Redresare activa/sincrona (cu mos-fet)

[Vizitator tipicar]

dar la un moment dat numai 2 diode conduc, asa ca puterea disipata nu e 28W? :smt017

De ce 28 W? Redreseaz? un semnal dreptunghiular? :rolleyes:Curentul nu atinge 20 A decât pe vârful sinusoidei.

Caderea de tensiune pe dioda creste o data cu cresterea curentului. In cazul unei surse liniare de 13,8V / 20A se disipa pe puntea redresoare aproximativ 70W.

Eu zic s-o m?sur?m :goodman:

[Jimmy]

corect. nu m-am gandit asa in amanunt. asta inseamna ca se disipa si mai putin...

[Ovidanie]

Curentul nu atinge 20 A decât pe vârful sinusoidei.

Si asta in conditiile in care consumatorul este alimentat continuu cu 20A si sursa are un randament de ~60% ?Calculul puterii disipate e mult mai complex, ar trebui sa caut cursurile ca sa-mi amintesc. Decit nimic sunt bune si variantele de calcul simplificate, asa cum am facut in posturile de mai sus. Oricum e mai usor de calculat decit de masurat puterea disipata.

[Dr.L]

si chiar daca doar pe varful sinuosoidalei curentul ar fi de 20A,din cauza efectului joule n-ar fi mare diferenta

[Vizitator]

Se pare ca nimeni nu poate observa simplul fapt ca schemele propuse pur si simplu nu pot fi functionale, dar se fac deja comparatii cu redresorul normal cu diode...In schemele prezentate, in semialternantele negative aplicate din infasurarile transformatorului pe sursele MOSFET-urilor, acestea conduc, iar in cele pozitive aplicate surselor, chiar daca MOS-urile sunt blocate, se deschid insa diodele interne incluse in structura MOSFET intre D si S; deci nu functioneaza ca redresor MOS, prin elementele redresoare MOS trec ambele semialternante de polaritati opuse, cu efecte negative extreme si evidente... :toimonster: De fapt, insasi diodele incluse in structura MOS formeaza in sine un redresor de polaritate INVERSA celui realizat cu cele 2 MOS-uri (deci cu iesirea + pe terminalul - al condensatorului de filtraj) !!!!Este asa de greu de observat?!

[Dr.L]

posibil sa fi gresit,nu neg

eu am vrut doar sa aduc ideea in discutie,sa fac niste protitipuri functionale si sa le implementez in anumite surse

 

de putut sigur se poate,cum se poate e problema

aici sunt cateva linkuri spre 'ideal diode':

http://www.linear.com/pc/downloadDocume ... 480,D26512

http://www.linear.com/ad/idealdiodes.jsp

 

si mai sunt

[Vizitator]

Cum am spus, in multe cazuri simpla inlocuire a diodelor dintr-un redresor particular cu MOS-uri comandate poate sa nu fie ok.

Trebuie asigurata conditia ca dioda intrinseca MOS sa nu conduca atunci cand nu trebuie!

 

Acele "diode ideale" mentionate mai sus si bazate pe N-MOS, daca le studiezi cu atentie, pentru a evita deschiderea diodei intrinseci MOS, utilizeaza conectarea inversa a MOS-ului (MOS in conductie cu Ids si respectiv Vds negative pentru MOS canal N, respectiv sensul curentului prin MOS-ul in conductie este invers de cum este obisnuit, in conductie prin N-MOS curentul circula de la S la D, deci Vds cu + aplicat pe sursa si nu pe drena N-MOS, ce asigura astfel blocarea diodei intrinseci MOS-ului atunci cand structura MOS trebuie sa fie blocata).

 

In schema ta, sensul curentului prin canalul MOS-ului N in conductie este cel "obisnuit", adica de la D la S (V+ pe Drena si V- pe Sursa MOS-ului N), incarcand condensatorul de filtraj cu polaritatea mentionata pe schema. Cand insa Vds este negativa (V+ pe S si V- pe D) MOS-ul trebuie sa fie blocat (si poate canalul MOS este chiar blocat daca este chiar asa comandat), insa tocmai atunci intra in conductie si este deschisa jonctiunea diodei (V+ este pe Sursa MOS = Anod dioda si V- pe Drena MOS = Catod dioda => dioda in conductie); practic comutatorul tau MOS real conduce in ambele sensuri (si cu posibilitatea controlului numai pentru un sens), odata (pentru o alternanta) prin canalul MOS-ului comandat in conductie, iar apoi (pentru cealalta alternanta) prin dioda MOS-ului (chiar daca canalul MOS este blocat fiind comandat blocat pe poarta), iar condensatorul de filtraj, MOS-urile si restul componentelor vor fi foarte, foarte nefericite... :smt010

Daca insa vei inversa functionarea, astfel incat sensul curentilor prin canalul MOS sa fie invers celui cu care esti obisnuit, adica sa "sincronizezi" conductia MOS-urilor cu cea a diodelor intrinseci MOS, atunci canalul MOS si dioda vor conduce -numai teoretic- concomitent si -eventual- vor fi blocate concomitent, deci vor fi sperante sa fie ok...

Deci studiaza urmatoarea situatie: considera polaritatea tensiunii la iesire inversa :yawinkle: si comanda MOS-urile corespunzator fiecarei semilaternante astfel incat sa obtii chiar acea polaritate la iesire (asta fara a inversa conectarea MOS-urilor pe schema, deci Ids si Vds in conductie sa fie negative).

Practic utilizezi ca redresor dioda intrinseca MOS dublata de conductia asigurata de canalul MOS comandat corespunzator!

Altfel trebuie sa schimbi topologia schemelor, ca mai jos:

 

http://focus.ti.com.cn/cn/lit/an/slua287/slua287.pdf

http://pdfserv.maxim-ic.com/en/an/AN652.pdf

http://www.onsemi.com/pub_link/Collateral/AN1520-D.PDF

http://focus.ti.com/lit/ml/slup175/slup175.pdf

http://www.irf.com/pressroom/articles/456aNE0711.pdf

http://www.edn.com/contents/images/51602di.pdf

http://www.fairchildsemi.com/an/AN/AN-9014.pdf#page=4

http://www.nxp.com/acrobat_download/app ... 0580_1.pdf

http://www.niko-sem.com/in/ezcatfiles/n ... AN1002.pdf

http://www.linear-tech.co.jp/pc/downloa ... 2413,D1976

[moro]

Personal este ceva nou pentru mine, dar am vazut ca sporeste randamentul unei surse, mai ales micosreaza caderea de tensiune.Pe mine m-ar interesa redresarea pentru tensiunea negativa, ma refer aici la o alimentare simetrica pentru amplificatoare.Daca stie careva dintre voi un link sau document legat de redresarea activa pentru tensiuni negative il/o rog sa posteze aici, am vazut ca pe forumul asta nu prea s-a discutat despre tipul acesta de redresare.Multumesc anticipat

[Dr.L]

Am unit eu

[Ciprian Alexandrescu]

Poate se incumeta cineva sa faca un experiment la o sursa full bridge si sa puna rezultatele aici , eu am incercat la o sursa flyback dar nu a iesit asa cum am vrut iar circuitul in ansamblu numai rezista la scurt cum rezista cu dioda asa ca am renuntat..iar pentru sursa cealalta care o am in lucru nu am gasit tranzistori capabili la preturi omenesti ..

[moro]

(Noah ca l-am gasit (topicul) multzam Doctore)Eu sunt de acord cu ce zice traian in anumite privinte si anume ca redresarea sincrona se foloseste mai mult la sursele cu tensiuni mici unde cader de 1V, 1.5V inseamna pierderi mari, cum ar fi sursele pentru servere care debiteaza amperaje mari pe tensiuni mici (3,3V, 5V).Pe mine ma interesa sa fac o sursa simetrica pentru amplificatoare cu redresare sincrona pe ambele poilaritati, dar la 60-90 volti o cadere de 1-2 volti in redresare nu e mare tragedie. Cred ca de asta nici nu am vazut astfel de scheme

Poate se incumeta cineva sa faca un experiment la o sursa full bridge si sa puna rezultatele aici

A facut cineva de aici pe forum o sursa de 12V la 130A cu redresare sincrona

Mi se pare ca este userul mgm2000, imi cer scuze daca am scris gresit

[Ciprian Alexandrescu]

Multumesc pentru link...e interesanta sursa aceea..pacat ca nu avem si schemele ..macar cele de principiu..Redresarea sincrona ar fi foarte buna si la sursele noastre simetrice daca am gasi tranzistori cu rezistenta de 5-10 mohm la preturi mici.Desi am gasit si la 6 lei tranzistori cu rezistenta 0.032 ohm/150 volti(cei dati de tine in link costa insa 30 de lei) din calculele facute a rezultat un avantaj inexistent fata de cele 2-3 diode duble cumparabile cu aceiasi bani.In final am decis sa pun mai multe in paralel decat sa ma mai complic cu redresarea sincrona(care defapt implica pe langa folosirea tranzistorilor mosfet si a altor circuite de comanda si a inca unei perechi de diode).

[mihai2000]

redresare sincrona probata la 130A si 14.4v, mai mult curent nu am reusit sa scot din cauza lipsei unei sarcine mai mica ca valoare.

saricina

 

 

in scurt aparatul are ~0.05 deci un rezultat de 0.11 ohm, dar trebuie racita bine in apa(poate chiar cu ghiata)

[Ciprian Alexandrescu]

Multumim mult pentru schema.

Sarcina suplimentara poti contrui chiar si cu sarma obisnuita pe suport ceramic daca vrei dar deja te aproprii de jumatatea intensitatatii maxime teoretice a tranzistoarelor folosite care este data vad la 148A la 100 grade dar in fapt este de doar 90A datorita capsulei si va deci trebui sa le dublezi pentru putere mai mare..

Ce bine ar fi sa existe asa ceva care sa reziste si la 150-200 de volti..dar stiu ca este imposibil dpdv contructiv asadar singura solutie la tensiuni mai mari este gruparea de igbt-uri.

 

Vad ca nu ai pus diode ca aici si ai folosit snubere,personal nu am experienta deci nu stiu care solutie este mai buna...

http://www.qrp4u.de/docs/en/smps_new/index.htm

[mihai2000]

scuze, exista si snabarul intre firele calde ale secundarului 50ohm/ 10n si dioda antirevers in paralel cu condensatoarele de 2200uF!Cu respect!