yo2mhj Postat August 24, 2012 Partajează Postat August 24, 2012 Dar rusii nu s-au oprit aici , au " umflat cu pompa " o alta legenda Telefunken , adica RL12P35 , si a rezultat GU80 ( GU81 , GU81M etc ) Priviti asemanarea " intamplatoare " si uimitoare intre RL12P35 si GU81 ( evident ca GU81 fiind mai " grasa " are alte specificatii , mai " grase " ) ... Daca nu te superi,GU80/81/81M nu au nici o treaba cu RL12/35,aia mai degraba seamana la performante cu GU 50. Au copiat ei dar insa altceva: http://www.radiomuseum.org/tubes/tube_rs384.html sau :http://www.radiomuseum.org/tubes/tube_rs684.html. Amandoua trebuia sa lucreze in emitatoare complexe-telegrafie si telefonie AM in clasa C cu modulatie pe grila supresoare. La rusi exemplar este R 118 BM- 3 . Link spre comentariu
hpavictor Postat August 24, 2012 Partajează Postat August 24, 2012 Ai perfecta dreptate ! De aia seamănă , ca este la origine tot Telefunken .Ai dracu nemti au fost rusii astia ... Link spre comentariu
yo2mhj Postat August 25, 2012 Partajează Postat August 25, 2012 Ai perfecta dreptate ! De aia seamănă , ca este la origine tot Telefunken .Ai dracu nemti au fost rusii astia ...Multa vreme filosofia lor a fost=CFR=copiaza fara rusine.Au simtit-o si americanii-seria de otel RCA-6J7,6SJ7,6L6,6A8...e.t.c.iar dupa razboi au fost campioni.Oricum unul din acordurile lor dupa razboi a fost ca ei sa ia ca despagubire de razboi fabrici si echipamente din Germania. Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 4, 2012 Partajează Postat Septembrie 4, 2012 Domnilor, buna seara. Trei intrebari pentru cei care au mosmondit in jurul lui GU50: 1) A avut cineva curiozitatea si posibilitatea de a masura impedanta in catodul unui GU50 (sau chiar a unui sistem cu mai multe GU50) conectat(e) cu toate grilele la masa ( a se vedea figura de mai jos)? Daca da, la ce tensiune anodica ati alimentat tubul si cu ce dispozitiv ati masurat? http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSsgJ6mpyMV4YlWVaha2wcvtamCG2p6vfcy-BmRvJuXvlt6ybNrHw&t=1 2) Daca ati montat un soc ca cel din figura, dinspre catod spre masa, ati masurat tensiunea pe catod, fara a avea excitatie? Daca da, se verifica rezultatul cu valoarea curentului anodic ? 3) Ati avut curiozitatea sa masurati rezistenta in c.c. a socului din catod? Daca da, ce inductanta avea acesta? 4) Pentru un amplificator asemanator cu cel din figura, ati incercat sa masurati VSWR-ul in intrare (pe traseul dinspre sursa de excitatie si intrarea amplificatorului) ? Daca da, ce valori au rezultat? Multumesc anticipat ptr. eventualele raspunsuri. Link spre comentariu
Vizitator telefunken Postat Septembrie 8, 2012 Partajează Postat Septembrie 8, 2012 Voi incerca sa fac o scurta divagatie pe tema de la intrebarea No. 1 avansata de dumneavoastra:Eu nu am masurat impedanta de intrare a unui GU50 in configuratie GG dar in cateva lucrari sovietice pentru uzul radioamatorilor de acolo sunt prezentate date ce pot fi considerate de incredere. Daca doriti pot cauta cartea respectiva si sa extrag datele de acolo.Problema la acest tip de etaj este atacul sau, impedanta la intrare in catod - sau catozi la bateriile de tuburi montate paralel - nu este constanta, iar motivele nu cred ca mai au nevoie de prezentare suplimentara. Dupa cum bine se stie, este foarte simplu de atacat un asemenea etaj cu un transceiver hibrid - etaj final pe tuburi si filtru Collins. Daca avem un transceiver modern cu etaj final tranzistorizat va fi obligatoriu ca la intrare sa se prevada filtre Pi, realizate cu factor de calitate mic, care sa joace acel rol de "volant energetic" pe timpul cat impedanta in catod se abate de la valoarea medie corespunzatoare tensiunii anodice si componentei continue a curentului anodic.Din ce imi amintesc impedanta de intrare a 2 tuburi GU50 este apropiata de 50 ohmi si acest tip de etaj s-a folosit curent in YO in vremurile mai indepartate. Dar si in acest caz consideratiile legate de atac prin filtre Pi raman valabile.Cat despre intrebarea No. 2, o valoare insemnata a rezistivitatii socului RF in curent continuu este benefica pentru reducerea distorsiunilor semnalului de iesire prin usoara reactie negativa pe care o introduce.Va marturisesc ca nu am inteles foarte bine intrebarea No. 2 - poate aveti amabilitatea sa reformulati. Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 8, 2012 Partajează Postat Septembrie 8, 2012 in cateva lucrari sovietice pentru uzul radioamatorilor de acolo sunt prezentate date ce pot fi considerate de incredere. Daca doriti pot cauta cartea respectiva si sa extrag datele de acolo. Buna seara,Multumesc pentru feedback, ar fi binevenite precizarile colegilor de la rasarit, dar din pacate, daca sunt in limba rusa, imi va lua mult timp sa le traduc si sa le interpretez, nefiind un cunoscator real al acesteia. Din ce imi amintesc impedanta de intrare a 2 tuburi GU50 este apropiata de 50 ohmiTocmai originea acestei afirmatii incerc s-o deslusesc, intrucat vreau sa studiez comportamentul unor circuite de adaptare pentru configuratia cu toate grilele la masa. Precizez acest lucru, intrucat am observat ca montajul GG are doua forme: cu toate grilele la masa, sau doar cu G1+G3 la masa si G2 pozitiv (conform specificatiilor producatorului). Datorita faptului ca pana azi, nu am asamblat nici un amplificator cu GU50, am incercat sa lucrez mai intai prin simulare cu LTSpice, folosind modelul oferit de colegii rusi in libraria tubed_im_lib (GU50_P). Folosind acest sistem, am descoperit ca in conditiile in care GU50 are G1+G3 la masa si G2 e alimentat la +250V (conform specurilor din fisa), impedanta in catod se situeaza in jurul a 200...190 ohmi pentru frecvente joase (3-10MHz) si scade spre inalte (teoretic, |Z|=140 ohmi la 24MHz). Conectand doua tuburi in paralel, |Z| se va reduce la aproximativ jumatate, iar la 3 tuburi conectate, ajunge la aprox. 70 ohmi. De aici as incerca sa concluzionez (subliniind ca inca nu am verificat si in realitate) ca afirmatia care circula in folclorul radio, se refera la configuratia de mai sus, si nu cu doua, ci cu 3 x GU50 in paralel. Reducandu-se la 70 ohmi, va fi usor sa adaptezi intrarea etajului amplficiator, folosind un filtru PI, sau orice alt tuner de antena care poate oferi solutii de adaptare intre sursa de excitatie si grupul de tuburi GU50. Mai jos se poate vedea poza simularii (click pe link), iar dupa aceasta am mai introdus un fragment din schema lui YO5AT, care foloseste aceasta configuratie de GG (g1+g3 la masa, G2= +250Vcc). Fig.1: Simulare prin sweep AC ptr. determinarea impedantei in catod GU50 Fig.2 - Fragment din schema de amplificator liniar cu 2xGU50 realizata de YO5AT, publicata in revistele "Radiocomunicatii si radioamatorism 1/2002", "Radiotechnika" si "Radio Hobby 1/2001") Daca ma veti intreba despre modul in care am obtinut valorile impedantei in catod, va pot spune ca datorita faptului ca nu am nici o experienta directa cu GU50, am incercat mai intai sa verific modelul folosit de simulator, cu datele din foaia de catalog. In principiu, se leaga. Mai intai, am determinat panta in CC (considerand ca nu se schimba in mod fundamental pana la 30MHz), folosind configuratia in catod comun: Stiind ca panta depinde de negativare, printr-o simulare tranzitorie am determinat ce tensiune de negativare corespunde unei pante de 5mA/V (valoare arbitrar aleasa, stiind din specificatiile tubului ca panta este cuprinsa intre 3 si 5.5 mA/V). A rezultat o tensiune de -28Vcc. Nota: S-ar putea ca unii colegi sa fie nelamuriti de unitatile de masura mΩ afisate pe axa Oy secundara a figurii de mai sus; este vorba chiar de unitatea de masura a transconductantei gm (“panta”), care este simbolizata prin [mΩ]-1 ; in SI, [mA/V] = [siemens] = 1/ Ω = Ω-1 . In unele specificatii, se poate gasi ca transconductanta era exprimata in [siemens]. ) Dupa asta, impedanta de intrare in catod (Zin) am determinat-o printr-un sweep in AC, folosind punctul static determinat mai sus, pentru care tubul are panta de 5mA/V. Apoi, am afisat raportul U/I, unde U e tensiunea de excitatie, iar I e curentul de intrare. Am observat clar ca daca se modifica punctul static de functionare, se va schimba si impedanta de intrare in catod, deoarece se va modifica si panta. Acest efect se datoreaza capacitatii grila–catod. Datele de mai sus au fost utile verificarii modelului folosit in simulare si proiectarii unui autotransformator cu raport 1:4 in impedanta necesar adaptarii. Conform foii de catalog a lui GU50 de aici ,panta ar fi cam 5mA/V. Prin urmare, impedanta in catod ( 1/gm ) ar fi cam 1/(5mA/v)=200 Ohmi. Deci modelul se verifica, asta inseamna ca si rezultatele obtinute de mine referitoare la impedanta in catod pentru configuratia prezentata se verifica. Probabil ca schema rezultata ar trebui sa functioneze OK si in realitate, dar asa cum am mai spus, inca n-am terminat asamblarea amplificatorului. Sper sa nu fiu gresit inteles, dar incerc sa ma apropii de adevar cu pasi mici si cat mai siguri. Oricum, munca depusa m-a ajutat sa inteleg (in principiu) originea afirmatiilor legate de impedanta in catod a lui GU50, relevand faptul ca valorile respective sunt valabile doar pentru configuratia descrisa mai sus. Pentru configuratia GG cu *toate grilele la masa*, lucrurile se schimba, din cate vad, in mod drastic, si asta este de fapt motivul principal pentru care mesteresc acum la finalizarea amplificatorului, ca sa pot verifica si masura fiecare configuratie in parte. si acest tip de etaj s-a folosit curent in YO in vremurile mai indepartate. Dar si in acest caz consideratiile legate de atac prin filtre Pi raman valabile.Sunt convins ca aveti dreptate. Am reluat o serie de materiale publicate in trecut, pentru a vedea solutiile adoptate de diversii constructori, si dupa cum ati vazut, m-am straduit sa inteleg prin simulare, cat de cat, problematica respectiva. De altfel, am descoperit o lucrare a unui radioamator american, care trateaza o serie de aspecte foarte interesante ale configuratiei GG, si din care rezulta clar ca solutia de atac al catodului fara circuit acordat, reprezinta o greseala. Este vorba de "The Grounded-Grid Linear Amplifier: Effect of Circuit Design on Linearity and Stability", scrisa de trio-ul W6SAI/W6KEV/W6UOV si publicata in revista QST din August 1961. Va marturisesc ca nu am inteles foarte bine intrebarea No. 2 - poate aveti amabilitatea sa reformulati.Pai nu-i cazul, ati inteles de fapt foarte bine, hi, si nu raspunsul dvs. il asteptam aici. Hi. Oricum, inca odata multumiri pentru raspuns, si de asemenea, pentru eventualele materiale despre care ati amintit. Chestiunea cu impedanta in catod ptr. configuratia GG cu toate grilele la masa, ramane in lucru pe masa mea, incercand sa-i studiez si sa-i inteleg functionarea. Deocamdata, ceea ce am vazut din simulari arata ca in nici un caz nu mai prezinta cei aprox. 200 ohmi de care am pomenit mai sus. Si de asemenea, neavand experienta in functionarea acestui tip de configuratie, as fi tentat sa cred ca punctul static de functionare al tubului va fi afectat de valoarea amplitudinii semnalului de excitatie (cred ca ar aparea un fenomen de detectie intre grila si catod). Daca in realitate s-ar intampla asta, functionarea nu prea ar mai fi liniara. De altfel, producatorii dau specificatiile pentru configuratia alimentata cu ecranul la 250V, si nu am gasit nicaieri specuri oficiale pentru configuratii GG cu toate grilele la masa. Se pare ca acest tip de GG reprezinta un soi de "hack" , o gaselnita probabil a radioamatorilor. Nu cunosc pe nimeni care sa opereze in zona profesionala a emitatoarelor de putere, sa-l pot intreba daca aceasta configuratie exista si in cazul statiilor de emisie industriale. Singurul pe care-l cunosteam, dl. Dumitru Blujdescu (YO3AL aka "nenea Puiu"), s-a stins in suferinte crude, in seara de 4 sept. a.c. Dumnezeu sa-l odihneasca ! Era printre putinii care puteau sa mai povesteasca despre astfel de subiecte. Ati putea sa-mi faceti un pic de lumina in zona asta, sa-mi explicati cum stau lucrurile de fapt si de drept? Gresesc in presupunerea de mai sus? Daca da, unde? Ce-mi scapa, aia ma preocupa, intrucat inteleg ca in aceasta configuratie, montajul da rezultate totusi neasteptat de bune ... Multumiri anticipate si week-end placut ! Link spre comentariu
hpavictor Postat Septembrie 8, 2012 Partajează Postat Septembrie 8, 2012 Cred ca aveti dreptate , aici sunt cateva diferente viewtopic.php?p=1086360#p1086360 absolut clare la componentele camplasate in grilele 1 ale celor 2 finale GU50 . Link spre comentariu
sebi_c Postat Septembrie 8, 2012 Partajează Postat Septembrie 8, 2012 Ai perfecta dreptate ! De aia seamănă , ca este la origine tot Telefunken .Ai dracu nemti au fost rusii astia ...Multa vreme filosofia lor a fost=CFR=copiaza fara rusine.Au simtit-o si americanii-seria de otel RCA-6J7,6SJ7,6L6,6A8...e.t.c.iar dupa razboi au fost campioni.Oricum unul din acordurile lor dupa razboi a fost ca ei sa ia ca despagubire de razboi fabrici si echipamente din Germania.Atata ii faci praf pe rusii astia (tu si altii), dar probabil ca folosesti lampi rusesti, aceste copii rusinoase. Ei, eu, am o stima deosebita pentru acesti rusi, chiar daca nu sunt rusofil, dar trebuie sa recunosc, ca in conditiile politico-economice de care au avut parte, au facut lucruri minunate. Unul din lucrurile pe care nu l-au folosit decat ei, as zice mai mult ca oricare alta lampa, sunt lampile cu "ace", asa numitele "rod pentodes", dintre cale cele mai usuale, 1J29B, 1J24B, 1J37B si 1P24B. Aceste lampi, construite cu grile ca niste lentile electrostatice, au distante micronice intre electrozi si pot functiona in regimuri de putere extrem de mici, sunt patente absolut rusesti, inca din anii '50. Eu am un R326 construit cu aceste lampi si sunt uimit cat de bine merge. O analiza excelenta aici http://www.radiomuseum.org/forum/russia ... tubes.html , http://www.radiomuseum.org/tubes/tube_1j24b.html , http://www.radiomuseum.org/forum/sputni ... radio.html , etc.Altfel chiar daca s-au inspirat si ei de la altii, nu gasesc aspectul blamabil, asa cum si altii s-au inspirat de la ei in alte domenii. Nu au fost si nu sunt ei cei mai prosti, sa fim seriosi. Americanii dupa ce si-au distrus fabricile de lampi, au dat buzna in Rusia si le-au cumparat fabricile sau le-au pus sa produca pentru ei. Nu stiu cum traiesc urmasii lui Ohm, sau ai altor inaintasi, ar trebui sa li sa plateasca inca drepturi de autor de foarte multi; noroc ca e termenul ala de prescriere. Link spre comentariu
hpavictor Postat Septembrie 8, 2012 Partajează Postat Septembrie 8, 2012 Toti cei care au avut de-a face cu lampile militare rusesti le apreciaza ! Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 8, 2012 Partajează Postat Septembrie 8, 2012 nea_bobina, eu lucrez cu toate grilele la masa, sincer nu am masurat niciodata impedanta de intrare, dar cu acel traf 4:1 lucrurile par sa mearga ok, am swr sub 1:1,5 pe toate benzile... e drept ca mai variaza, cel mai mic e in 14 MHz. Daca vrei, cred ca l-as putea masura cu exactitate cu un analizor de antena cuplat la intrarea amplifului... In ceea ce priveste celelalte intrebari, data fiind schema folosita de mine, nu iti pot raspunde.Ma gandesc ca daca ampliful nu ar lucra linar, ar suna nasol, ceea ce nu pare sa fie cazul...73 de yo6pmx Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 Daca vrei, cred ca l-as putea masura cu exactitate cu un analizor de antena cuplat la intrarea amplifului...Salut Marcel!Da, daca ai la dispozitie asa ceva, m-ar interesa sa vad ce rezultate obtii. Dar te rog, nu masura prin transformator. De fapt, ai putea posta schema intrarii in amplificatorul tau? Sa discutam pe ceva concret.Ma gandesc ca daca ampliful nu ar lucra linar, ar suna nasol, ceea ce nu pare sa fie cazul...Nu comentez, ca n-am suficiente informatii si sunt inca la inceput de drum pe latura asta. Dar ramane sa vedem. Posteaza intrarea in ampificator si mai vorbim. Ar putea deveni interesant. Eu mesteresc acum la dracia de la mine. O sa revin si eu ulterior cu schema abordata. Am putea confrunta masuratorile si sa vedem ce si cum dupa aia.Multumesc anticipat! Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 Nea_bobina, revin cu masuratorile facute in aceasta dimineata, care sunt extrem de surprinzatoare pentru mine. Am masurat cu un analizor VK5JST, cuplat direct intre catozii tuburilor si masa, traful de intrare l-am scos complet din circuit. Rezultatele sunt urmatoarele: 4XGU-50: 3,710 MHz - 34 Ohm 7,130 MHz - 20 Ohm 14.210 MHz - 10 Ohm 18.140 MHz - 10 Ohm 21.500 MHz - 13 Ohm 24.500 MHz - 14 Ohm 27.555 MHz - 14 Ohm 28.400 MHz - 14 Ohm 3XGU-50: 3,710 MHz - 45 Ohm 7,130 MHz - 28 Ohm 14.210 MHz - 14 Ohm 18.140 MHz - 11 Ohm 21.500 MHz - 11 Ohm 24.500 MHz - 12 Ohm 27.555 MHz - 13 Ohm 28.400 MHz - 13 Ohm 2XGU-50: 3,710 MHz - 57 Ohm 7.130 MHz - 39 Ohm 14.210 MHz - 21 Ohm 18.140 MHz - 18 Ohm 21.500 MHz - 16 Ohm 24.500 MHz - 14 Ohm 27.555 MHz - 14 Ohm 28.400 MHz - 14 Ohm Nu mai inteleg nimic, oare nu am masurat corect? Schema folosita de mine este urmatoarea: http://lz2zk.com/?/homebrew/pa/ O zi buna! Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 Probabil ca trebuia masurat cu transformatorul de la intrare si corelate valorile cu factorul de transformare. Link spre comentariu
yo2mhj Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 Multa vreme filosofia lor a fost=CFR=copiaza fara rusine. Au simtit-o si americanii-seria de otel RCA-6J7,6SJ7,6L6,6A8...e.t.c.iar dupa razboi au fost campioni. Oricum unul din acordurile lor dupa razboi a fost ca ei sa ia ca despagubire de razboi fabrici si echipamente din Germania. Atata ii faci praf pe rusii astia (tu si altii), dar probabil ca folosesti lampi rusesti, aceste copii rusinoase. Ei, eu, am o stima deosebita pentru acesti rusi, chiar daca nu sunt rusofil, dar trebuie sa recunosc, ca in conditiile politico-economice de care au avut parte, au facut lucruri minunate. Unul din lucrurile pe care nu l-au folosit decat ei, as zice mai mult ca oricare alta lampa, sunt lampile cu "ace", asa numitele "rod pentodes", dintre cale cele mai usuale, 1J29B, 1J24B, 1J37B si 1P24B. Aceste lampi, construite cu grile ca niste lentile electrostatice, au distante micronice intre electrozi si pot functiona in regimuri de putere extrem de mici, sunt patente absolut rusesti, inca din anii '50. Eu am un R326 construit cu aceste lampi si sunt uimit cat de bine merge. O analiza excelenta aici http://www.radiomuseum.org/forum/russia ... tubes.html , http://www.radiomuseum.org/tubes/tube_1j24b.html , http://www.radiomuseum.org/forum/sputni ... radio.html , etc. Altfel chiar daca s-au inspirat si ei de la altii, nu gasesc aspectul blamabil, asa cum si altii s-au inspirat de la ei in alte domenii. Nu au fost si nu sunt ei cei mai prosti, sa fim seriosi. Americanii dupa ce si-au distrus fabricile de lampi, au dat buzna in Rusia si le-au cumparat fabricile sau le-au pus sa produca pentru ei. Nu stiu cum traiesc urmasii lui Ohm, sau ai altor inaintasi, ar trebui sa li sa plateasca inca drepturi de autor de foarte multi; noroc ca e termenul ala de prescriere. Nu ii distrug pe rusi(e drept ca nici nu ii iubesc,nu am nici un motiv cum cred ca nici un ROMAN nu ar trebuii sa aiba) ci ii admir. Si cred ca avand in vedere ca practic s-au ridicat de la coarnele plugului au facut lucruri extraordinare.De asemena ,tuburile rusesti si in special cele mentionate -sunt meritul lor-am acasa doua R 105M si un R 109M functionale-in timp ce un mult mai modern R 1026 a crapat inexplicabil. Si in ziua de astazi,dupa mai bine de 40 de ani sunt echipamante de masura dotate cu 6N1P-EV si 6N2P-EV care functioneaza in firma in care lucrez. Despre masurile luate intr-un amplif GG LINEAR- cred ca nu mai are rost sa discutam in era transceiverelor solid-state-musai filtru PI. Colegii de mai sus au punctat foarte bine de ce si sunt atatea exemple pe net-profesionale si nu . Link spre comentariu
nea_bobina Postat Septembrie 9, 2012 Partajează Postat Septembrie 9, 2012 Nea_bobina, revin cu masuratorile facute in aceasta dimineata, care sunt extrem de surprinzatoare pentru mine. Am masurat cu un analizor VK5JST, cuplat direct intre catozii tuburilor si masa, traful de intrare l-am scos complet din circuit.[...] Nu mai inteleg nimic, oare nu am masurat corect?Salut Marcel,Nu cunosc analizorul VK5JST, dar am aruncat o privire pe net dupa el si am vazut indicatiile LCD-ului. Vad ca stie sa afiseze f (frecventa), SWR, R si X . Datele pe care le-ai raportat, ce parametru reprezinta ? R sau X ?Asta ar fi un aspect. Alt aspect ar fi ca pentru o caracterizare completa a impedantei, este nevoie de citirea ambelor valori, atat R cat si X ! Asta pentru ca exista o relatie stransa intre modulul impedantei |Z| si cele doua componente [ Rs = |Z| * cos(φ) si Xs = |Z| * sin(φ) ].La acest capitol trebuie sa-ti atrag atentia ca analizorul tau iti ofera valori pentru echivalentul serie (Rs si Xs). In schimb, excitatia pe catod se aplica in derivatie. Din acest motiv, daca vrei sa refaci masuratorile (e suficient s-o faci pentru varianta 2xGU50), dupa ce le vei fi repostat, o sa calculez eu echivalentul derivatie (trebuie efectuata o transformare).Presupun ca spui ca "nu mai intelegi nimic", pentru ca ai observat ca valorile masurate de tine variaza invers proportional cu frecventa. Lasand la o parte faptul ca nu ai mentionat si Xs, ca sa avem o caracterizare completa, daca as considera ca masuratorile tale reprezinta modulul impedantei, atunci ceea ce ai obtinut tu, ar confirma partial rezultatele obtinute de mine prin simulare. Daca te-ai uitat in postarea mea anterioara, in care am mentionat cum am estimat prin simulare impedanta in catod a unui tub GU50, poate ai observat ca am precizat ceva asemanator: |Z| variaza invers proportional cu frecventa, iar acest lucru se datoreaza capacitatii grila-catod.Si ar mai fi un aspect, care trebuie luat in considerare, si la care am de gandit dupa ce voi salta si setul meu de masuratori (pe care le voi compara in mod sigur cu ale tale). Ma refer la faptul ca impedanta se schimba odata cu nivelul de excitatie. O valoare va fi cand exciti cu 1W, iar aceasta se va schimba cand vei trazni intrarea tubului cu 10W (valabil la orice amplificator).S-ar putea sa te intrebi la ce imi trebuiesc masuratorile. Scopul final este de a vedea daca pot proiecta o retea de adaptare de banda larga in intrare, care sa ma scuteasca de folosirea unui tuner indiferent de forma acestuia. Pe tine s-ar putea sa nu te intereseze de nici o culoare chestiunea, si n-am de ce sa te condamn; pentru mine, e doar o chichita tehnica care ma preocupa. Acum, ce sa-ti spun... dupa cum am precizat, e prima oara cand vin in contact cu astfel de configuratii ( amplificator cu grilele la masa ). Incerc sa ma lamuresc "pe traseu" asupra modului de functionare. Asadar, Marcel, te rog frumos, daca vrei sa mai faci un set de masuratori: - lasa doar 2xGU50;- poti masura doar pe 2-3 benzi, de ex. 80m, 20m si 10m;- noteaza valorile atat pentru R cat si pentru X .Ah, si inca ceva. Verifica inainte sa cuplezi analizorul, sa nu ai prezenta de c.c. pe catod. Nu am avut timp sa inteleg compelt schema, desi am aruncat o privire pe ea. Daca ai c.c. pe catod, atunci evita sa cuplezi analizorul din nou, sa nu-l bulesti. O sa ma gandesc cum sa masori intr-o astfel de conditie.Probabil ca trebuia masurat cu transformatorul de la intrare si corelate valorile cu factorul de transformare.Ar fi ok in pricipiu, dar datorita faptului ca nu am caracterizarea completa a acelui transformator, ca sa stiu ce face, am preferat sa-l rog sa masoare crud, direct in catod. Acel trafo poate fi foarte buclucas daca nu e executat corect. Stii bine ca performantele depind de miez si de stilul de bobinare. Daca e facut pe un miez cu miu mare, are pierderi ca la vadul lat. Daca e pe ferita de RF, depinde pe ce fel de ferita e facut, de cum l-a bobinat, ce capacitate parazita are, ca sa prezinte sau nu rezonante taman prin benzile in care ar trebui sa-si faca treaba. Atat timp cat nu l-a caracterizat, nu reprezinta un element de incredere si de aceea am evitat folosirea lui. Gresesc? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum