile si cand voi ajunge la niste concluzii care pot suporta si o explicatie logica, o sa revin. Mananca timp, asa ca... am ce studia. Amplif in GG are acel comportament specific de care trenuie tinut cont , injecteaza curentul de Rf inspre generator, la noi tcvr.Asa cum am spus si ieri, nu prea mi-e clara formularea asta. Practic, daca tubul ar injecta RF inapoi spre generator, ar insemna ca puterea reflectata sa fie mai mare decat cea directa. Daca da, atunci ar insemna ca amplificatorul ala ar oscila! Ai masurat cu reflectometrul vreodata o astfel de situatie? Sincer, cred ca nu, poate doar in mod exceptional. Are sens ce zic? Asta e o problema mare la amplif de puteri mari si cu tuburi de curent unde se ajunge la curenti de ordinul amperului in circuitul catodic care trebuie transerati pe undeva spre masa.Cred ca e o neintelegere. Pai pentru asta, au folosit stramosii nostri socurile din catod, este? Hi. Si asta e una din cauzele pt care e bine de pus acel pi direct in amplif.Hmmm... Nu pretind ca am experienta' date=' dar n-am vazut vreo configuratie GG cu intrare "pe direct", ci toate erau cu separare pe condensator, intr-un fel sau altul. Dar motivul pentru care au pus filtrul PI la intrare, este mai mult decat sigur adaptarea de impedanta. Aaaa, ca se poate sa-si mai asigure un traseu de scurgere si prin componentele filtrului de intrare, asta e alta mancare de peste. Iata un snapshot din lucrarea citata in cateva postari mai sus ("The Grounded-Grid Linear Amplifier: Effect of Circuit Design on Linearity and Stability"), din QST 8/1961: Se vede in mijloc filtrul PI, incercuit de mine cu rosu, iar mai la dreapta, apar socurile de alimentare pentru catod (tub cu incalzire directa). Are logica? nu prea am vazut referiri la intoarcerea curentului Rf la GG prin generatorOf of, asa e cand scriu prea repede. Cand ai pomenit in prima postare despre calea de inchidere prin catod, ai vazut ca am revenit si am precizat clar: grija mea era sa-i asigur mai intai o cale de inchidere pentru c.c., nu pentru RF. Si am mai scris ca *eventual* s-ar fi putut inchide (c.c.) prin circuitul de intrare al analizorului, cu conditia ca acesta sa nu fie separat de un condensator. Ei, la inghesuiala se mai incurca datele. Conteaza sa lamurim pana la urma etapele pentru care n-am gasit inca documentare suficienta. au fost cazuri in care la o autooscilatie serioasa a cam iesit fum si din tcvr iar acuzatul a fost releul de iesire al PA desi sarmanul era nevinovat!Pai, asta apropos de ce spuneam mai sus, ca ampliful GG n-ar avea cum sa injecteze RF in generator, decat in conditia de oscilatie. Ca sa autooscileze intr-un asemenea hal, trebuie sa perseverezi destul de mult in greseala sau executie defectuoasa, am dreptate ? In fine, e clar ca e mult de sapat la capitolul asta. Mai vedem... Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 11, 2012 Partajează Postat Septembrie 11, 2012 Site lui PA0FRI e de vizitat.Buna dimineata,. Ca sa autooscileze intr-un asemenea hal, trebuie sa perseverezi destul de mult in greseala sau executie defectuoasa, am dreptate ?E deajuns unu de peste 500W sa o ia pe ulei, sa vezi atunci spectacol.La soc cele mai mari probleme apar la rezonante serie .Daca aia e in banda de lucru se cam topeste socul.La tot ce m`am referit a fost vorba de curentii de Rf.Daca faci traseul curentului de Rf prin amplif e simplu de vazut ce am vrut sa explic, la un amplif GK curentul de RF se inchide prin catod - masa , eventual catod cond de decuplare si apoi masa. La GG se inchide prin carod, circuitul catodului ( pi , paralel , etc) si masa. Ideea e sa pui in circuitul de adaptare condensatori care sa rezista la ceva putere.Oricum esti pe drumul cel bun!Mai bun era un GU43 , 34 sau 74 excitat in grila si gata.GrigP.S. Versiunea cu soc pe 50 ohmi e cea mai stabila si usor de construit.Are avantajul ca e suficient un soc de Z aprox 400-500 ohmi la cea mai mica frecventa.Dezavantaje:1. Ua pe bobina si comutatorul filtru pi. E periculos dpv al protectiei muncii .2. Ua pe Cv din Pi. Daca ai o flama avind si tensiunea continua pe armaturi se lasa cu sudura serioasa. Asta se impiedica cu condensatori de tensiune mare in serie cu Cv in asa fel sa nu ai componenta contunua pe armaturi.Pina la urma nu prea se utilizeaza in constructia de PA metoda asta mai ales din cauza celor 2 considerente Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum