Sursa pentru alimentare laptop de la 12-24V (auto)

[Alex_tz2000]

Nu am cunostinte tehnice, dar domnul care mi-a masurat a zis ceva de triunghiular, impulsuri... Revin la intrebarea mea. Daca datele problemei sunt acestea si acel alimentator bazaie cand il pun pe invertor, prezinta vreun risc utilizarea sa? Am masurat si ce scoate alimentatorul si era 16,5V in CC.

[mmihai94]

Va salut. Am inceput lucrul la un alimentator in comutatie de la 24V la 19V pentru alimentarea unui laptop. Cerintele ar fi urmatoarele: tesniunea de iesire stabilizata la 19V, curent de iesire 5A(max 6A) si  protectie la scurtcircuit. Sursa o sa fie un push-pull cu SG3525. Am ales configuratia asta deoarece vreau separare galvanica. Schema de plecare este urmatoarea: 

Dupa ce o sa pun la punct sursa in privinta stabilizarii o sa vad cum fac protectia.

Am facut si o serie de calcule, am ajuns la compensare. Calculele sunt in poze:

 

 

Am desenat si caracteristica Bode:

Pana aici toate bune.

 

Am incercat sa fac simularea in multisim si aici m-am blocat. Nu imi place ce a iesit, adica graficul amplificarii nu cred ca este corect, deoarece amplificatrea initiala este -140dB, nu 5.2dB cat calculasem eu. Nu imi dau seama ce am gresit. Ce parere aveti? Oricum mai departe nu mai stiu sa fac de unul singur, o sa am nevoide de  ajutor.

 

   

 

Mai jos am pus poze cu traful, inductanta serie si condensatorii care ii voi folosi. Condensatorii sunt Panasonic si au un ESR masurat de aprox. 40mOhm.

 

 

Editat Ianuarie 9, 2016 de mmihai94

[Marian]

Sunt multe chestii care trebuiesc puse la punct pe schema ta insa hai sa o luam pas cu pas, mai e pana la compensare, nu te grabi ca sari pasi importanti.

 

Poti pune o varianta la rezolutie mai mare a schemei? Nu se distinge foarte clar numerotarea pinilor la SG.

 

Inductanta aia este traf de fapt, deci are intrefier?

[mmihai94]

Schema in pdf. Nu e completa, e doar o varianta bruta.

Inductanta a fost transformator. Nu avea intrefier, dar acum are aprox 0.22mm.

sg3525.pdf

Editat Ianuarie 10, 2016 de mmihai94

[Vizitator]

De ce are nevoie de intrefier?

[mmihai94]

Sincer, nu stiu sa raspund  la intrebare. Eu am facut calculele dupa exemplele lui smilex.

 

[Marian]

D-le Miticamy este vorba despre inductanta serie pentru stabilizare care se face pe un miez de traf de ferita, la el este nevoie de intrefier, stim de ce.

 

Mihai In regula, acum se poate observa mult mai clar ce si cum.

 

Schema ta are lipsuri importante, si o iau direct de la alimentare care inteleg ca se face de pe masina ( acumulator de 24 ), ai nevoie pe alimentarea montajului de filtru LC pentru protejarea instalatiei masinii de zgomotul generat de sursa asta. O inductanta macar de cateva zeci de uH dimensionata pentru curentul maxim estimat a fi tras din alimentare, si un condensator electrolitic inaintea ei, 2,2-3,3mF ( "mili" ) ar trebui sa fie in regula, deci intai condensatorul si apoi inductanta inseriata pe plus. Condensatorul de langa traf e bine pus acolo si trebuie sa ramana, inductanta deeci ar fi pozitionata intre 2 electrolitici care amandoi trebuie sa fie low esr.

 

Pinul 15 face alimentarea partii de control in integrat, este bine sa fie separata printr-un filtru RC de pinul 13 unde este alimentarea iesirilor. O rezistenta de cateva zeci de Ohm inseriata intre pinul 13 si pinul 15, si un condensator de cativa uF intre pinul 15 si masa. Filtrarea pusa deja la iesirea regulatorului de 15V poate ramane dar pe placa o pozitionezi cat mai aproape de pinul 13. SI regulatorul e suficient 7812.

 

Pinul 10 indeplineste functia de oprire/blocare sursa, sau limitare, in functie de ce tip de protectie alegi, functia lui este in esenta simpla, la aplicarea unei tensiuni pozitive la pinul 10, integratul se blocheaza, tu l-ai conectat la referinta printr-o rezistenta, deci sursa nu-ti poate functiona ci ramane blocata in protectie. Daca vrei intai sa pui schema la punct si apoi sa alegi protectia atunci pune pana atunci pinul 10 la masa. Referinta ( pinul 16 ) are nevoie de decuplare, adica ai nevoie de un condensator intre pinul 16 si masa, fie pui electrolitic de cativa uF si 100n ceramic in paralel, fie pui doar 1u ceramic.

 

Iesirile suporta un curent de varf destul de mic, rezistentele de 10R acolo sunt foarte optimiste, dar asta conteaza mai putin, ideea este ca trebuie sa alegi atent mosfetii astfel incat sa fii sigur ca pot fi comandati de acele iesiri, ai nevoie de ceva cu capacitati de intrare ( Ciss ) cat mai mici, preferabil sub 1n.

 

Cu inductanta ramane de vazut daca aia e valoarea optima, intrefierul ala ar putea sa fie mic, atunci cand te folosesti de miez de ferita pentru aceasta inductanta, alegi o inductanta dorita, si calculezi numarul de spire necesar pentru o inductie maxim acceptata in miez, si apoi ajustezi intrefierul pana obtii valoarea inductantei dorite.

 

Nu te poti apuca de compensare fara sa ii stabilesti structura, ori la tine componentele necesare lipsesc cu desavarsire, compensarea se face la pinul 9 care este iesirea AE si la pinul 1 care este intrarea inversoare, intre cei 2 pini o sa ai o retea RC care va impune caracteristica globala castig/faza pentru mentinerea stabilitatii ( nu confunda termenul cu "stabilizarii" ).

 

Cam atat pentru moment, fa modificarile sugerate de mine in schema si revino cu varianta noua apoi mai vedem. Unde nu intelegi, intreaba.

[LostCell]

Nu uitati sa adaugati si o protectie la supratensiune, orice laptop ar fi e scump..sa il arzi dintr-o greseala la montaj.

[Marian]

Alimentarea din acumulator auto plus separare galvanica te cam scapa de grija asta, in fapt chiar asta este motivul pentru care s-a ales push pull in loc de buck.

[mmihai94]

Am revenit cu modificarile.

 

1. Filtrul de pe alimentare era in plan, aveam bobina si condensatorul pregatite dar am uiat de ele. Am mai pus si o protectie la alimentare inversa.

 

2. Am pus filtrul pe pinul 15.

 

3. In schema din care m-am inspirat la pinul 10 era un intrerupator catre masa si rezistenta la referinta. Am crezut ca atunci cand este pus la masa se blocheaza si de aceea a ramas rezistenta la referinta. Nu m-am uitat in datasheet. Am modificat.

 

4. La alegerea mosfetilor va fi o problema pentru ca nu am nimic care sa aiba Ciss mai mic de 5n. Deocamdata o sa las schema asa (cu TK100E10N1) pana la teste. Sa vad cum se comporta. Daca nu e ok o sa modific, adica ori caut mosfeti, ori adaug un driver specializat, ori totem-pole, vedem.

 

5. La inductanta chiar asa am facut. Adica am calculat numarul de spire pentru 120uH pe EI28. Daca lasam fara intrefier, inductanta avea peste 200uH. Cu intrefierul de aprox 0.22 am obtinut 116uH.

 

6. La compensare intentionat nu am pus componentele pentru ca nu stiu cum ar trebui. Initial erau asa: 

 

Edit: Initial si eu m-am gandit la o protectie la supratensiune, dar cum a zis Marian, era buna in cazul folosirii unui regulator buck. Comandasem LT4364, dar am renuntat la ideea cu buck, am decis sa merg pe separare galvanica.

sg3525.pdf

Editat Ianuarie 10, 2016 de mmihai94

[Marian]

Este bine sa incepi cu inceputul si de la o schema cat mai completa, de asta am inceput cu filtrul de pe alimentare. Alimentarea mi se pare in regula acum asa cum arata, cu mentiunea de a nu uita ca este bine ca toti electroliticii de pe alimentare ( ca si cei de pe iesire ) sa fie low esr, cei de langa traf e practic obligatoriu sa fie asa datorita frecventei mari ce trebuie sa o suporte, si a riplului de curent ( care ar putea cere inca 1 sau 2 electrolitici in paralel cu cei 2 pusi de tine deja ), riplul de curent va fi decis de varful de curent impus de inductanta de stabilizare. Este bine ca si condul de dinaintea inductantei de pe alimentare, sa fie low esr pentru un efect mai pozitiv al filtrului. cei de pe iesiri deasemeni obligatoriu low esr.

 

10u la filtrul din pinul 15 este poate mult, as zice daca poti, cumpara ceramici de 1u si este suficient, ori pune 1-2,2uF electrolitic plus 100n ceramic pentru decuplare, condul ceramic sa fie practic lipit de pinul 15, este important, vorbesc din proprie experienta. Iar R4 de pe alimentarea pinului 15, 33-47R ar trebui sa fie suficient.

 

Probabil schema pe care ai vazut-o tu se folosea de acea configuratie pentru o functie "remote" de oprire a sursei, una foarte sigura, atunci cand intrerupatorul trage pinul 10 spre masa, sursa functioneaza/porneste, iar cand este decuplat si rezistenta trage pinul 10 spre vref, sursa se opreste din integrat. In cazul tau cu incarcare de acumulator, o protectie cu stop ar putea sa fie problematica pentru ca acumulatorul trage initial un curent destul de mare atunci cand este descarcat profund, totusi gandesc ca poate laptop-ul are un circuit de control al incarcarii care include si o limitare de curent, astfel incat daca setezi protectia peste pragul acelei limitari, nu ai probleme. Nu stiu insa daca este asa, nu am umblat in interiorul laptop-urilor decat eventual pentru a inlocui HDD-uri, deci nu ma pot pronunta, aici poate cineva cu experienta in depanare laptop poate sa ne lamureasca, stiu insa ca incarcatoarele de laptop au de regula limitare de curent, nu protectie cu stop, e important pentru ca daca nu exista circuit de limitare curent in laptop atunci nu o sa te poti folosi de o protectie cu stop decat eventual daca setezi pragul foarte sus.

 

Nici macar nu incerca mosfeti de 5n direct pe iesirile SG-ului, Ciss-ul ala este enorm, imposibil de comandat eficient de iesirile integratului, pierderile in comutatie ar fi mult prea mari. La schema ta mosfetii vor vedea o tensiune maxima egala cu tensiunea maxim estimata la acumulator, inmultita cu 2, spre exemplu la un nivel maxim de 28V, mosfetii or sa vada minim 48V, la care se mai adauga si varfuri parazite care vor trebui obligatoriu limitate cu snuber. Pentru simplitate as zice ca poti merge pe mosfeti de 100V ajutati de niste transiluri pe la 60-70V conectate drena-sursa pe mosfeti, astfel te asiguri ca indiferent cat de mare este inductanta de scapari si capacitati sau inductante parazite, si alte cele, mosfetii nu or sa vada mai mult de atat, deci or sa fie in siguranta. Fireste ca poti merge si pe snubber, calculat atent, dar e un picut mai complicat decat cu transil, alegerea iti apartine, cert este ca una din cele 2 sunt obligatorii. Apoi curentul prin mosfetii din primar o sa fie dictat de curentul maxim de sarcina dorit si raportul de transformare, pe asta din urma l-as estima pe la 1,2 ( se poate corecta ) si cu cei 6A ai tai in secundar, ai 5A in primar, deci niste mosfeti cu macar 10-15A ar trebui sa fie in regula, evident ca daca sunt mai mari e cu atat mai bine. Avand in vedere curentul destul de redus in primar as zice ca poti merge pe o pereche IRF540 ajutati de totem poll cu BD139+BD140. AI la mosfetii astia 100V, si 33A, adica suficient, la pierderi in conductie directa ai avea undeva pe la 1W, la care se adauga cele in comutatie, insa daca folosesti totem poll inaintea lor atunci acestea din urma pierderi ar trebui sa fie destul de mici pentru ca Ciss este pe la 1,9n, ceea ce nu poate pune probleme BD-urilor.

 

La inductanta nu am acuma timp sa verific valoarea de 120uH, poate maine, insa mergand pe ea si pe EI28 cu 3c90, plus cei 6A, si alegand o inductie maxima admisa in miez de 0,3T, ai nevoie de 29 de spire, pentru care obtii fara intrefier la acest miez, cam 3mH ( adica 3000uH ), iar intrefierul necesar estimat ar fi pe la 0,7mm pe care il ajustezi pana obtii cei 120uH masurati cu L-metru. Ramane de verificat daca cei 120uH sunt suficienti, si daca acel traf ofera spatiul de bobinare necesar, daca am timp maine revin cu niste calcule.

 

Despre compensare este mult de scris, multa maculatura dar si destula teorie, simplificand totul la maxim putem considera compensarea ca pe o reactie negativa strict controlata, si daca termenul de reactie negativa ( negative feedback loop ) iti este cunoscut atunci stii ca acesta presupune o bucla de la iesire catre inversoare, acolo intre pinii 1 si 9 in cazul de fata, este locul pentru acele componente, nu catre masa. In functie de pozitia aleasa pentru intersectie poti merge mai simplu bazandu-te pe ESR ( trebuie stiut, deci masurat ), si atunci mergi cu o rezistenta + condensator serie intre pinul 1 si pinul 9, acestea iti vor trasa caracteristica necesara aducerii globalului la punctul dorit, apoi si un condensator in paralel cu ele ( deci direct intre pinii 1 si 9 ) care iti va ajusta faza prin adaugarea unui pol la frecventa inalta. pentru generalitati despre compensare as sugera sa citesti aici:

http://www.elforum.info/topic/82737-modificare-sursa-atx-proiect-didactic/?p=900709

Sunt constient ca proiectul este fundamental diferit insa generalitatile compensarii sunt cam aceleasi deci te-ar putea ajuta.

 

Cu speranta ca n-am gresit in calcule, Inchei cerandu-mi scuze pentru postarea lunga insa sunt chestii necesar a fii precizate si lamurite, iti dau mult de lucru dar n-ai incotro.

 

Spor.

[mmihai94]

Crezi ca e ok LTC1693 in locul BD-urilor? Eu pe asta l-as folosi pentru ca ocupa mai putin loc decat 4 bd-uri + rezistente. Am comandat transil-uri de 66V si 76V: LTKAK6-066C-TP, LTKAK6-076C-TP.

 

O sa pun ceramici de 1u la la pinul 15 si la referinta.

 

Din cate stiu eu, bateriile de laptop au un regulator chiar in ele. Ramane de vazut ce protectie voi folosi.

 

Cum ai calculat numarul de spire pentru inductanta, ca mie nu imi da 29 ci 17. Intradevar, intrefierul este de 0.7mm pentru 29sp.

 

La compensare parca nu as merge pe ESR din mai multe motive:

1. alimentatorul va sta intr-un camion, nu in casa, iar temperatura poate avea variatii destul de mari ce pot modifica ESR-ul

2. nu stiu cat de precis este aparatul cu care masor ESR-ul 

As merge cu intersectia la fel ca in proiectul tau, adica intre Flc si Fesr.

 

Nu e nevoie de scuze, nu ma deranjeaza ca imi dai mult de munca atata timp cat imi place ce fac.

 

 

[Marian]

E in regula acel driver, presupun ca e varianta dubla, vad ca are un varf de 1,5A pe iesiri ceea ce mi se pare suficient daca folosesti IRF540, pui in portile mosfetilor de la iesire driver, rezistenta de 5,6 sau 6,8 Ohm, este suficient pentru ca driverele au rezistenta iesirilor de cca 3 Ohm.

 

La transiluri as folosi pe LTKAK6-066C la care vad o tensiune de strapungere de minim 72V si maxim 80, cealalta maxima este cam sus. Nu imi dau seama care este si puterea lor maxim disipabila dar judecand dupa dimensiuni presupun ca ar trebui sa fie in regula, mai ales ca disipa doar pe varfuri, care sunt foarte scurte. Poate n-ar strica si un snubber in paralel cu transilurile, cat de lejer calculat, tot ajuta cu siguranta.

 

SI eu sunt convins ca exista regulator intern de incarcare la laptop, nu cred ca se poate altfel, insa nu stiu daca are si limitare de curent, sau controleaza doar tensiunea, este important pentru ca la incarcarea de acumulatori, protectia cu stop este dificil de acomodat chiar daca implementarea ei este mult mai simpla in mod normal. In cel mai rau caz iti pot sugera solutia pe care eu am folosit-o la un SMPS push-pull cu 3525, ridicator de la 12V la +/-35V pentru amplif, acolo am folosit o limitare puls cu puls improvizata in pinul 10, cu monitorizare curent in sursele mosfetilor prin shunt, si la tine merge solutia pentru ca ai un curent destul de mic. Solutia a functionat ok la teste, la suprasarcina se reduce tensiunea pentru mentinerea curentului, iar la scurt mentinut tensiunea scade spre 0. De mentionat insa ca exista inductante intre diode si electroliticii de filtrare din secundare, fara de care nu se poate pentru o astfel de protectie, si tot de mentionat ar fi faptul ca la interventia protectiei exista oaresce zgomot in acele inductante, daca acel zgomot te deranjeaza atunci cel mai probabil va trebui cautata alta solutie.

 

la inductanta poti calcula numarul de spire fie prin cunoasterea variatiei de curent cu care calculezi si o variatie de inductie, fie pe baza curentului maxim dorit la iesire ( curentul mediu prin inductanta ), si implicit pe inductia maxim admisa in miez, eu am mers pe varianta a 2-a, N=I*L/B*S, unde I este curentul maxim dorit exprimat in A, L este inductanta in uH, B este inductia maxim acceptata in miez ( 0,3T am luat eu ), iar S este sectiunea miezului in mm^2. In pdf-ul EI28 de la ferroxcube vad ca are un miez de 84mm^2, inductanta este 120uH si curentul maxim specificat de tine 6A, deci 6*120/0,3*84=28,57, am rotunjit eu in sus la 29. Tot in acel pdf vad o permeabilitate de 3625n, cu care calculez o inductanta obtinuta cu acele spire fara intrefier, de N^2*Al, adica aproximativ 3000uH, care vor trebui ajustati pana la 120uH necesari prin ajustarea intrefierului.

 

La compensare intr-adevar in camion variatiile de temperatura pot fi destul de mari, deci si cele ale ESR insa fie ca alegi intersectie intre Flc si Esr, fie ca alegi dupa Esr, tot va trebui sa alegi condensatorii cu grija pentru a fii sigur ca variatiile ESR nu vor afecta panta de intersectie. Adica daca alegi pe zona de langa Flc, trebuie retinut ca daca ESR creste atunci zero-ul pus de el se va apropia de intersectie, este de nedorit sa se apropie prea tare, poti alege condensatori cu un esr total cat mai mic care va pune zero-ul sus, daca faci asta din mai multi condensatori in paralel atunci crescand capacitatea muti Flc mai jos, dubland astfel beneficiile pentru alegerea compensarii in zona aceea deoarece esr se duce in sus, si flc se duce in jos, deci panta dintre ele se largeste suficient de mult pentru a acomoda variatiile esr. Un alt beneficiu aici ar fi tocmai esr-ul cumulat mai mic, ceea ce reduce pierderile pe el, electroliticii vor trebui sa suporte un riplu de curent mai mic fiecare.

 

Poti merge si pe ESR alegand unul total ceva mai mare, care va cobora zero-ul jos inspre flc ingustand acea zona, cumulezi asta cu o intersectie aleasa mai sus, si poti astfel compensa variatiile esr cu temperatura, este insa bine sa poti estima macar acele variatii cu temperatura ( pdf-ul electroliticilor folositi ), ca sa stii unde te aflii si deci daca poti face asta in siguranta. Condensatorii vor trebui sa suporte in varianta asta un riplu ceva mai mare, insa maximul posibil este chiar variatia de curent in inductanta, deci oricum nu va fi foarte mare.

 

Tu alegi. Spor.

[mmihai94]

Am gasit o bobina dintr-o sursa de plasma care are exact 120uH, dar nu stiu ce intrefier are (daca are) pentru ca nu pot sa o desfac. A facut parte din circuitul PFC al sursei. La bobinele PFC-urilor este nevoie de intrefier?

 

In legaura cu compensarea, am ales sa merg pe intersectia pe panta de la ESR. Voi volosi 4 bucati 220u la 50V cu ESR echivalent de 20m de unde rezulta F_LC=500Hz si F_ESR=9kHz. Am ales intersectia la 12kHz(pe grafic e putin mai la stanga) si am desenat si graficele. Sunt corecte? Daca tot am ales sa merg pe ESR cum este mai bine? sa pun condensatoare cu ESR mai mare astfel incat zeroul sa fie mai jos in frecventa sau e ok si cum am ales eu.

In cazul din grafic am destul loc si intre F_LC si F_ESR, deci ar merge sa pun intersectia si acolo, dar am zis sa nu o pun deoarece, cred eu, ESR-ul nu o sa scada prea mult, iar daca, cresre nu ma deranjeaza foarte tare. Adica eu am presupus asa, daca scade ESR-ul(ceea ce e mai greu) va muta zeroul mai sus, dar nu cat sa ajunga la 12kHz, iar daca, creste va muta zeroul mai jos in frecventa, dar asta nu ma deranjeaza deoarece nu imi va afecta intersectia.

Mai sus ai zis ca daca merg pe ESR pot pune doar un condensator in serie cu o rezistenta de la pinul 9 la pinul 1, iar peste ele inca un condensator. Am incercat sa fac simulari dar nu a iesit caracteristica ca cea trasata de mine. Nu reusesc sa pun zeroul la F_LC. La cum am desenat eu corectia nu cred ca se poate face doar cu cele 3 componente mentionate mai sus(nu stiu sigur, poate spun prostii). Cred ca daca era sa fac compensarea doar cu cele 3 componente, caracteristica cu verde ar fi trebuit sa aiba doar un zero la F_LC si un pol la dublul intersectiei. Asa e, cum am presupus eu?

 

       

Edit: Daca fac inductanta pe tor mai e nevoie de intrefier? Daca nu e nevoie, de ce?

sg3525.pdf

Editat Ianuarie 14, 2016 de mmihai94

[Marian]

PFC-ul activ este un soi de boost mai sofisticat, inductanta acolo are aceleasi probleme cu componenta continua, si deci la folosirea de ferita trebuie intrefier, adica sunt convins ca are intrefier, n-am cum sa stiu si cat, insa daca poti afla cam care era curentul maxim nominal tras din acel pfc iti poti da seama daca o poti folosi sau nu, adica daca era mai mult de 6A merge sigur pentru ca inductia curentului continuu trebuia redusa pentru curentul ala prin intrefier si numar de spire. daca insa era mai putin atunci nu merge sa o folosesti asa cum este si deci trebuie desfacuta ( oricum as zice sa o desfaci, o sa vezi de ce indata ). O fierbi cateva minute in apa si ar trebui sa se desfaca apoi, o pui intai in apa rece si apoi pui apa la fiert, o lasi sa clocoteasca mai multe minute apoi o scoti si tragi usor de jumatati cu un prosop ( frige rau ).

 

Inainte sa mergi mai departe si deci sa fie prea tarziu, am purces la verificarea calculelor traf si inductanta. Vad ca ti-ai ales o gama de alimentare de 22-30V ceea ce mi se pare ok si acoperitor. Frecventa traf 40khz, iesire 19V/6A, si niste pulsuri minim dorite in secundar de 22V, valoarea este valabila la alimentare minima ( si umplere maxim estimata a pulsurilor care ataca inductanta ), deci ai mers pe raport de transformare 1, si aici as fi de acord. Mai departe ai mers pe umplere minima ( deci alimentare maxima ) si ti-ai scos niste timpi, 7,91 si 4,59, Ton e pentru traf si Toff pentru inductanta, la traf ai la numarator 30 ca fiind Uin maxim, mai ai 7,91 ca fiind umplerea la alimentarea asta ( Ton ), si la numitor ai inductia estimata la 0,18T si 128mm² ca fiind sectiunea miezului ETD39 dorit a se folosi, deci spirele necesare in primar sunt 10,2 ( tie vad ca ti-au iesit 11,66 ), diferenta dupa rutinjire este de o spira in plus la tine, nu-i problema ar merge in ambele cazuri atata vreme cat respecti raportul de transformare, poti merge si cu cate 11 spire si cu cate 12 ( la 12 spire pierderile in miez pot fi un pic mai mici ). Motivul pentru care am reluat aici detaliat calculul este tocmai ca sa intelegi tu ce si cum si de unde este diferenta. Tu ai luat in vedere Uout, in cazul tau cu raport de transformare 1 nu-i problema insa la trafuri cu alt raport de transformare este o eroare sa iei in calcul Uout pentru traf, tu iti calculezi primarul pentru tensiunea maxim estimata a fi prezenta pe el ( deci Uin maxim ), timpul cat aceasta tensiune este prezenta pe primar ( Ton minim calculat pentru Uin maxim ), sectiunea miezului si inductia maxim acceptata pe care ti-o alegi din graficul ala. Aflii astfel cate spire ai nevoie in primar si apoi calculezi secundarul/secundarele in functie de raportul de transformare. Diferenta la tine este ca ai pus 113mm^2 la sectiune miez, insa ETD39 are 128mm^2 (diametrul stalpului central este 12,8mm).

 

La inductanta ti-ai ales o variatie de 0,75A din 6A maxim doriti, mi se pare prea mica, de regula eu aleg in jur de 20% ( la tine e pe la 12% cu 0,75 ). Si aici este simplu, ai Toff maxim calculat anterior la 4,59, ai cei 19V doriti la iesire la care adaugi 1V pentru redresare ( inductanta trebuie sa acopere si redresarea ), deci 20V la autoinductie doriti pe inductanta, si la cei 0,75A alesi de tine ar fi 122uH, eu as zice sa mergi pe 1,2A ca variatie ( 0,2*Iout maxim ), o variatie de curent prea mica in inductanta incetineste timpul de raspuns al sistemului pentru ca sunt necesare mai multe pulsuri pentru atingerea echilibrului. Cu 1,2A la variatie ai nevoie de cam 77uH. De asta ziceam ca oricum ar putea fi necesar sa desfaci inductanta aia insa o sa fie dificil deoarece nu cunosti miezul ( materialul ) si deci nici nu poti fi sigur la inductia maxim acceptata, dar poti merge pentru siguranta pe 0,25-0,28 admitand ca este totusi ferita, si in functie de asta calculezi un numar de spire necesar ( ti l-as spune eu dar nu stiu sectiunea miezului ) si vezi ce inductanta obtii. Ma uitam acuma pe un excel si vad ca ai putea merge cu tor de pulbere de fier, ai Toff maxim destul de mic ceea ce iti permite si o inductanta mica, cu T106-26 inductia maxima ar fi undeva sub 0,25T pentru parametrii insirati aici, ceea ce este foarte bine. Variatia de inductie in cazul in care nu am gresit la calcule ar fi undeva sub 0,05T, adica destul de bine, pierderile in miez sunt acceptabile aici din punctul meu de vedere, ai avea nevoie de 29 de spire pe un tor galben cu alb cu diametrul mare de 26,9, diametrul mic de 14,5 si inaltime 11,1. Merita sa incerci zic eu, e mai simplu si ocupa spatiu mai mic, si se poate usor gasi. Daca nu vrei asa atunci as zice sa mergi pe inca un traf ETD39 si pentru inductanta, pierderile in miez ar fi prea mici pentru a mai conta, si ai avea cu siguranta loc destul de bobinat, plus ca nici aspectul estetic nu are de suferit ( din contra ). Tu alegi, eu as incerca pulbere.

 

Citeste atent ce am scris si fa alegerile necesare pentru a stabili clar totul pana aici, apoi putem purcede si la compensare. ESR-ul creste la scaderea temperaturii, insa valoarea masurata de tine este valabila la temperatura camerei, la sursa trebuie sa anticipi o temperatura de lucru mai mare, fie doar si datorita temperaturii ambientale, camion vara, caldura mare, daca nu poti estima esr-ul la temperaturi mai ridicate atunci as zice sa alegi niste condensatori de capacitati mai mari pentru a satisface cerintele filtrarii prin mai putini condensatori in paralel si sa obtii astfel un esr cumulat mai mare, beneficiile sunt duble pentru ca esr mai mare coboara zero-ul, iar capacitate mai mare face acelasi lucru, deci te apropii mai mult de Flc si ramai cu mai mult spatiu pentru compensarea aleasa pe esr. Cauta ceva in genul 470-1000uF si pe la 0,1R la ESR, cu 2 din astia in paralel satisfaci cerintele filtrarii ( riplu tensiune mic ), si obtii si un zero suficient de jos al esr.

 

LE: Imi cer scuze pentru postarile lungi insa sunt chestii necesar a fi precizate, totodata sper ca proiectul tau si discutiile de aici sa ajute si pe altii care ar putea fi interesati de subiect.