Vizitator mihai217 Postat Iunie 5, 2014 Partajează Postat Iunie 5, 2014 Buna.Diodele mele sun tot de 355A ,sudeaza pe cee 4 iesiri cu electrod de 3,25 foarte bine,amperaj are minnat,topeste electrzii in joaca am 3 rediatoare de racire,puteti sa ma ajutati cu o schema simpla de legare sa stiu daca-s legate bine. daniel_21g zice ca el a facut la fel si merge dar nu a terminat explicatia de pe prima pagina si daca culorile alb si mov de la diode au influenta la legare.Multumesc Link spre comentariu
nickrvl Postat Iunie 5, 2014 Partajează Postat Iunie 5, 2014 Buna.Diodele mele sun tot de 355A ,sudeaza pe cee 4 iesiri cu electrod de 3,25 foarte bine,amperaj are minnat,topeste electrzii in joaca am 3 rediatoare de racire,puteti sa ma ajutati cu o schema simpla de legare sa stiu daca-s legate bine. daniel_21g zice ca el a facut la fel si merge dar nu a terminat explicatia de pe prima pagina si daca culorile alb si mov de la diode au influenta la legare.Multumesc Nu poti avea pretenti in a construii un aparat de sudura in curent continuu daca nu sti cum se masoara si cum se leaga acele diode pentru a forma o punte redresoare, dupa e alta poveste, sau varsat tone de cerneala pe aici cu aceasta discutie. Invata te rog cum se masoara o dioda si cum se leaga in punte iara raspunsul o sa-ti vina singur.... Link spre comentariu
Vizitator mihai217 Postat Iulie 5, 2014 Partajează Postat Iulie 5, 2014 multumesc Cristian pentru rabdarea de a-mi explica.A fost alta problema ,vecinul ce e sudor de meserie nu stiu ce electrozi bazici a adus sa-mi probeze aparatul ,eu am mers pe mana lui si nu am incercat alti electrozi pana azi ce m-am suparat si am luat electrozi de fonta 2,25, suertit fin 4,oo,inoz 3,25 si surpriza merg toti foarte bine. Ma tot gandesc la condensatori dar cum sa-i leg pe un cablu asa gros cun e cel de la cleste? Un drosel oare cat ar costa ? Ar putea cineva sa-mi faca? Multumesc tuturor si scuze pentru cei ce s-au simtit deranjati de mine . Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Iulie 5, 2014 Partajează Postat Iulie 5, 2014 (editat) ...................................................................................................... Ma tot gandesc la condensatori dar cum sa-i leg pe un cablu asa gros cun e cel de la cleste? Un drosel oare cat ar costa ? Ar putea cineva sa-mi faca? ................................................... La ce-ti trebuie condensatori?Vrei ca tensiunea de iesire redresata sa o si filtrezi?Eu zic sa nu te complici ca nu merita.Nu o sa vezi nici o imbunatatire,inafara de tensiune, care in gol o sa fie mai mare decit, tensiunea fara condensatori. Daca vrei sa faci un drosel, trebuie sa ai un pachet de tole cu sectiunea la fel de mare ca al trafului .Nu stiu daca ti-ar fi foarte comod sa cari doua trafuri in loc de unul.Daca tu vrei, poti sa-ti faci unul.Apoi trebuie ca sirma pentru bobinarea droselului, sa fie ca si cea din secundarul trafului.Cheltuieli in plus. Editat Iulie 5, 2014 de GEO 53 BN Link spre comentariu
Vizitator mihai217 Postat Iulie 5, 2014 Partajează Postat Iulie 5, 2014 Multumesc Geo. Link spre comentariu
adryano Postat Iulie 12, 2014 Partajează Postat Iulie 12, 2014 (editat) La ce-ti trebuie condensatori?Vrei ca tensiunea de iesire redresata sa o si filtrezi?Eu zic sa nu te complici ca nu merita.Nu o sa vezi nici o imbunatatire,inafara de tensiune, care in gol o sa fie mai mare decit, tensiunea fara condensatori. Daca vrei sa faci un drosel, trebuie sa ai un pachet de tole cu sectiunea la fel de mare ca al trafului .Nu stiu daca ti-ar fi foarte comod sa cari doua trafuri in loc de unul.Daca tu vrei, poti sa-ti faci unul.Apoi trebuie ca sirma pentru bobinarea droselului, sa fie ca si cea din secundarul trafului.Cheltuieli in plus. Spuneti-mi va rog si mie, pentru un aparat de sudat care are in secundar sarma de 2,5*10mm^2, 45V ca, ca sa-i atasez un drossel, cate spire trebuie sa contina acesta? Si un drossel la un aparat de sudat poate fi folosit si in curent alternativ sau numai in curent continuu? Va multumesc Editat Iulie 12, 2014 de adryano Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Iulie 13, 2014 Partajează Postat Iulie 13, 2014 Spuneti-mi va rog si mie, pentru un aparat de sudat care are in secundar sarma de 2,5*10mm^2, 45V ca, ca sa-i atasez un drossel, cate spire trebuie sa contina acesta? Si un drossel la un aparat de sudat poate fi folosit si in curent alternativ sau numai in curent continuu? Va multumesc Bobina de netezire este chiar indicata atunci cind traful de sudura este dotata cu punte redresoare.Bobina se va face pe un miez cu sectiunea apropiata de sectiunea miezului trafului.Miezul poate fi ori pe tole "I" sau pe tole U+I(indicat).Bobinajul se va face cu conductor cu sectiunea conductorului din secundarul trafului de sudura.Numarul de spire se va stabili experimental si in asa fel incit sudura sa fie lina, fara improscaturi si se pot apropia de numarul de spire din secundar.Miezul poate fi si de sectiune mai mica(dar nu foarte mica) indicat sa nu fie mai mica decit jumatatea sectiunii miezului trafului,unde la fel, numarul de spire se va stabili experimental. Link spre comentariu
blazeu Postat August 7, 2014 Partajează Postat August 7, 2014 (editat) Si nu se prevede intrefier? Totusi exista o componenta continua destul de mare, daca miezul e saturat mai filtreaza armonice? Am si eu un transformator si "lipesc fiare" cu el si electrozi "supertit" (m-a "pacalit" o tanti in targ si am luat si un pachet de rutilic, da' eu nu observ diferenta fata de supertit). Redresare era necesara pentru sudura OTELULUI, cu superbaz. Nu m-am bagat si nici nu am avut ocazia sa vad macar pe cineva sudand pe fonta, inox sau aluminiu. Nici sofisticareli gen mig-mag, cu electrod din sarma si atmosfera protectoare, astea-s pentru profesionisti... Nu am "pus mana" nici pe vreun invertor (aparatu' ala mic si usor si burdusit de electronica!...) insa parerile sudorilor sunt impartite: unii spun ca nu e nici o diferenta fata de un trafo clasic (da' bun), altii spun ca e mult mai fain (poate sunt influentati si de usurinta transportului?) Cunostinta mea care m-a ajutat cu tolele pentru traf si-a montat si redresor pe secundar, erau niste diode parca TU de vreo 315 Amperi (se face referire la ele ca fiind utilizate la materialul rulant (CFR), eu le-am vazut in "robotul" de pornire, unde era un trafo de vreo 3kW si niste rezistente de limitare din fonta (!), si, desigur, o droaie de comutatoare (primar la 220/380, pe secundar o comutare 12/24, dar si una lent/rapid, din care se regla brut curentul; pornirea se facea pe "rapid", la 24 urca curentul pana la 120 de amperi (demaroarele de autocamion romanesc fiind in jur de 3kW), dar alimentarea era partial asigurata si de bateriile vehicolului. Diodele sunt construite in 2 variante, cu anodul la surub si cu catodul la surub; daca ai 2 asa si 2 invers, se pot monta cate 2 pe cate un radiator, care constituie cate un pol de iesire. (se vor izola radiatoarele de sasiu). In cazul in care toate diodele sunt de acelasi fel, fie se monteaza pe cate un radiator fiecare, urmand a cabla puntea dup-aia (ramane valabila izolarea metalului radiatorului de sasiu!), sau se pot monta 2 diode pe un singur radiator, dublu fata de celelalte 2 (aceasta e varianta "economica", "profi" fiind fie 2 radiatoare duble, fie 4 individuale) Referitor la prizele pe bobinaje: colegul care a realizat si secundarul cu prize nu a stiut sa explice de ce a facut-o, insa cine l-a sfatuit a avut in vedere ca regland numai din prizele primarului (curent mai mic, comutare mai simpla/usoara), va apare o variatie (destul de mare) a tensiunii secundare dar si a inductiei in miez=> pierdere de randament. Multe constructii recurg la acest compromis in ideea ca daca sudam cu un electrod mai subtire oricum avem nevoie de un curent mai mic, si sub-utilizarea miezului are ca efect pozitiv incalzire mai redusa si vibratii de amplitudine mai mica (la fel e si traful meu). Un trafo de sudura "adevarat" insa se regleaza prin suntarea campului magnetic (intre primar si secundar se introduce in fereastra o piesa magnetica care inchide o parte a liniilor de camp produse de primar prin alta parte decat secundarul), sau variatia cuplajului prin deplasarea bobinelor una fata de alta (constructii mai rare, de obicei primarul poate fi deplasat fata de secundar, la departarea lor scade cuplajul, similar cu suntul magnetic). Acestea sunt insa constructii industriale mai rar abordate de amatori, fiind complicate si pretentioase (mecanic). Editat August 7, 2014 de blazeu Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat August 7, 2014 Partajează Postat August 7, 2014 Reglarea curentului de sudare prin folosirea suntului magnetic,este cea mai buna,cu conditia sa ai suficient spatiu intre coloanele trafului,pentru a putea introduce suntul.Sunturile vazute de mine la trafurile de sudura produse industrial, sint de forma patrata,cu latura aproximativ egala cu distanta dintre coloane,pentru a putea culisa usor.Sunturile sint realizate din tole in forma de "I" fixate prin nituri sa sudate.Trafurile de sudura prevazute cu sunturi magnetice, sint gindite din faza de proiectare ca dupa introducerea bobinelor, sa ramina si satiu pentru sunt.Am vazut la "schalambaiturile" de sudura din comert,ca reglarea curentului de sudura,se face cu sunt magnetic.Suntul este in forma de furca si intra pe coloana din mijloc a trafului.Miezurile trafului sint in forma de "E"si "I"si sint sudate,ce ma face sa cred ca trafurile respectiv au intrefier.E doar o ipoteza.Suntul respectiv ,chiar regleaza curentul de sudare.Din pacate sudarea cu astfel de aparate iti pune rabdarea la grea incercare,cit despre nervi ca sa zic...... Link spre comentariu
dorian 70 Postat August 27, 2014 Partajează Postat August 27, 2014 Am si eu un transformator si "lipesc fiare" cu el si electrozi "supertit" (m-a "pacalit" o tanti in targ si am luat si un pachet de rutilic, da' eu nu observ diferenta fata de supertit). Electrodul "supertit" este denumirea comerciala pentru electrodul cu invelis rutilic al unei firme producatoare ( de exemplu: http://www.dedeman.ro/ro/pac-supertit-fin-2x350-w000288258-4kg.html ) asa cum îi zicem xerox la un copiator, care poate fi al firmei Samsung, Epson, Canon sau chiar Xerox... GEO 53 BN Postat 07 august 2014 - 02:37 Miezurile trafului sint in forma de "E"si "I"si sint sudate,ce ma face sa cred ca trafurile respectiv au intrefier.E doar o ipoteza.Suntul respectiv ,chiar regleaza curentul de sudare.Din pacate sudarea cu astfel de aparate iti pune rabdarea la grea incercare,cit despre nervi ca sa zic...... La o realizare ingrijita, tolele trebuie stranse bine cu juguri de lemn sau metalice, in ultimul caz suruburile vor fi in afara pachetului de tole. Lemnul poate fi unul de esenta tare, de exemplu stejar. Sudura tolelor este o metoda chinezeasca antibârnâire, buna de aplicat la aparatele ieftine din comert. Detin si eu unul pentru hobby, nu chiar cel mai de jos, un picut mai rasarit (nu prea mult, ca doar e vorba de hobby, cu bobinaje de Al) si care la inceput dupa cca 5-6 electrozi termostatul decupla. Ulterior i-am scos tabla de la spate si am montat un ventilator ţapăn, cu alimentare la 220V direct de la cablu, astfel incat cand bag stecherul in priza acesta incepe sa se invarta. Cu racirea asta fortata am facut si unele lucrari niţel mai mari, bineinteles tot pe lângă casă. Imi place reglajul cu sunt magnetic ca pot folosi electrozi de la 1,6 pana la 3,2 , de obicei folosesc de 2,5. Cât priveşte realizarea bobinei de dupa puntea redresoare este explicat cum se face, detaliat, undeva aici, la sectiunea asta, cred ca de @em2006, daca gasesc pun link. Link spre comentariu
dorian 70 Postat August 27, 2014 Partajează Postat August 27, 2014 Link-ul cu realizarea bobinei de filtrare de pe iesire, mai simplu de cum a explicat dl. Emil Matei (em2006) nu se poate: http://www.elforum.info/topic/40292-sudura-cu-electrozi-bazicialuminiuinox/page-6 Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum