amplificator MURRAY

[pusttiu]

fain,poate pui si partea de alimentare, schema.....parca is prea multe transistoare sau ce sunt alea pe acolo..... si ce filtraj....

[blue]

scheme partea de alimentare :

[pusttiu]

TRIST DAR ADEVARAT......foarte, foarte complicat. schema este cea de fabrica? sau e facuta ? nu prea am inteles de ce asa de multe tensiuni de 6,3 stabilizate... apoi dc asa de complicatastabilizarea pe 500v.... dar sper sa merite efortul...nu cred ca in anii 60-70 erau asa de stabilizate toate si totusi s aud superb inca si azi acele scule. sincer sunt curios cum o sa sune/////// ai felicitarile mele pentru realizarea practica de pana acum.

[blue]

Schema este proiectata de mine , aparent este complicata dar pot justificade ce a iesit asa ! Tensiunea anodica nu este stabilizata , ar fi oricum greu de facut , este in schimb protejata l-a supracurent de fapt protejez tuburile de putere pt. diferite situatii accidentale , tensiunile de filamente sant stabilizate l-a fel si tensiunea de negativare ,toate acestea pt. o stabilitate in funtionare si te asigur ca pretul pieselor este extrem de mic ,majoritatea fiind din recuperari !!

[blue]

Citeva poze din diverse faze de constructie a amplificatorului :

[Depanatoru]

Frumos lucrat , felicitari . Cam afumate tuburile , sper ca ai altele noi , ar fi pacat dupa atata lucru sa nu poti scoate performante maxime din cauza lor .

[blue]

Sigur ca am tuburi noi dar aceste tuburi vechi de peste 30 de ani merg excelent ,practic prin masurari nu se deosebesc de cele noi ,deci sint foarte robuste !!

[blue]

Pt. negativarea tuburilor finale am utilizat un stabilizator de 150v cu semiconductoare cea ce a fost o greseala si aceasta din cauza lipsei compensarii termice ,ori in interiorul unui amplif. temperatura creste treptat determinind o deriva a tensiunii de 150v. Amplif Murray este sensibil l-a aceasta variatie fiindca setarea curentului Io si a tensiunii U/2 se face pt. o tensiune de negativare stabilizata, orice variatie a acesteia duce l-a modificarea celor 2 parametrii, daca in schimb stabilizare negativarii este asigurata amplificatorul functioneaza deosebit de stabil cu variatii neinsemnare in timp !! Solutia este simpla , un stabilitron de 150 v care pare arhaic ,dar este simplu si eficace, insensibil l-a variatii de tensiune si temperatura. Toate acestea le-am expus pt a atentiona si pe altii ca solutile simple pot fi mai bune...

[Electron]

Da, am observat si eu ca in schema originala era prezent un OA2 pt stabilizarea negativarii.Eu as fi optat tot pentru solutia clasica cu tuburi in toata partea de alimentare si as fi scutit multa munca cu placile pline de semiconductoare. De fapt unul din principiile mele in materie de "tube amplifier" e chiar lipsa completa a semiconductoarelor din schema. Dar nu intotdeauna e posibil...

[blue]

Ai dreptate ,o solutie cu semiconductori cit mai putini ar fi si optiunea mea ,dar tenteaza usurinta de stabilizare a filamentelor , pornirea temporizata, protectii etc oricum pe calea de semnal 0 siliciu !!

[Electron]

Filamente stabilizate? Nu si la mine...eu alimentez direct in c.a. prin niste rezistente de 100 ohmi. Mi se pare o solutie destul de buna si simpla.Pornirea temporizata oricum exista daca se foloseste kenotron (pentru cei ce nu stiu, kenotronul e tubul redresor), ba mai mult, tensiunea anodica se obtine treptat in functie de cat de bine e incalzit catodul.Dar, cum spuneati si dvs, siliciul din calea de semnal anuleaza o parte din avantajele vidului.

[blue]

In general kenotroanele uzuale sint bune pt curenti ce nu depasesc 100mA ori amplif Murray l-a putere max depaseste de 2*220 mA cea ce ar fi insemnat 4 tuburi 5Z4 in paralel ar rezulta 40w pt. filamente+ compensarea rezistentei interne a tubului prin marirea tens. anodice , in final a-ar incarca amplif cu 60-80w plus alte costuri,desigur avantajul ar fi cel descris de tine, totul este o chestiune de bilant .Problema filamentelor este ca ar fi bine sa fie alimentate in C.C. ori aceasta implica un transf. separat cu un calcul foarte atent pt obtinera tensiunii corecte in sarcina, practic o stabilizare de 40v/o,6 A s-e face usor cu un V-mos si te scuteste de testari dificile in plus s-e face si o incalzire progresiva filamentelor printr-un artificiu (vezi schema) dar repet este o chestiune de a face o serie de compromisuri constructive. Oricum folosirea in exces a dispozitivelor cu semiconductoare scade fiabilitatea amplific. asa ca o rezolvare ar fi supradimensionare componentelor unde este cazul !

[blue]

Am facut o serie de masuratori cu amplificatorul in functiune ca sa determin impendanta optima, cu ajutorul unei rezistente de 0-500 ohm/200w si a rezultat 270 ohm ,valoare aproximativ egala cu cea publicata de Phil Wait (250 ohm) autorul variantei amplificatorului Murray cu PL519 ! Pe aceasta sarcina am masurat 90v sinus , valoare limita deoarece tuburile atita pot, l-a 26w distorsiunile sint foarte mici ,l-e voi masura mai precis cind finalizez transformatoarele Pt. acest amplificator transformatorul s-e calculeaza destul de simplu, nefiind strabatut de componeta continua deci fara intrefier, practic acestea sint datele : S=13,34 cm* Np=775sp/0,45mm -4 sectiuni serie Ns=135sp/1,2mm -3 sectiuni serie ,modul de calcul pot sa i-l ofer celor interesati Cu un transformator de retea pe post de iesire de 110/18v si 80 VA amplificatorul a functionat onorabil cu o atenuare l-a capatul superior, datorat bine inteles constructiei neadecvate !

[Mikrosha]

WOW...Superb amplificator! Impecabil lucrat! :prayer: Totusi as vrea sa comentez ceva la sursa daca-mi permiti :smt003 Pe datasheetul lui PL519 scrie "Cathode to heater voltage 250V". In configuratia SEPP tensiunea dintre catodele finalelor este mare, cred ca depaseste 250V, rezulta ca la cel putin unul din tuburi tensiunea dintre filament si catod depaseste 250V. Ceva similar mi s-a intamplat si mie la un SEPP la scara mai mica, cu ECC88, la care o trioda moare dupa mai putin de 200 de ore! Apoi observ ca rezistenta dintre catod si filament devenise destul de mica, sub 1ko?. Clar se strapunsese izolatia filament-catod. L-am inlocuit cu 6?1?, care are Uk_h mai mare.Revenind la PL-uri....Cat ziceai ca ai tensiunea dintre catode si filamente? :smt003 La asemenea tensiuni eu as fi optat pentru alimentarea din infasurari separate a filamentelor finalelor si legarea acestora la catod...Apropo....la ECC83 faza pare si mai sadica, din moment ce Uk_h=180V in catalog, iar in schema ta, tensiunea dintre cele 2 catode ale tubului este 263V :smt018 Ma gandesc ca se poate rezolva asta punand un divizor rezistiv cu rezistente de aceleasi valori MARI:(catod 1) -[==]- (filament) -[==]- (catod 2). In cazul asta diferenta de potential Uk_h este adusa la 131V pentru ambele triode. Aceeasi idee si pentru finale. Asta nu ar afecta cu nimic sunetul, doar ar lungi viata tuburilor.Sa ma scuze si sa ma corecteze cineva daca am rationalizat ceva gresit!

[blue]

Daca te uiti cu atentie pe schema care am desenat-o, vei vedea 2 surse diferite de 40v, izolate bine intre ele. Una din surse are minusul la masa si alim. filamentele celor 2 tuburi PL519 cu catodul la masa iar cealalta sursa ,filamentele tuburilor PL519 cu potential mare a catodului fata de masa ! Pt micsorarea zgomotelor minusul acestei surse este decuplat la masa cu un cond. de 22nF/630v. Tuburile ECC83 sint despartite in asa fel incit o dubla trioda comuna pt canalele L si R dinspre masa este alimentata de la o sursa de 6,3v cu minusul la masa , la fel si cele 2 pentode EF80 , iar pt cele 2 sectiuni L si R cu potential mare ,dubla trioda este alimentata de asemena separat cu o sursa izolata si decuplata pe minus cu 22nF/630v !!