yo3fhm Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 2 minutes ago, gica70 said: Eu vad ca merge la mine, acum verific, am mai patit-o.http://213.114.131.21/index.htm Pai site-ul merge, il stiu Dar nu am de unde sti unde e articolul respectiv. Eu ziceam ca nu se poate descarca atasamentul pe care l-ati publicat 2 postari mai sus ! Link spre comentariu
gica70 Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 (editat) Acum 3 minute, yo3fhm a spus: Pai site-ul merge, il stiu Dar nu am de unde sti unde e articolul respectiv. Eu ziceam ca nu se poate descarca atasamentul pe care l-ati publicat 2 postari mai sus ! Pai si cei care l-au descarcat, ca vad vreo 4.Vezi ca ti-am dat "traseul"! Editat Mai 11, 2019 de gica70 Link spre comentariu
yo3fhm Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 5 minutes ago, gica70 said: Pai si cei care l-au descarcat, ca vad vreo 4.Vezi ca ti-am dat "traseul"! Interesant e ca acum merge. Inainte n-am putut sa-l descarc. Link-ul direct este : DIY IF CANS FOR VALVES (Harry Lythall - SM0VPO) 73! Link spre comentariu
mila Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 (editat) Pana la urma ar trebui sa ramanem pe tema topicului. Cred ca in conditiile QRM din localitati, orase astazi un receptor cu reactie e greu sa mearga bine( nu am stiut cum sa ma exprim si am zis sa ...mearga!) Daca se incearca trebue limitat la max 10Mhz si neaparat cu etaj RF in fata detectorului, cu un castig 0-6 dB si atenuare in fata (RF att) O varianta buna e un convertor unde scurte la unde medii(regenul functioneaza in unde medii) REGENODYNE. O seara buna Asa ceva incerc cu E(P)CL200 si ECH81 Editat Mai 11, 2019 de mila Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 11, 2019 Partajează Postat Mai 11, 2019 (editat) De multă vreme cochetez cu ideea construirii unei superheterodine pentru unde scurte (3 ... 15 MHz) cu 7 tuburi. Novale (clasice). Tubul stabilizator pentru anodica părții de tuner, condensatorul variabil triplu ( de la Selena) și un filtru SSB (2.7k la 455 kHz bine adaptat ca impedanţa la intrare și iesire) ar fi elemente obligatorii. ARF-ul l-aș face cu o pentodă cu pantă variabilă de ex 6K13P. Câștig reglabil manual (negativarea) cu potentiometru la panou. Circuite acordate in g1 și anod. Ar merge si o cascodă cu dublă triodă, mai usor de construit practic (e mai imună la autooscilatii, deci "tablărie" și ecranaje mai simplu de realizat). Mixer pasiv echilibrat cu diode scotcky sau germaniu. Oscilator local cu EF80, termocompensare obligatorie la circuitul de acord. AFI-ul l-aș face tot cu 6K13P, după o schemă clasică. Filtre LC in g1 și anod, cu banda de trecere 9 kHz (pt AM) urmat de filtrul SSB. BFO cu EF80, demodulator SSB cu ECC81. Final audio ECL82 sau 86. Încă n-am evaluat compilația dpdv al amplificarii fiecărui etaj. Ar trebui sa o fac. Deoarece proiectarea unui RR se face de la difuzor către antenă, plecând de la parametrii (performantele) pe care le dorim. E valabil și pentru RR cu reacție. Editat Mai 11, 2019 de +_Florin_+ 2 Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 12, 2019 Partajează Postat Mai 12, 2019 (editat) Și o variantă simplificată de receptor US : https://docdro.id/f6kIghM Editat Mai 12, 2019 de +_Florin_+ Link spre comentariu
gica70 Postat Mai 12, 2019 Partajează Postat Mai 12, 2019 Poate aveti vreo schema rx-tx cu 3V4. Link spre comentariu
yo3fhm Postat Mai 12, 2019 Partajează Postat Mai 12, 2019 16 hours ago, +_Florin_+ said: Tubul stabilizator pentru anodica părții de tuner Salut Florin, Eu am renuntat la alimentare pe tuburi, mi-am construit un stabilizator tranzistorizat atat pentru anodic, dar si ptr G2. Ambele, protejate la suprasarcina De asemenea, un stabilizator cu soft-start pentru tensiunea de filamente. Si am fost foarte multumit ! Am realizat o astfel de sursa si pentru un receptor rusesc de aviatie, pe care l-am cedat unui amic radioamator si care functioneaza si acum. Daca ma vei intreba de scheme, trebuie sa le caut. Sunt simulate si in LTSPice. Stabilizatorul cu soft-start il publicasem si pe site-ul propriu, dar acum e inactiv datorita lipsei spatiului pe HDD , hi. Oricum, am scapat de brum si de tensiuni variabile in sarcina, etc. Si n-am reusit sa le "bulesc" nici cu scurtcircuit , hi hi. 73 de Cezar 1 Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 12, 2019 Partajează Postat Mai 12, 2019 Salut Cezar, Într-adevăr o sursă te tipul celei construite de tine are avantaje evidente. Tuburile stabilizatoare se uzează in tîmp și sunt din ce in ce mai rare, apoi stabilizarea cu soft-start a tensiunii pentru filamente protejează tuburile și conferă stabilitate in ce privește punctul static de functionare (psf-ul). Psf este influențat și de temperatura catodului (filamentului), care variază odată cu tensuinea de alimentare a acestuia. Mulți cred că dacă au stabilizat Ua și Ug2 curenții prin tub sunt "bătuți în cuie". Nu-i chiar așa... Orice modificare (cât de mică) a psf se traduce (și) printr-o anume deviere de frecvență, în cazul oscilatoarelor de orice tip. Dacă la recepția AM mica deviere nu are implicații asupra calității auditiei, în cazul SSB poate fi supărătoare. Cine a lucrat un detector cu reacție (cu pentodă și modificarea gradului de reacție prin modificarea Ug2) a constatat practic că odată cu ajustarea reacției (modificare Ug2 cu câțiva volți) se schimbă și tonalitatea vocii operatorului, deci oscilatorul nostru a luat-o la vale cu câteva zeci (sute) de Hz, datorită "minusculei" modificări de psf. Cam asta se întâmplă și odată cu micile variații ale tensiunii de filament, dar pe termen lung (zeci de secunde, minute, zeci de minute etc). Concluzia mea este : dacă doriți un RR cu tuburi performant, stabilizați TOATE tensiunile de alimentare. Link spre comentariu
VAX Postat Mai 12, 2019 Partajează Postat Mai 12, 2019 Variatia frecventei cand reglati reactia nu este de la modificarea PSF, ci de la rezistenta negativa introdusa de reactie in schema circuitului RLC. Modifici reactia => se modifica R => se modifica frecventa. Cititi pe Wikipedia. Stabilizarea tensiunii este necesara. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Mai 12, 2019 Partajează Postat Mai 12, 2019 (editat) E corect ce spuneți. Dar să luăm cazul detectorului cu pentodă despre care vorbeam. Momentan mi-e greu să postez schema, sunt pe telefon. Circuit LC paralel între g1 și masă, reacție in catod (catodul conectat la o priză pe bobina L). Reglajul reacției se face prin modificarea tensiunii pe grila ecran a lămpii (g2). De fapt, modificăm PSF-ul (creste sau scade Ig2 și Ia). Automat, se modifică și panta tubului (S), implicit factorul de amplificare al etajului și rezistența negativă in circuitul RLC așa cum spuneti. L.E. trebuie să fac o corecție: nu panta se modifică ci rezistența internă, care influențează factorul de amplificare, el fiind produsul dintre pantă și rezistența internă. Editat Mai 12, 2019 de +_Florin_+ Link spre comentariu
VAX Postat Mai 13, 2019 Partajează Postat Mai 13, 2019 Are influenta asupra frecventei si PSF (se modifica Ri, S, capacitatile interne ale tubului), insa se pune in evidenta variatia frecventei si daca PSF-ul ar fi constant si se regleaza reactia cu un rezistor variabil pus in paralel cu circuitul oscilant sau cu bobina de reactie, care modifica amortizarea. Fenomenul acesta este specific amplificatoarelor cu reactie pozitiva. Simulati functionarea circuitului cu un program SPICE, sa vedeti cum se depaseaza varful curbei de rezonanta cand reactia este sub pragul de intrare in oscilatie. Acest fenomen afecteaza stabilitatea oscilatoarelor LC. Se poate mentine in limite rezonabile daca se foloseste bucla (AGC) de atabilizarea amplitudinii oscilatiilor. Link spre comentariu
gauss Postat Mai 13, 2019 Partajează Postat Mai 13, 2019 (editat) Receptoare fara reactie ( superhet ) cu tuburi exista si fara stabilizari de tensiuni . Ma rog , cu alte masuri ( stiinta si tehnica aplicata destule ) pentru a impiedica fuga de frecventa . Chiar si cu reactie ... , ma rog , nemtii ( WW2 ) au reusit cu brio . Dupa transferul de oameni , hartii , componente si tehnologie , si rusii ... desi le - a iesit anterior ( pe scara mai mica ) si prin efort propriu si copiere . Exemple sant cateva ... eu am avut in posesie si butonat R-311 ( remarcabil de stabil , n - a necesitat niciodata reacord , nici la semnale telegrafice ) , R-326 etc . Cele prin efort propriu , transceiverele din seria A7 . Copiate ... , YC-9 , copie fidela BC-348 ( ca doctoratele de la noi ... la virgula ) , sosite in marea Uniune Sovietica prin naufragiul bombardierelor B - 29 americanesti . Nemtesti n - am avut ... , as fi putut , dar m - a depasit material challenge - ul . Acum ( parca ... ) regret . In fine ... P.S. - reactie stabila am obtinut ( fara stabilizare tensiuni alimentare ) cu schema E.C.O., tub DL 96 ( RWN - NEUHAUS ), cu ARF in fata , cu acelasi tub . Tensiune anodica , 13,5 v - trei baterii patrate 3R12 . La schema in lucru cu 2J27L , voi stabiliza tot ... filament , anodica , grila ecran . Ma gandesc si la alte doua variante , cu tuburi RDG - iste din seria D , si cu tuburi subminiatura rusesti . Acum se poate rapid , ieftin si eficient , cu semiconductori . Oricum , schema va lucra numai cu convertizor pentru anodica ... , nimic de la retea . Energetic vorbind ... Mai am niste stabilovolturi ... , seria SG , le mai pastrez ... Editat Mai 13, 2019 de gauss Link spre comentariu
VAX Postat Mai 13, 2019 Partajează Postat Mai 13, 2019 Daca le puneti convertizoare de tensiune, le distrugeti complet sensibilitatea, vor fi napadite de armonice. Cumparati acumulatoare de 9V, le inseriati si ati rezolvat problema. La filamente tot cu acumulatoare. Ma refer la tuburile pe baterii. Link spre comentariu
gauss Postat Mai 13, 2019 Partajează Postat Mai 13, 2019 (editat) Pai am lucrat la convertizor ... , si sant multumit . Solutia e si la R-326 , si la altele . Ma rog , nu cu cartus vibrator . Am folosit tranzistoare cu germaniu ... , nu ca ar fi important . Si filtrari si decuplari suficiente . Blocul e blindat ( fier si aluminiu ), condensatori de trecere , socuri etc . O schema ( posibila ) de plecare , pentru receptor . Eu o voi completa cu un ARF suplimentar ( posibil aperiodic , cu nuvistor ) , iar joasa si detectorul de produs vor fi ( posibil ) pe semiconductori , BFO - ul il las cu acelasi tub . FI - ul ( banda variabila , un etaj suplimentar ) va fi ca la R - 311 . Ma rog , e mult de lucru ... , iar scopul nu e foarte presant , am receptoare foarte bune ... , mai mult de placerea constructiei : Editat Mai 13, 2019 de gauss 1 Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum