Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Totul, sau cat se poate despre LME49810 :)


Vizitator bluebit

Postări Recomandate

Eu am pus initial surse de curent dreptunghiulare dar rezultatele sunt ceva mai defavorabile decat in cazul sinusului. Dar rectific si le fac cum erau initial. M-am gandit ca lumea va spune ca nu exista schimbari bruste de curent de tipul treapta in muzica si am modificat punand sinus, dar vom face analiza pe ambele variante pentru ca rezultatele sunt interesante. Bobina de 5H are rezistenta serie de 0,2 ohm, condensatoarele ESR-ul de 30mohm, ESL-ul de circa 30nH. Trafurile rezistenta interna de 0,2 ohm. Sunt cate doua surse de curent constant deoarece de la secunda 30 incolo intra si a-2-a in functiune dubland necesarul de curent si realizand "ruperea de ritm" ca sa zic asa. Deci initial avem 2A la care se mai adauga inca 2A de la secunda 30 incolo. Am renuntat la valoarea de 10A ca sa nu se considere o valoare exagerat de mare. Condensatoarele de 10.000uF inseriate cu R=100 ohm am zis eu ca au menirea de a simula impedanta sursei care nu trage curent continuu. Eventual se mai poate adauga cate o rezistenta in paralel care sa traga curent continuu la o valoare de circa 300mA care sa emuleze curentul de bias al tranzistorilor finali. Daca o fi cazul o pun si pe asta.

Link spre comentariu

Acum readuc bobina in pozitia ei, cu valoarea de 5H si refac simularile. Stabilizarea initiala a tensiunii de iesire se realizeaza destul de greoi , iar valoarea de varf depaseste chiar si 170V. Dupa dublarea curentului de la secunda 30 incolo, tensiunea de isire din nou are o oscilatie amortizata cu varfurile maxime la 113V si 80V. Factorul de amortizare depinde mult de impedanta sarcinii dar totusi orice valoare uzuala are nu pare sa rezolve problema.

 

La semnal sinusoidal lucrurile sunt si mai interesante. Daca cele doua surse de curent sinusoidal coincid la trecerea prin punctul de plecare nu se intampla nimic, lucrurile merg frumos ca la alimentarea cu C simplu. Deasemenea in conditiile de mai sus daca a-2-a sursa de curent sinusoidal care intra la secunda 30 are o frecventa de 10x din nou nu se intampla nimic si totul decurge bine. In schimb daca a-2-a sursa de curent intra in joc defazat (in cazul simulat de mine cu 30 de grade) din nou avem oscilatii.

 

Pana diseara nu mai pot sa raspund, ma duc sa repar o masea care s-a spart in doua sambata seara, va las sa dezbateti graficele.Recomandarea mea este sa se sunteze bobina cu o rezistenta de maximum 10 ohm

Link spre comentariu

Bun, deci ce am spus, riplul nu trece de 10V varf la varf. Si repet, ce am scris mai devreme e o estimare facuta din cap, din niste experimente facute cu alta ocazie, fara sa simulez/calculez ceva. Totodata se vede ca variatia e fix in functie de sarcina. Poate dai un zoom in, sa vedem urmele de scandal, desi eu spun ca nu au cum sa existe.Si prin urme de scandal, ma refer la fix de ce vrea Misa sa scape, adica de comutarile bruste ale diodelor. Ale oricum nu le vezi folosin o baza de timp asa larga. Si baga FFT, ca acolo se vad urmele de scandal mai bine.Riplul il rezolva PSSR. Acu evident ca se pierde din putere, dar ma indoiesc ca acest amplificator va fi folosit la concerte si nunti.PAi de ce nu cu dreptunghiular? MAsuram in cazul cel mai defavorabil. DAca aici se comporta bine, nu avem de ce sa ne facem griji cu nici un alt semnal! Pune si curent mai mare, bobinele ideale din simulator nu se satureaza, sa vezi cum creste riplul. PArerea mea e ca nici niste saricini de 4 ohmi nu vor da un riplu de speriat.Eu zic ca nu trebuie nici o rezistenta. E mai bine asa dpdv al rejectiei zgomotului.Ia baga o sonda si inaintea bobinelor sa vezi ce urat arata acolo forma de unda si cum are componenta de inalta frecventa. dupa e ceva mai liniste.Evident ca daca se doreste o sursa care sa debiteze rapid curent si pe termen lung si stabilizare mai buna, bobina n-are ce cauta decat in combinatie cu un filtraj de acelasi calibru. Asa putem specula si ca folosim trifazat si alte povesti, Dar in aplicatia de fata s-a dorit altceva!

Link spre comentariu

Sharky stai un pic ca eu cand am zis "scandal" nu ma refeream ca ia foc :rade: Sa nu exageram. Oscilatia amortizata a tensiunii de alimentare nu este neaparat de speriat pentru ca este la frecventa extrem de joasa, undeva la 1hz. Nu m-as ingrijora din cauza ei dar nici nu sunt sigur daca la frecventa asta PSRR-ul amplificatorului poate lucra. Poate ma insel, dar cred ca rejectia la aceasta frecventa este proasta si cine stie, in combinatie cu altceva sa existe produse de intermodulatie. E doar o supozitie nu trebuie luata in serios. Grija mai degraba ar fi sa nu se depaseasca tensiunea maxima de alimentare. In privinta zgomotului declansat de diode la inchidere e nevoie de alta schema echivalenta care sa contina capacitatea parazita a infasurarii trafului si inductanta de scurgere, cu ce avem acum nu vedem nimic. Din simularile mele anterioare pe acest subiect, pentru alimentarile clasice regasite in amplificatoare, frecventa acestui zgomot s-ar situa undeva intre 300khz si circa 2Mhz.Deja exista puternic pericolul de poluare a circuitelor de semnal slab prin radiatie, de aceea partea curativa se face local, la traf si la diode. Bobina de fata e mai mult pentru frecvente joase, in jurul a 1Khz, nu stiu cat de eficace poate fi, iar dimensiunea sa o face sa fie plasata departe de sursa zgomotului, deci sansele sa fie buna pentru aceasta problema sunt minime. Un snubber bine ales si cu condensatoare de valoare mica peste diode rezolva in mare si zgomotul de comutatie la inchiderea diodelor. Rezistenta de 10ohm in paralel cu bobina nu e deloc mica, inclusiv daca ne gandim la frecvente joase de 100hz. Aici ar fi cu C-ul de dupa de 20mH cum are Misa o atenuare a riplului de peste 30dB, ceea ce este excelent, plus diminuarea substantiala a armonicilor superioare din riplu. In acest fel si posibilitatea de a imprastia zgomot al bobinei scade substantial. Ma rog, si asta e un compromis, nimic pe lume nu poate fi perfect, e doar o idee mai buna sau mai proasta.

Link spre comentariu

Eu prin scandal m-am referit la zgomot si cred ca tu te-ai referit la acelasi lucru.Nu vad ce probleme ar avea amplificatorul la fr joase. LA o adica merge si in DC daca te scapi de cei doi conzi care previn asta. Rejectia e buna atat cea a amplificatorului cat si cea a finalilor in configuratie drena comuna. Nu vad cu ce ar putea inter-modula, asa putem specula si de variatia tensiunii de alimentare de priza sau influenta frigiderului asupra montajului.LEgat de zgomotul de diode, daca vrei poti sa incluzi si pe vecinu gogu cu aparatu de sudura, dar dupa cum s-a spus, bobinele aduc o separare mai buna.Ideea e ca nu te intereseaza ce e inainte. De aia se ocupa conzii.La fel si incarcarea conzilor de dupa devine mai lenta datorita bobinelor. Pt capacitate de curent mai mare, o galeata de condensatori si e rezolvata problema.Mi se pare aiurea sa pui 10ohmi peste bobina de 2H. Pai atunci la ce te chinui cu 2H ca ulterior sa ii negi efectele benefice?Ma rog, pune sonda pe ele si vezi avantajele si evident dezavantajele.Cum orice solutie e un compromis, asta mi se pare un compromis pentru a obtine zgomot minim dpdv al alimentarii.Later edit:Am trecut ieri pe la Misa sa vad prototipurile pe viu.La cat fier are in el, ma si umfla rasul cand unii se speriau de radiatia bobinei. Bobinele sunt bine separate de restul montajului.

Link spre comentariu
Vizitator Qzone

Vreau si eu sa construiesc un amplificator cu LME49810.Daca deschid un topic despre bobine, care o fi sansa sa se discute despre LME49810?Niste cercetatori au luat premiul anti-Nobel pentru ca au descoperit ca cu cat vacile s-au asezat mai demult pe iarba, cu atat exista sansa ca ele sa se ridice mai repede.Cercetatorii respectivi sunt siderati pentru ca vaca odata ridicata, nu au nici cea mai vaga idee cand se va aseza la loc!@misaDin ceea ce postezi se vede foarte clar ca nu te omori cu calculele.Nu e nicio smecherie sa faci un amplif rece daca pui 80 de kg de aluminiu intr-un metru cub pe fiecare canal!Oricum, carcasa arata extrem de bine: eu am facut pentru labradorul familei o cusca mult mai mica si mai urata.

Link spre comentariu

Uite evolutia tensiunii de alimentare in momentul in care amplificatorul incepe sa debiteze brusc 180W (38Vef pe 8 Ohmi). Oscilograma e cu 5V/div respectiv 100V/div si 20ms/div.Dupa cum se vede, tensiunea de alimentare (65V pe ramura) scade cu aprox. 3V iar oscilatia e nesemnificativa, in schimb la partea de brum si imunitate la zgomote din sursa si retea stau extraordinar de bine. Cred ca nici daca il alimentez cu dreptunghi sau din ups (nesinusoidal) nu se aude nici un zgomot in difuzoare. O sa testez si asta.(nu se aude nici un zgomot inseamna ca nu se aude cu urechea lipita de boxa nu la oarecare distanta)Slew rate e aproximativ 40V/us.(pentru cine nu intelege, sus e tensiunea de alimentare iar jos e semnalul de la iesire (107Vvv, 1KHz).

post-7306-139829680783_thumb.jpg

Link spre comentariu

Masuratoarea nu are sens pe sarcina difuzor. Aici masor amplificatorul, normal, pe sarcina rezistiva. Daca masor pe difuzoare, e posibil ca masuratorile sa difere de la un difuzor la altul.SR depinde mult de compensare. Uneori, la unele implementari practice, compensarea poate fi facuta cu condensatori mici. Asa se explica acest SR. (cam de ce crezi ca am proiectat un cablaj putin mai "altfel" ca cele uzual promovate pentru "finale" ?)(se vede SR si corectitudinea compensarii din masuratori in semnal dreptunghiular)

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări